1,873 matches
-
din țară și din afara granițelor ei geografice - , peste 100 de scriitori sârbi, traduși în suedeză și cam tot atâția scriitori suedezi traduși în limbile română și sârbă, macedoneană ) și contribuția la cunoașterea celor trei literaturi de care aparține: română, suedeză, sârbă. Partea a doua este dedicată operei poetice și eseistico-publicistice a scriitorului, scrisă, caz unic în literatura universală, în patru luimbi, cuprinsa in peste 29 de volume în limba română, câte patru în celelalte două limbi, suedeză și sârbă, 2 în
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
română, suedeză, sârbă. Partea a doua este dedicată operei poetice și eseistico-publicistice a scriitorului, scrisă, caz unic în literatura universală, în patru luimbi, cuprinsa in peste 29 de volume în limba română, câte patru în celelalte două limbi, suedeză și sârbă, 2 în engleză, câteva în traducere. Autoarea și-a propus - și reușește s-o facă - să surprindă liniile de forță ale liricii miloșiene, noutatea, originalitatea și modernitatea acesteia. Aduce in prim plan, pentru prima oara, eseistica si publicistica, ce mustesc
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
printre mari personalități ale culturii și literaturii românesti și universale. Înscriindu-se pe linia unor serii de lucrări monografice, foarte căutate de lectorii ultimelor două decenii, volumul vorbește despre o personalitate plurivalentă a culturii și literaturii române (dar și suedeze, sârbe), o personalitate de dimensiune europeană. Prestigioasa editură l-a care a apărut - Editura Academiei - grație ok-ul dat de directorul acesteia, scriitorul D.R.Popescu, semnătura redactorului cărții, criticul literar Aureliu Goci, sunt ele însele o recomandare și o invitație la o
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
ar fi fost horele fără lăutari? O adunătură de oameni posaci, sau...n-ar fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de cântece de jucat, precum și cântece de inimă albastră, doine și balade. Ei însuflețeau horele și toate petrecerile tinerilor din sat. Învățaseră să cânte la diferite instrumente de la părinții și bunicii lor. Instrumentele se moșteneau din tată-n
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
auzeau o melodie nouă, o redau imediat la instrument fără mare efort. De aceea li se spunea că sunt „urechiști”. Dacă nu le plăcea cum „sună”, atunci improvizau, trecând melodia prin filtrul sufletului. Așa s-au „creat” atâtea hore și sârbe (hora lui Dobrică, sârba lui Buică, etc). Așa erau lăutarii de atunci... Din noianul de amintiri cu lăutarii de-altădată, câteva m-au impresionat mult. Mi s-au dăltuit în suflet portretele câtorva lăutari, cum a fost Pascu Cornea, Mielache
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
o redau imediat la instrument fără mare efort. De aceea li se spunea că sunt „urechiști”. Dacă nu le plăcea cum „sună”, atunci improvizau, trecând melodia prin filtrul sufletului. Așa s-au „creat” atâtea hore și sârbe (hora lui Dobrică, sârba lui Buică, etc). Așa erau lăutarii de atunci... Din noianul de amintiri cu lăutarii de-altădată, câteva m-au impresionat mult. Mi s-au dăltuit în suflet portretele câtorva lăutari, cum a fost Pascu Cornea, Mielache Papin și Călin Țiganu
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
părăsindu-și soțul pentru totdeauna (zicea ea). Îi declara iubire veșnică lui Călin, alergând la casa lui. Iar el, o purta prin Edenul dragostei focoase, preț de vreo două-trei săptămâni. Atunci crea Călin cântece de dor, hore de vis și sârbe amețitoare. Cânta din vioară ca un adevărat virtuoz. Cu damigeana de vin lângă el, pui fripți pe masă și brațele femeii îndrăgostite încolăcite pe gâtul lui, Călin zbura cu vioara prin raiul melodiilor. Vioara lui, îndrăgostită și ea, hoinărea zglobie
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
alții cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de grea. Să le cânte băieților și fetelor din clarinetul său, din fluier sau caval, sârbe, brâuri ca pe la noi, după care ei să încingă jocul. Pe marginea salonului, pe scaune de diferite modele, aduse de acasă, mai ales taburete, stăteau țeapăne, nemișcate, mamele care însoțeau fetele proaspăt scoase la horă, cum era obiceiul satului. Feciorul
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
