2,390 matches
-
literară, Mihai Ursachi - director al Teatrului Național din Iași ș.a.m.d - părea definitiv salvată din absurdul oficializat, specific stilului de viață comunist. S-a văzut însă în scurt timp că Nicolae Breban nu are vocație de director de revistă. Săptămânalul Contemporanul, din care George Ivașcu făcuse o publicație culturală de înaltă ținută și pe care D.R. Popescu încercase și în mare măsură reușise în ultimii ani ai dictaturii să-l scufunde în mediocritate, a ajuns, sub conducerea prozatorului întors de la
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
e produs de solemnitatea emfatică și demagogică: "Ziar dedicat poporului român" (Jurnalul național). Titlurile parodice cele mai originale sînt bazate pe jocuri de cuvinte și pe surpriză - "Săptămînal de moravuri grele" (Academia Cațavencu), "Săptămînal al românilor de aiurea" (Cațavencu Internațional), "Săptămînal de tranziție" (Dilema), "Supliment de post(tranziție)" (Vineri) etc. De fapt, situația actuală e manifestarea unei tradiții: subtitluri hazlii, bizare sau ridicole existau deja la noi, și întreruperea totalitară nu le-a suprimat cu totul amintirea; le regăsim în utilele
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
de opinie, informație și reportaj" - România liberă). Se manifestă deopotrivă o înclinație către oralitatea colocvială - ca în formula "Zi de zi. Scurt pe doi" (Libertatea), care "traduce" de fapt formula "cotidian de informație concisă" - și una, opusă, către solemnizare: un "Săptămînal independent de opinie, reportaje și informații" (Gazeta de Vest, 1990) devine de la nr. 2 "Săptămînal independent de opinie" și de la nr. 76 "Magazin de istorie, atitudini și credință"; altul începe prin a fi "Un săptămînal care ajunge la locul faptei
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
ca în formula "Zi de zi. Scurt pe doi" (Libertatea), care "traduce" de fapt formula "cotidian de informație concisă" - și una, opusă, către solemnizare: un "Săptămînal independent de opinie, reportaje și informații" (Gazeta de Vest, 1990) devine de la nr. 2 "Săptămînal independent de opinie" și de la nr. 76 "Magazin de istorie, atitudini și credință"; altul începe prin a fi "Un săptămînal care ajunge la locul faptei odată cu poliția" (Infractorul, 1991), dar de la nr. 6 este un "Săptămînal pentru demnitatea cetățeanului, împotriva
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
una, opusă, către solemnizare: un "Săptămînal independent de opinie, reportaje și informații" (Gazeta de Vest, 1990) devine de la nr. 2 "Săptămînal independent de opinie" și de la nr. 76 "Magazin de istorie, atitudini și credință"; altul începe prin a fi "Un săptămînal care ajunge la locul faptei odată cu poliția" (Infractorul, 1991), dar de la nr. 6 este un "Săptămînal pentru demnitatea cetățeanului, împotriva corupției".
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
devine de la nr. 2 "Săptămînal independent de opinie" și de la nr. 76 "Magazin de istorie, atitudini și credință"; altul începe prin a fi "Un săptămînal care ajunge la locul faptei odată cu poliția" (Infractorul, 1991), dar de la nr. 6 este un "Săptămînal pentru demnitatea cetățeanului, împotriva corupției".
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
colocvialul panseu. E posibil ca valoarea peiorativă a acestuia, deja bine fixată în limbă, să se fi accentuat la un moment dat (prin anii '70, dacă nu mă înșel), prin apariția unei rubrici cu titlul "Panseurile lui Gîgă" într-un săptămînal destul de citit. Oricum, a dispune de termeni "specializați" pentru a ironiza gîndirea limitată, impostura inteligenței e un avantaj al limbii contemporane. În aceeași zonă semantică intră, din familia lexicală a lui panseu, și ironicul pansiv "gînditor, meditativ" (din fr. pensif
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
pot achiziționa le provoacă un simțămînt stînjenitor, de rușine. Dar chestiunea mizeriei nu se reduce la neputința de a cumpăra cărți. Atunci, cînd, în Cluj, s-a sistat editarea revistei Tribuna, am văzut, realmente, scriitori muritori de foame. Astăzi, cînd săptămînalul atît de reprezentativ, odinioară, pentru urbea de pe Someș mai scoate, intermitent, numere, puținii redactori rămași o fac în continuare fără a nu primi nici un ban, fiindcă majoritatea s-au reprofilat în alte slujbe. (Dintotdeauna, Echinoxul, dacă e să dau un
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
partidul de guvernămînt ar fi fost interesantă. Dar Adrian Păunescu mai are de apărat un partid de guvernămînt, în afară de cel al cărui senator este. Nu e semnificativ că fostul animator al Cîntării României a lui Ceaușescu a început publicarea unui săptămînal care se cheamă Flacăra și în care își găsesc loc tînjitori ai ceaușismului? Emisiunea lui Păunescu de la ProTV e, de fapt, o emisiune despre Adrian Păunescu, noul salvator individual al patriei. Ea e o emisiune de tip rezidual - ceea ce Păunescu
