6,550 matches
-
grijă, abia a intrat în rezervele de la beci. Și ar mai trebui să știi ceva, Alex, prietenia nu urmează la cursuri la fără frecvență. Era un mod elegant de a-i reproșa îndelungata absență. - Valentina, încercă Alex o scuză, simțind săgeata care venise direct, prietenia adevărată e o piatră rară pe care nici măcar intemperiile naturii n-o pot deteriora. - Eram sigur că vei ieși la suprafață ca untdelemnul. Nu puteai tu să rămâi dator. Să înțeleg că ne mai iubești? - Mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
axate nu pe adevăr și perenitate (adică pe acea moștenire metafizică În Întreg criticismul kantian) ci pe a-conceptual, pe non-existent, pe accidental și pe fugitiv. Michel Foucault (1926-1986) vedea În Kant primul filosof care, ca un arcaș, Își Înfinge săgeata În inima timpului prezent, deschizând drumul către problematica modernității. Kant lasă În urmă conflictul clasic dintre caracterul exemplar al Criticelor și egalitatea dintre valori (apărată de moderni), pentru a insera gândirea (transformată În diagnostic) exact În procesul neîntrerupt de punere
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și voia să se bucure de tot ce îi oferea acest început de viață nouă. Olga reflectă: Clipa e trăită cu adevărat numai când poți să te ridici deasupra ei. De la înălțime, poți vedea mai departe și-ți poți trimite săgețile ochilor în cele patru zări. Atunci, abia atunci te poți considera că ești propriul tău stăpân și, dacă euforia te îndeamnă, de ce nu al universului? Un timp se statornici între ei o tăcere. Olga, văzându-l pe Victor atât de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Ceaușescu. - Ia-l la tine, pe Băsescu! Băile de mulțime, de altădată, sau topit, în imensa bae a rușinii, a umilinței și urii de acum. Cu chelia plecată, cu pași repezi și umbriți de hulă și teamă, a trecut, ca săgeata, și prin Iași și prin Focșani. A urmat, nu după prea multă vreme, noul scrutin. Rezultatul final al acestuia a căzut ca o lovitură de ciocan în molele capului puterii. și, căzuții în cap s-au pomenit, răsturnați, și aruncați
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pumnișori de țărână vie, distribuind împrejur același cântec, parcă în ritmul în care-și tremurau mărunt și rapid, aripioarele, ce le tot avântau către înnalturi. Apoi, brusc, în momentul în care concertul ia sfârșit, păsărelele coboară spre câmpie ca niște săgeți ostenite. În acele momente, concertul lor era preluat, continuat și ridicat la cote superioare de frumusețe și măiestrie, de către aceea căreia printre oamenii de la prășit îi mergea numele de Ciocârlia Regină. Oamenii aflați la muncă, tocmai atunci isprăvind de stat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
peri, nici lecții de partid, iar administratorul se numea vechil, parcă. Așteptați să cânte mai întâi cornul, să-i răspundă alt corn și altul și așteptați mai apoi să intre căprioarele. Doamnă contesă, dumneata ochești o căprioară și tragi prima săgeată. Nimerești. Așa scrie în text, de fapt. Vei fi fericită. Dar vei vedea că fericirea dumitale nu va dura totuși, mult. Fericirea aceasta pe care o vei gusta nu-i alta decât fericirea morții. A morții, auzi? Fii tare! Așadar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Întreagă. — Tată-socrule, Între timp s-au mai schimbat niște lucruri, se auzi din nou aceeași voce plângăreață. — Michael, treci imediat În camera ta! tună Elvis. Cele două tabere se Înfruntară cocoșește, din priviri, estimându-și reciproc Înzestrările de război. Câteva săgeți prinseră a zbura peste capetele beligeranților. „Regele Italiei? Ce tupeu! Eu sunt regele Italiei!“ strigă Sinatra. „Noroc cu Columb, altfel rămâneați nedescoperiți“, punctă ironic o voce de pe Bătrânul Continent. „Cine poate Înțelege filmele voastre? Parcă sunt teatru“, veni prompt replica
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Al Capone, Însă când șișul sclipi scurt În palma mafiotului, dictatorul o luă la fugă speriat, Împiedicându-se de togă. Văzând acestea, Damocles scoase sabia, iar Wilhelm de Ockham, briciul. Ascuns după un fișet de medicamente, Sitting Bull extrase o săgeată din tolbă, iar o secundă mai târziu, amiralul Nelson nu mai avu din ce să plângă. Conflictul evolua Într-un mod periculos. Lipsa instrucției și epocile diferite din care proveneau combatanții făceau ca fiecare să lupte după cum putea, Într-o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Îngeri demonstrează funcționarea unui aparat universal de gimnastică, al cărui preț e de doar 1,99 fapte bune. În cele din urmă, ceva mai liniștit, decedatul se trezește Într-o stație de autobuz părăsită, aflată În mijlocul pustiului. De acolo, o săgeată ruginită indică direcția În care se află turnul - lucru inutil, Întrucât acesta e vizibil de oriunde. Poți să te Îndepărtezi, și el rămâne lângă tine, ca o umbră, Îndepărtarea chiar Îl apropie, căci pe măsură ce-l lași În urmă te cuprinde