sau pomicultură, nu reușea să cuprindă totul, tocmea oameni cu ziua, mai ales feciori și fete. În pauze, Nicu acorda instrumentul, îl ducea spre buzele înzestrate de Dumnezeu cu perfecțiune și cânta o doină, sau o baladă, după care o sârbă sau un brâu, de se încingea, pentru puțin timp, jocul odihnitor, încât munca ce urma părea o glumă. Bun băiat, Nicu, vestit în nouă sate de pe cele trei văi, ale Doamnei, Bratiei și Vâlsanului. Respectat de copii, de tineri și
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
hai! Să-ți cânte Zamfir din nai, Să petreci cu țuică fiartă - La Petruța sprâncenată. Să-ți dea vin din Piscul Mare Și desert...o sărutare, Un grătar de mititei - Să te-mbeți cu ochii ei. Hai, hai, dorule...hai! Sârba-i veselă din nai, Când o cântă din guriță Și o dă în Periniță. Uite-așa, gură să-i dai!... Cântă, Zamfire, din nai! N-o schimba, cânt-o cu foc! S-au prins babele în joc. Hai , flăcău, rotește
GHEORGHE ZAMFIR ŞI NAIUL INIŢIATIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347758_a_349087]
-
mine, Eu îmi luasem picioarele în cârcă să-L caut în orele rămase Pe Dumnezeul meu ce-L simt aproape, dar nu vine. Se lăsase o tăcere adâncă în juru-mi ca zeama de struguri Jucată în lin pe rit de sârbă de picioare tinere, frumoase, Undeva spre apus înaltul cerului aprinsese ruguri Când eu îl căutam pe Domnul cu neodihna în oase. Urcam pe-o scara împletită cu lumină tot mai sus Și tot mai departe Dumnezeu era, tot mai departe
ÎNTOARCERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346488_a_347817]
-
Poezie > Afecțiune > IUBESC... DE NELUTA STAICUT Autor: Neluța Stăicuț Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iubesc.... Iubesc albastrul cerului senin, Iubesc doina cea frumoasă, Iubesc balada cea tărăgănata, Iubesc Miorița cea mult cântată, Iubesc sârbă, hora și chiar perinița, Iubesc și pe neica Bădița, Iubesc pe Eminescu cu Luceafărul sau, Iubesc pe Creangă și pupăza să, Iubesc pe Coșbuc alături de Mama, Iubesc pe Enescu cu rapsodia să, Iubesc pe Brâncuși și opera să, Iubesc pe
IUBESC... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376430_a_377759]
-
doilea într-un orășel de pescari din nordul Norvegiei, unde repară nave pescărești. Aceasta era și ultima reuniune de familie, peste doua zile plecau amândoi la Otopeni pentru a se întoarce din nou la muncă. Acasă am continuat cheful cu sârbe și geamparale, atenți să nu călcăm bișonii care alergau veseli prin tot apartamentul. Între timp, ni s-au alăturat și Andrada cu Ștefan, ceilalți doi nepoți mai mari, care nu ne-au însoțit la picnic. Cei mici au încins un
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
participante la festival vom face o scurtă prezentare a ansamblurilor. Ansamblul “Pruteanca”, din Leova, este mixt, coordonat de Radu Trandafir, a fost înființat în anul 2005, are 37 de membri, dansatori, soliști vocali și instrumentiști. A executat dansuri populare precum: “Sârba și bătuta”, “Brâul”, “Hora strămoșească”, “Sârba de concert”. Solista Ana Râileanu a interpretat cântecul “Am venit cu drag la voi”, Aleana Semen, cântecul “Pe toloaca satului”, Suruc Mihai, piesa “Părinții”. Membrii ansamblului poartă costume specifice regiunii de sud a Moldovei
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
scurtă prezentare a ansamblurilor. Ansamblul “Pruteanca”, din Leova, este mixt, coordonat de Radu Trandafir, a fost înființat în anul 2005, are 37 de membri, dansatori, soliști vocali și instrumentiști. A executat dansuri populare precum: “Sârba și bătuta”, “Brâul”, “Hora strămoșească”, “Sârba de concert”. Solista Ana Râileanu a interpretat cântecul “Am venit cu drag la voi”, Aleana Semen, cântecul “Pe toloaca satului”, Suruc Mihai, piesa “Părinții”. Membrii ansamblului poartă costume specifice regiunii de sud a Moldovei. Fetele au cătrință, fustiță, ie, brâu
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
de către Andrei Tamazlâcaru, care se desfășoară la Chișinău. Au fost laureați la toate edițiile. Au un repertoriu bogat de dansuri și cântece culese de la vatră. Printre dansurile cu care au evoluat în acest festival pot fi amintite: Coasa, Rața, Șaierul, Sârbele de la Pașcani. Interpretează și cântece sociale, de recruție, de joc, populare, pascale. Un loc aparte îl ocupă folclorul copiilor. Prin bunăvoința doamnei Ecaterina Ursu vom reproduce câteva cântece de dragoste și din folclorul copiilor. Dragă mi-I pădurea deasă Dragă