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
cu atît mai necesară cu cît ea antrenează nu numai credibilitatea Puterii, ci și credibilitatea ziaristului care acuză Puterea. Cazul cel mai spectaculos e al ziaristului CVTudor și al publicației România Mare. De la mai multe sute de mii de exemplare, săptămînalul acestuia a ajuns în prezent la cîteva zeci de mii de exemplare, cu o vînzare îndoielnică. Așa-numitul fenomen România Mare de la alegerile din 2000 nu face altceva decît să dovedească faptul că alegătorul care nu citește presa a putut
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
Cînd Parchetul General se sesizează în urma unor sugestii cu iz de ordin respectabilitatea sa tinde către zero. Cronicarul își amintește că a semnalat Parchetului de nenumărate ori că a uitat să se autosesizeze împotriva încălcărilor grosolane ale Constituției României din săptămînalul ROMÂNIA MARE. Licența pe care o folosește Cotroceniul, de a atrage atenția Parchetului să se sesizeze, în loc să adreseze plîngeri lui Joiță Tănase nu situează Președinția deasupra conflictelor în care e parte, ci - mai curînd - probează că la Cotroceni nu se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
de cea mai bună calitate. Ca să nu împingem maliția pînă la a-l prenumăra pe romancierul Buneivestiri printre subiecții ideali pentru o cercetare a patologiei cu pricina. Umor are și Mircea Ionescu Quintus, oferind patru epigrame suplimentului Flacărei intitulat Racul - săptămînal regresist, hebdomadar progresist și organ independent. Curat independent! Iată una din operele "clasicului epigramei românești", cum îl prezintă regresistul-progresist supliment: "Lumina-n depărtații aștri/ Cuvinte în abecedar,/ Minciuna-n ochii verzi-albaștri/ Și adevărul în pahar". Titlul? Ați ghicit: In vino
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
care scrie. Uși trîntite și exemplul tatălui Extremistul de centru Radu Cosașu, autor de rubrică la DILEMA a fost acuzat, recent, de cineva că nu a dat un răspuns pe măsură, adică pamfletar, atacului la care a fost supus în săptămînalul ROMÂNIA MARE. Nu intrăm în detaliile atacului, care ar fi trebuit să scandalizeze în primul rînd Procuratura, nu pe Radu Cosașu. Frumusețea răspunsului dat de cineva care și-a pus pielea la bătaie într-o perioadă în care pielea sa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
putem accepta ideea că oamenii sînt egali de la natură" enumerînd printre valorile supreme la care se închină deputatul PRM Vlad Hogea pe aceea de "rasă". Florin Diaconu mai semnalează că textele apărute în cartea citată au fost publicate inițial în săptămînalele ROMÂNIA MARE și POLITICA ale Partidului România Mare și în ATAC LA PERSOANĂ. În pagina a treia a ziarului în care continuă excelenta anchetă a lui Florin Diaconu, un titlu care spune totul despre conținutul volumului: "Antisemitism la nivel parlamentar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
la generalizarea ei. Dacă la Timișoara n-au fost decît "evenimente", din aproape în aproape ne întoarcem la teza nerușinată a Securității, că revoluția la Timișoara a fost opera scursurilor societății. Această teză a fost una dintre primele contribuții ale săptămînalului ROMÂNIA MARE, în 1990, în publicistica autohtonă. Or, cu detașarea pe care o avem acum și cu informațiile existente, e greu de înțeles de ce presa mai poate accepta varianta securistă asupra evenimentelor de la Timișoara. Dacă în România a avut loc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
de multe ori, care, ca și în cazul lui Șerban Foarță, de exemplu, te pot face să dai înapoi. Citite în volum, mult mai mult decît în revistă, aceste texte își arată dintr-o dată fața lor jurnalistică, în timp ce, apărute în săptămînal, ce ieșea în evidență era tocmai deosebirea de stilul ziaristic, carcasa stilistică sub care se ascundea faptul cotidian, pretextul. Pentru că ne așteptăm la literatură, vom fi surprinși de cît de ziaristice sînt în fond aceste tablete atît de baroc alambicate
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
Uniunea Europeană. Afirmația aparține lui Vasile Pușcaș, negociatorul șef al României cu U.E., iar ADEVĂRUL a publicat-o în pagina întîi (nr. 3598). * Dacă susținătorii lui Corneliu Vadim Tudor mai aveau îndoieli că acesta a vîndut ROMÂNIA MARE, ne referim la săptămînalul său, generalul Florin Sandu le-a oferit o certitudine: CVT și-a vîndut publicația, iar semnătura de pe actul de vînzare-cumpărare îi aparține. Așadar "tribunul" a mințit cînd a declarat că nu și-a vîndut foaia. N-ar fi prima oară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
