1,693 matches
-
băiatului, pe Irving Park,este un magazine sârbescnumit „Beograd”.Aici e o vânzătoare românca și una sârboaică.De aici am cumpărat un „Micro Magazin”, ziar în limba română editat la New York de Marius Ligi.Aveau și câteva reviste și cărți sârbești.Am cumpărat și uncârnatde porc,dar parcă nuavea gustul celui de-acasă dinApuseni.Am fost și la un magazine german,cu specialități fine: brânzeturi,salamuri,tobă de porc,băuturi rafinate,ciocolată, biscuiți... toate importate din Germania sau din Austria.Se
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
de lângă sinagoga evreiască; o clădire mare, lăsată în paragină! Nimeni nu o îngrijește, dar nici nu o demolează... In fine, dinspre vest cerul se întunecă... dar rămâne cu atât. Ruta prin Arad și Timișoara, mi se pare lungă... La frontiera sârbească se întunecă. E seara deja! N-am fost reținuți mult aici. Pe stânga rămâne în urmă un muntișor cu luminile unei localități la poalele lui. De la frontieră până la Belgrad sunt vreo o sută de kilometrii... Capitala sârbilor rămâne în urmă
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
Țene publică eseul “Motivul icoanei în literature română “, despre care redacția notează la subsolul paginii”Cititorul, în contextual ideatic al revistei-Icoane Bănățene-, să rețină ultimul text subliniat din acest superb eseu”. O “icoană bănățeană” este poetul Vasile Brbu din Uzdinul sârbesc , profesorul Nicolae Andrei, preotul Vasile Popovici, colonelul Ioan Curiță, erou din Primul Război Mondial, Generalul Ioan Drăgălina, Valeri Leu, muzeograf, profesorul Daniil Laitin, Alexandru Nemoianu- icoană românească pe pământ American, etc. Întradevăr, întreaga revistă este o adevărată icoană ce pune
DOUĂ REVISTE DE EXCEPŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351143_a_352472]
-
aici nici un lăcaș propriu până în urmă cu un veac și jumătate și nici acesta nu este ridicat la rang de mănăstire ci este doar un schit !... Din cele 20 de mănăstiri athonite, 17 sunt grecesti, una rusească - Sfântul Pantelimon, alta sârbească - Hilandar și alta bulgărească - Zograful. Nu de nevrednicie poate fi vorba, căci românii, dincolo de daniile făcute de-a lungul timpului tuturor celor 20 de mănăstiri (pe unele chiar rezidindu-le în întregime) au fost, și sunt, o prezență exemplară în " Grădina
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
pe marginile căruia pusesem zahăr. Tocmai îmi inspecta colecția de discuri de pick-up. Aveam mai mult plăci din Bulgaria, iar ea si-a manifestat uimirea că și acolo se găseau plăci cu formațiile celebre ale vremii, ca și pe piața sârbească, la care avea acces în vestul țării. Timpul se scurgea fără să băgăm de seamă și nu în favoarea Mirunei, care ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
LSR din alte filiale: Barbu Vasile - Uzdin, Serbia; Dârțu Constantin Toni - Iași, Menuț Maximinian - Bistrița, Țene Al. Florin - Cluj Napoca. Simpatizanți ai LSR Filiala Timișoara: Anucuța Lucia, Luca Viola, Constantin Strungă, Mariana Strungă din Timișoara și Traian Trifu Căta din Banatul sârbesc. Sperăm ca Anuarul nr. 2 al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Timișoara Banat să aducă un plus de cunoaștere, originalitate și creativitate, care să fie o reflectare obiectivă a activității noastre. Coordonatori, Prof. Doina DRĂGAN Prep.Univ. Andreia Elena ANUCUȚA Referință Bibliografică
FILIALA TIMIŞOARA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354750_a_356079]
-
începea exilul! Italia și visul francez La Triesteviața lui Eugen Ștefănescu și a ortacilor săi cunoaște o altă față a străinătății, erau liberi și tratamentul de care se bucurau din partea autorităților era civilizat, mult diferit de cel din temutele lagăre sârbești. Șederea la Trieste n-a fost de lungă durată, a constituit o perioadă de relaxare și refacere psihică, absolut necesară pentru ceea ce avea să urmeze în viața lor. Se arătaseră zorii libertății și cei trei studenți silvicultori - Genu Ștefănescu, Tiberiu
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
înțeles imediat, pentru că amândoi proprietarii, soț și soție, medici de profesie, erau elvețieni de origine franceză. I-au dat de lucru pentru următoarele luni. În acest timp, nea Mitică ținea legătura cu prietenii români cu care se cunoscuse în lagărele sârbești. Le scria fiecăruia, pe unde se aflau, încercând să alunge starea de singurătate și izolare, care era evidentă. Unii, invidioși, începuseră să-l vorbească de rău, pentru că nu-și explicau de unde are el bani de timbre, ba mai mult, îl
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