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
preciziei războinicilor În cauză. În fața comisiei, Leonardo da Vinci a plâns, povestind cum a părăsit ducatul, plecând spre alte orașe, unde a creat multe opere de artă, fiind Însă conștient că lăsase În urma sa capodopera absolută. Din cauza găurilor făcute de săgeți, apa s-a infiltrat În lut, iar magnificul animal a Început să se dezagrege lent. În cei câțiva ani În care a mai stat În picioare, neînșeuatul trebuie să fi fost expresia supremă a frumuseții: o formă perfectă, așteptându-și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care fug cu steagurile și uniformele zdrențuite din calea cumulonimbușilor victorioși, ce galopează dinspre asfințit. „Ai de gând să stai toată noaptea acolo?“ Câte o lance de lumină dezvăluie Încă o dată situația catastrofală de pe câmpul de luptă. O rafală de săgeți lichide răpăie pe teritoriul nimănui, e clar că uscatul pierde teren, că zvârcolirile lui se vor permuta dincolo de orizont În cețuri străvezii, el Însuși, din ce În ce mai slab și mai Împuținat, În curând va simți În ceafă aburul dens venit din nările
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-l regăsești În tablourile electrice și pe care-l vezi după decolare, când privești spre orașul de dedesubt, ori când pătrunzi În intimitatea unui aparat de radio. În cameră exista chiar și un plan de evacuare În caz de incendiu: săgeata roșie salvatoare se fractura În unghiuri drepte, ieșea pe ușă și dădea ocol coridorului, iar apoi se Întoarcea cuminte, În același punct, ca un câine credincios de care-ți era imposibil să scapi. Planul camerei era o altă odă Închinată
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
benzi și cu mașinile ei gonind În ambele direcții ajutase la Întârzierea asaltului, după cum un fluviu pare-a fi lăsat de la Începuturi drept graniță naturală Între două state. Astfel, ambele armate, cea de piatră și lemn, cu pieptarele ciuruite de săgețile timpului, și cea a năvălitorilor, cu coifuri și zale strălucitoare, se măsurau deocamdată de pe cele două maluri, așteptând dezlănțuirea unui nou set de ostilități. Oamenii Însă se adaptaseră. Vechea faună a cartierului, acei pierde-vară care-și făceau veacul pe la terasele
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Dar Într-o zi, a fost vizitat de un rabin polonez care a declarat apoi că Sabbatai Zevi este un impostor, ceea ce l-a supărat foarte tare pe sultan. Acesta a pus douăzeci și patru de arcași să tragă În Sabbatai cu săgeți de la distanța de douăzeci și patru de metri, bizuindu-se desigur pe presupunerea că, dacă el era adevăratul Mesia, ar fi putut să le oprească la timp. Sabbatai Însă a preferat să evite proba și să treacă la mahomedanism, devenind În cele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
evite proba și să treacă la mahomedanism, devenind În cele din urmă un funcționar de nădejde al Imperiului Otoman. Totuși, mai tîrziu, și-a făcut din nou curaj și a spus adepților săi că, dacă ar fi stat În calea săgeților, În mod sigur le-ar fi putut opri, sau măcar le-ar fi deviat traiectoria. — Vai, ce deștept ești! Ce frumos povestești tu!... suspină Daisy. Maiorul Smith consimți Înclinînd ușor din cap. Tocmai li se serviseră niște spaghete milaneze, pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
gata rezolvat! Maiorul luă o foaie de hîrtie și Începu să deseneze pe ea, cu pixul, tot felul de linii. La capătul unora dintre ele se găsea cîte o cifră, Încercuită sau Într-un pătrat, sau o steluță, sau o săgeată În sus, sau În jos. Unele linii erau curbe, altele drepte, unele mergeau paralel, altele se intersectau. Un desen care, În cele din urmă, arăta ca un ghem Încîlcit sau ca o mandala. Nimeni, În afară de Smith, n-ar fi Înțeles