prilej reprezentanți ai inspectoratelor școlare din toată țara, funcționari ai MEC, cercetători ai Institutului de Științe ale Educației, membrii CNC și ai Consiliului Național de Examinare și Evaluare, profesori universitari. Au fost invitați ziariști de la cele mai importante cotidiene și săptămânale (care au făcut loc în general cu greu unei știri despre acest eveniment, pentru că învățământul nu reprezintă o prioritate publică). La sfârșitul discuțiilor, participanții au fost onorați de prezența Ministrului Educației și Cercetării, d-na Ecaterina Andronescu. Datele concrete obținute
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
volum, rămînea cu ele risipite prin Facla lui Ion Vinea și N.Carandino sau în Revista Fundațiilor Regale, condusă de Camil Petrescu, ori în Viața Românească a lui Ralea, ca și fragmentul din Adonis hîdul rămas (se putea?) neterminat, în săptămînalul Azi al lui Zaharia Stancu (se povestea, prin anii șaizeci, că Stancu, dorind să-l tot ajute financiar pe fostul său vechi amic, el, azi, președinte al Uniunii Scriitorilor, într-o pauză a unui spectacol cu o piesă născută moartă
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
decembrie mai vin cu o informație neplăcută: pe placa de marmură de pe zidul noii Biblioteci a Academiei Române, construită între 1992 și 2001, cu ajutorul guvernului, sînt menționați doi prim-miniștri generoși. Ghiciți dv. care! Radio România De la numărul 254 din 2001 săptămînalul Radio România, editat de Societatea Română din Radiodifuziune, apare în haine noi, mai plăcute ochiului și mai moderne. Nu mai este un simplu program. Este o revistă în toată puterea cuvîntului. Felicitări și viață lungă! Cine trebuia să-l asasineze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
în televizor, urmărind, de pildă, ore întregi de transmisie în direct din CPUN... Cererea era uriașă și oferta s-a adaptat imediat. Marile cotidiane, renăscute din cenușa comunistă sau nou apărute, treceau de un milion de exemplare vîndute, iar cîteva săptămînale săreau de două-trei sute de mii de bucăți vîndute. Oamenii care scriau aceste publicații veneau din orice direcție: vechi ziarișit, convertiți (mai bine ori mai rău) la democrație; elevi de liceu, cu oarece talent la scris; studenți la te miri
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
foștii membri ai ,,Grupului de acțiune Banat" din Timișoara. Aici, în perioada studenției, R. Wagner înființează împreună cu colegi aparținând minorității germane, cenaclul literar-politic, interzis de Securitate în 1975. După ani de profesorat la un liceu din Hunedoara, va fi corespondentul săptămânalului Karpaten Rundschau din Brașov. De aici este concediat în 1983 din motive politice. În România îi apar poezii în antologia intitulată Călăreț pe unde scurte (ed. Kriterion, 1984). Din 1985 nu mai are drept să publice. În Germania (Berlin) unde
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
statură înaltă: fotografia mediatizată îi arăta pe toți patru la același nivel. Nu credeam că cosmetizarea era atît de generalizată. Cînd, în '67, apărea "Cronica", ai plecat de la ziar. Ți s-a făcut onoarea să fii chiar redactor la noul săptămînal? Da. Eram redactor pentru arte. Ieșisem dintr-un coșmar și trăiam altă viață. Făceam cronică de artă, interviuri cu marile figuri străine ce poposeau la Filarmonică, mergeam foarte des la București, unde domeniul artelor, prin confruntările lui franșe, muntenești, era
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
dacă am numărat eu bine, în cinematografele noastre obișnuite, de 18,5:1,5 (convenționalele jumătăți se datorează peliculei lui Jim Jarmush din 1999, Ghost Dog. Calea Samuraiului - S.U.A.-Franța; în proiecție bineînțeles numai la cinematograful privat Lira; cf. ghidul săptămînal Șapte seri, III, nr. 139, 23 feb.-1 martie 2001). Agentul "mondializării" în cinema este într-adevăr filmul american, în primă instanță prin dominația masivă, de mulți deplînsă, a piețelor de difuzare. Mai nicăieri ea nu are însă proporțiile de la
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
luat cu el în cavoul familial de la Belu, la cîțiva pași în stînga capelei de pe aleea centrală. Nu știu să fi scris mare lucru. Ca secretar general de redacție, Mircea Grigorescu făcea de toate. Era absolut neobosit. Ținea rubrici întregi, săptămînal (el a reintrodus în presa postbelică rubrica de bridge), sau completa paginile acolo unde lenea colaboratorilor lăsa goluri. Nu conta subiectul. Putea improviza despre orice. Se așeza la mașina lui de scris, tipul acela vechi, de ebonită neagră, cu clape
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]