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
de Ion Popescu, Comunitatea Românilor din Ucraina, europarlamentar. Ansamblul a fost înființat în 2004, are 60 de membri, constituiți pe trei grupe de vârste: 7-10 ani, 18-20 ani, peste 20 ani. Este format din soliști și dansatori. În repertoriu au sârbe, bătute moldovenești autentice din Valea Siretului, din zona Cernăuți - Bucovina: “Bătrâneasca”, “Ardeleanca”, “Coasa”, “Hora din Pătrăuți”. La festival a fost interpretat cântecul “Crenguță verde de brad”, specific zonei, din repertoriul artistei emerite, Iliuță Maria, originară din Cernăuți. Membrii ansamblului poartă
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
căutând prin muncă pâine Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
lume,căutând prin muncă pâineSau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și de speranța că țara lor se schimbă,Ca în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
sunt darul mamei mele, Că sunt darul mamei mele. Am să vă distrez cu ele, Că sunt darul mamei mele, Că sunt darul mamei mele. Și, fiindcă a tot cântat și le mai cântă și acum mândruțelor, îi dedic o sârbă gorjenească numită „BĂDIȚA GHEORGHIȚĂ” - interpretată de soprana Rodica Anghelescu, artista Ansamblului „Ciocârlia” al MAI. BĂDIȚĂ GHEORGHIȚĂ Bobocel de mărgărit, bădiță Gheorghiță, De-ar fi dorul fân cosit La neica-n livadă; ascultă la mine! L-aș fura să nu mă
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
rotat, fluierat de păsărele și-a cavalului doinire ca o blândă mângâiere... dând glas dorului nespus, trezind în iniumile oamenilor (din satul natal) fior nebănuit, devenind (cu trecerea vremii) un solist de muzică populară cu multe valențe de exprimare: de la sârba oltenească, hora așezată... la nemuritoarea doină (cântec pe care-l stăpânește cu mare măiestrie, înnobilându-l cu har și sensibilitate de poet al plaiului mehedințean. Deschizând filele acestei cărți de excepție (scrisă de Filip Mihai Leonard) în care sunt trecute
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
v-ați ascunselea...Până la urmă, se lăsau prinse , îmbrățișate și sărutate. Și acest vârtej de bucurie, din care explodau râsete și chiuituri, străbătea aproape tot satul, până când Govia ajungea în Piață. Aici se dejugau boii, în timp ce lăutarii cântau hore și sârbe. Între timp, alți flăcăi aduceau „odoarele”. Acestea se „strigau” la Govie, când se aduna tot satul la horă după amiază. Pe la începutul lunii aprilie, când flăcăii strângeau plata pentru lăutari, luau de la fete și tinerele neveste odoarele pentru strigat la
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
Rodica Anghelescu, laureată la festivalurile Maria Tănase și Maria Lătărețu. Pe cele două mari artiste le-a îndrăgit din fragedă copilărie, și n-a precupețit nici un efort în a le duce pe mai departe doina și balada oltenească, horele și sârbele nemuritoare. Destinul a făcut să-i întâlnească pe cei doi, scriitorul Marin Voican-Ghioroiu, cel care a compus și muzica și îndrăgita noastră interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea artistică, ca să
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
autentice (unele cu vechime de pestre 100 de ani) moștenite din „Lada de zestre” a străbunilor... au impresionat în mod foarte plăcut spectatorii (locanici și turiști). În cele două seri de audiere a cântecelor populare (vocal și instrumental - doine, hore, sârbe, bătute) a excelat doina (creație magnifică a poporului român!) „Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin” - izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, dragoste, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
mai țin” - izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, dragoste, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la armată sau în război, alături de cântecele în ritm de hore și sârbe. La Secțiunea „Muzică Populară”, de data aceasta, Ediția a X-a, cu nota zece, Trofeul Festivalului a fost câștigat de interpreta Alexandra Panaete de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” - Buzau, clasa a X-a, cu doina ,,Vară, vară... primăvară" și melodia
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]