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Încețoșată melancolic, și făcea numeroase greșeli de dactilografiere, atunci cînd trebuia să scrie vreo adresă sau vreun nou ordin operativ. Iată Însă că, miercuri la prînz, telefonul sună insistent pe firul scurt, tocmai În timp ce colonelul desena cu creioanele colorate niște săgeți pe o hartă. Pentru situațiile neprevăzute În care se plictisea de hartă, avea alături o revistă de integrame și o carte de Edward Bulwer Lytton, scriitorul său favorit. CÎnd se plictisea și de lectură, visa la casa pe care avea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu o logică fără cusur, astfel Încît, În vis, el văzu harta Europei Centrale, străbătută de la Nord-Vest către Sud-Est de fluviul Dunărea. Știa cu precizie ce are de făcut și, pe această hartă, trasa cu creioane colorate diverse linii și săgeți cu semnificație tactică, pentru o viitoare acțiune inteligentă. În aceeași clipă, generalul Smith Își dădea seama că, ontologic vorbind, nu e decît visul maiorului Smith și că visul acela era unul premonitoriu - fără a ști și ce anume prevestea. Din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
acord că fără popor nu se poate face nimic, așa cum nu se poate face nimic dacă înainte de a porni la luptă nu-ți inventezi propria țintă secretă despre care nimeni altcineva nu are cunoștință, spre care să-ți poți trimite săgețile frustrării de fiecare dată cînd simți nevoia. Nu-și poate dezlipi sub nici un chip ochii de panoul dedicat Celui mai Iubit Fiu al Poporului, cu portretul său celebru centrat între steagul republicii și cel roșu al partidului cu secera și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
începe să tușească de nervi, se înroșește, sînteți niște idioți, pramatiilor, le strigă izbind cu talpa în pămînt, iscînd un norișor de praf exact în clipa în care un cîine murdar cu blana încîlcită trece pe lîngă ei ca o săgeată scoțînd un lătrat scurt speriindu-l. Nemernicilor, își iese cu adevărat din pepeni Curistul, ați pus cîinii pe mine, calmează-te, încearcă să-l liniștească Gulie, cel puțin ai scăpat de muște, le a speriat potaia. E cîinele vostru, pînă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Dacă se dăduse la fund, de ce trebuia să tragă după el și restul lumii? în ochii Părințelului ardeau două luminițe palide care însă nu reușiseră s-o convingă, deci asta fusese, începu Angelina să-și arunce acuzațiile ca pe niște săgeți otrăvite. Învățase să-i vorbească răspicat, cîștigînd tot mai multă încredere în sine la fiecare cuvînt, simțind că o să-și atingă scopul în cele din urmă. Nebună? O fi considerat-o oare Părințelul nebună în acele clipe? Se săturase să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Pentru că El te va salva din lațul păsărarului, de ciuma distrugătoare. El te va acoperi cu penele Sale și sub aripile Sale te vei adăposti; adevărul Său este scut și pavăză. Nu te vei teme de groaza nopții, nici de săgeata care zboară ziua, nici de ciuma care umblă În Întuneric, nici de pieirea care pustiește În plină zi pentru că zici: ,, Domnul este adăpostul meu,, și faci din Cel Preaânalt locuința ta, nici un rău nu ți se va Întâmpla și nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vă culcați târziu, și mâncați viața. pâinea durerilor. Astfel, El dă somn preaiubitului Său. Am transcris pentru tine Psalmul 127. Mi-a plăcut foarte mult. Iată, fiii sunt o moștenire de la Domnul, rodul pântecelui Plăcințica este o răsplată. Ca niște săgeți În mâna unui viteaz, așa sunt fiii tinereții. Ferice de omul care și-a umplut tolba cu ele; lor nu le va fi rușine când vor vorbi cu vrășmașii la poartă. Ă Psalmul 127ă Din blocul hâd aflat În mijlocul ghetoului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dar ziarele vor găsi mereu o modalitate de a ajunge la ei), erau de obicei Însoțite de ilustrații. Se pare că cele mai răspândite ziare prezentau un corp bărbătesc tranșat, pe care erau demonstrate diferitele etape ale procesului, cu ajutorul unor săgeți multicolore și semne groase de exclamație. Nu observasem desenele din ziare? Am dat din cap. Nu prea eram atent la reclame, i-am mărturisit, mai ales la cele de genul ăsta. Else continuă descrierea procesului. După ce luai o pastilă, dura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
a fi plătiți săptămânal. Se pune la pândă în locurile unde ies bărbații la soare și încearcă să le smulgă câteva parale amărâte înainte ca aceștia să se facă mangă cu sticlele lor de vin „Morgan Davis“, țâșnește ca o săgeată pe aleile laterale ca să prindă menajerele pioase în drum spre biserică, femeile care peste săptămână stau toată ziua pe la casele altora, iar seara se încuie în casă de teama lui. „E-e!“, strigă careva, „uite-l pe dom’ Asigurări!“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]