cu aceeași mirare și emoție de fiecare dată, mi se părea că ceva s-a schimbat, acolo, sus, Carul Mare își avea oiștea îndreptată în altă direcție decît îmi aminteam eu de pe vremea cînd eram copil și aveam impresia, la Sîrbești, că stelele stau pe fruntea mea, atît de jos le vedeam eu pe atunci și credeam că or să se risipească peste dealuri și peste munții din depărtare, dar era numai o emoție specifică unui copil, stelele sînt tot acolo
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
căruia se citeau bunele intenții, după ce a constatat că sunt români a exclamat: Vous connaissez monsieur Vasile Țâra? Nea Mitică i-a dat răspunsul imediat, surprins plăcut de atitudinea binevoitoare a conductorului francez. Îl cunoscuse doar, pe Vasile, în lagărul sârbesc și se împrieteniseră, avea de la el schița de trecere a frontierei. Conductorul le-a povestit apoi cum îl cunoscuse pe Vasile Țâra și cum acesta îl încântase, cu cât de multe știa; vorbiseră mult despre comuniști și despre România! Îl
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
existat o „regiune autonomă maghiară” care cuprindea judetele Covasna, Harghita și Tg. Mures, iar după 1989 UDMR a făcut parte totdeauna din componența parlamentului și a guvernelor postdecembriste. Nu același tratament îl au românii din Ucraina, din fosta Jugoslavie ( Banatul sârbesc, respectiv Valea Timocului), românii sud-dunăreni din peninsula balcanică și cei din Ungaria. La noi s-a depășit cu mult sfera toleranței și a egalității de drepturi și s-a ajuns la ceea ce se numește privilegii. O paralelă interesantă, vizând atât
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
cu cei din grupul de români din care făceam și eu parte, erau mai multe persoane de ambele sexe, cu paturile destul de apropiate ca să se poată auzi în liniștea nopții șoaptele vecinilor”. Fusese una dintre lungile nopți petrecute în lagărul sârbesc, în care, dinspre paturile de refugiați români care se aflau în apropierea sa, nea Mitică a auzit o discuție între doi soți de curând sosiți acolo: „Bine, măi Alecule, acum am mâncat, dar mie mi-e așa de sete, de
„DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370915_a_372244]
-
liniștită în mașină, așa că am stins radio-ul, însă acest lucru nu a făcut decât s-o trezească din somn. Cred că era obișnuită să doarmă în timp ce asculta muzică, sau când îi mergea televizorul. La Timișoara se prindeau multe posturi sârbești, se putea sta la TV și după ora zece noaptea, nu ca în restul țării. De fapt, la Mangalia, mai prindeam și noi posturi turcești și bulgărești cu antene speciale. Între timp, Miruna s-a mutat pe pătura întinsă afară
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
și s-ar putea să avem parte de ambele.”), întrucât fiecare și-a concretizat „prietenia” și „ajutorul reciproc” prin raptul teritorial mascat sub denumirea de „cedare strategică” a unor „bucăți din felia țării”, precum „Cadrilaterul, Siliștea și Caliacra, Banatul zis Sârbesc, iar, mai de curând, Bucovina de Nord, Insula Șerpilor”. Meditația eroului zăbovește asupra istoriei celei mai apropiate, precum al Doilea Război Mondial, și a celei contemporane, ultimul mare eveniment notabil și așteptat fiind Revoluția din 1989 care a încheiat un
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
ca ceilați romi din alte țări să nu-l înțeleagă. Și atunci s-a creat un alfabet comun, care nu acoperă nici pe departe diversitatea fonetică a graiurilor rome. Exemplul cel mai îndemână este verbul „a face” în varianta dilectală sârbească CERAU- eu fac. Conform alfabetului înternațional ar trebui scris „ćerau”, formă care oricum nu ar fi înțeleasă de alții romi, pt. că normal este scris „kerau”. Iar romii din Grecia spun „țerau" sub influența limbii grecești. Nici romii care spun
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
și sunt autonom. Recunosc că am probleme în folosirea limbii române literare pentru că, la început, o amestecam cu frateliana - după numele cartierului timișorean în care m-am născut și în care noi, copiii cartierului, amestecam cuvintele românești, șvăbești, ungurești și sârbești când ne jucam împreună, iar asta a lăsat o amprentă greu de șters. Apoi, în facultate, am luat notițe și am tocit numai în limba medicală, prescurtând-o fără gramatică. De 35 de ani trăiesc în anglofonie, folosind o limbă
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
începând să pârguiască! Tot cam în acea vreme, maestrul Benone Sinulescu mai pusese ochii pe o minune de fată frumoasă, cu o voce de canar, care mai apoi a demonstrat, Emilia Dorobanțu (mai târziu îl va descoperi pe doinitorul Banatului sârbesc, Lazăr Novak). Iată cum, o întâlnire a unui artist debutant cu maestrul Benone Sinulescu e întâlnirea frunzei cu roua care o îniorează și sorele care o lăcuiește! Din ziua întâlnirii cu Benone Sinulescu, până azi, Naidin a urcat, ajungând un
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
Versuri > Spiritual > SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Niceta daco-romanul, Episcop la Remesiana Cetate a lui Traian, în Dacia Mediterana ; (Este pe râul Nisava : Bela-Palanka, sat sârbesc Urmașul acelei Cetăți, cu un nucleu pur românesc !) În prima parte-a vieții sale, fu-n Roma și-n Campania ; Apoi venit-a la Niceta, fiindcă trăia Ortodoxia ! Sfântul Paulin de Nola, a scris de el foarte frumos : Cum pe
SF.IER.NICETA DE LA REMESIANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352988_a_354317]
-
ostilități, în felul lor violent și crud, împotriva guvernului revoluționar de la Budapesta, care prin legile pe care le promulga, reducea și mai mult decât habsburgii drepturile tuturor celorlalte națiuni. Sârbii din Ungaria au fost imediat sprijiniți de sârbii din Principatul Sârbesc, ce avea pretenții teritoriale a zonelor limitrofe locuite în majoritate de sârbi. Astfel s-a iscat prima confruntare armată dintre sârbi și unguri. Croații nu au vrut să recunoască suveranitatea Ungariei asupra Croației și Sloveniei și au declanșat ostilități armate
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
O zi și-o noapte în taclale.../ El a lăsat, prin testament,/ Acest talent... stăpânei sale. Un lucru ciudat la prima vedere este acela că, în prezent, epigrama este prezentă aproape exclusiv în spațiile de limbă română - România, Republica Moldova, Banatul sârbesc, Bucovina... Explicația este că românul posedă, în măsură mai mare decât alte popoare, darul de a face haz de necaz. Optimismul, dorința de a petrece, ironia și, mai ales, autoironia sunt atribute existente la români în cel mai înalt grad
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Zile cu soare și căldură sufletească, la începutul iernii anului 2014: un doinitor cu har din harul ancestral, nesecabil, al folclorului românesc, Lazăr Novak, din Banatul sârbesc își lansează în România cântecele sale. Hotarul, sub acest semn, e pragul trecut din Banatul sârbesc în România de către doina pe care doar nemuritoarea voce a lui Achim Nica o intona și o cânta cândva „ca pe o rugăciune”, cum
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
soare și căldură sufletească, la începutul iernii anului 2014: un doinitor cu har din harul ancestral, nesecabil, al folclorului românesc, Lazăr Novak, din Banatul sârbesc își lansează în România cântecele sale. Hotarul, sub acest semn, e pragul trecut din Banatul sârbesc în România de către doina pe care doar nemuritoarea voce a lui Achim Nica o intona și o cânta cândva „ca pe o rugăciune”, cum spune maestrul Benone Sinulescu! Nu orice delimitare statală e o frontieră între oameni! Cu atât mai
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
împotriva uitării. Numai cinci kilometri sunt între satul Iablanca și România, dar pentru locuitorii dintr-o parte și din cealaltă văzduhul reprezentintă extensiv spațiul etnofolcloric românesc bănățean, nu marginile lui care încep din ce în ce mai conturate de dincolo de satele dimprejurul Vârșețului, oraș sârbesc aflat la zece kilometri de Iablanca. Spiritul românesc în locurile natale ale lui Lazăr Novak se desfășoară fără fixism ancadramental în stilul bănățean, fiind de fapt o panoramare melodică a toată România folclorică, pentru că în cântecele sale, cântărețul re-creează existența
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
bănățean, fiind de fapt o panoramare melodică a toată România folclorică, pentru că în cântecele sale, cântărețul re-creează existența practică și idealul, materialul divizibil, infinitul spiritual, omul și natura, viața și neființa românilor din toate zonele etnofolclorice românești, lărgite până în Banatul sârbesc. De aceea, la Iablanca și în toate satele cu populație de origine românească din jur, cântecul românesc este în casa lui. Spre cunoașterea mai îndeaproape a artistului Lazăr Novak, ginerele său Ionel Ivașcu i-a făcut o descriere după care
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
Marta. Pe lângă joacă și libertate, însă, ei trebuia să și îngrijească animalele, să facă lucrări în câmp și la vie. Joaca, lucrul, cântul, învățatul, acestea sunt cele ce au legănat junețea copiilor lui Gheorghe și ai Domnicăi Novak din Banatul sârbesc! La școală, ei erau lăudați de învățători. Școala aceea era cu predare în limba română și învățau la ea și copii din satele învecinate, pur românești, Sălcița și Mesiciți. La serbările școlare, Lazăr era un solist uimitor pentru toți, încă
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]