31,155 matches
-
Cronicar Prostia de sărbători Medicii spun că boala n-are sărbătoare. S-a dovedit anul acesta, o dată în plus, că nici prostia. Dăm cîteva exemple, în ordine întîmplătoare. Banca Comercială Română a împînzit orașul cu reclame imense (cît 6-7 etaje ale hotelului București) în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
Cronicar Prostia de sărbători Medicii spun că boala n-are sărbătoare. S-a dovedit anul acesta, o dată în plus, că nici prostia. Dăm cîteva exemple, în ordine întîmplătoare. Banca Comercială Română a împînzit orașul cu reclame imense (cît 6-7 etaje ale hotelului București) în care, o minte luminată, a găsit sloganul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
de leușori (lei ușori) din partea României literare. Din buzunarul Cronicarului, care nu va ezita să-și dezvăluie identitatea. l Alt slogan stupid (n-ar trebui oare ca în publicitate să lucreze inși ceva mai școliți ?) ne-a mîncat nervii de sărbători: La ProTv totul e prosibil! Dacă tot au uitat să vorbească normal și se maimuțăresc ca preșcolarii sau ca proșcolarii - că tot sîntem încă în anului maimuței - Cronicarul e pro pro-punerea din Academia Cațavencu: ProTv-ul să nu-și mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
ca preșcolarii sau ca proșcolarii - că tot sîntem încă în anului maimuței - Cronicarul e pro pro-punerea din Academia Cațavencu: ProTv-ul să nu-și mai spună post de televiziune, ci prost de televiziune ! l Între multele reclame și oferte de sărbători construite pe tiparul " Unde vă petreceți Revelionul ?" ochii Cronicarului au fost luați prin surprindere de următoarea întrebare : Unde vreți să vă petreceți veșnicia ?". Vai de noi și de noi ! Să spunem în rai, ar fi semn de infatuare, iar Negruzzi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
l-ar fi cerut cadou de Crăciun. Cine a putut să semneze aprobarea pentru un magazin cu asemenea "produse" în plin centrul capitalei, într-un Tîrg de Crăciun ? Zău că orice amendă ar fi prea pudică pentru el. Revistele de sărbători Cu scepticismul lui bine temperat, Andrei Cornea a scris, la rubrica Rezon pe care o ține săptămînal în revista 22, nr. 773, 28 dec.-3 ian., un articol plin de umor intitulat Sărbători fericite! Pe ideea că "Un homme prévenu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
fi prea pudică pentru el. Revistele de sărbători Cu scepticismul lui bine temperat, Andrei Cornea a scris, la rubrica Rezon pe care o ține săptămînal în revista 22, nr. 773, 28 dec.-3 ian., un articol plin de umor intitulat Sărbători fericite! Pe ideea că "Un homme prévenu en vaut deux", autorul ne previne: Unii suferă că petrec sărbătorile cu cine nu-și doresc, alții că-și doresc să nu le petreacă. Unii se simt prea singuri, alții n-au parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
rubrica Rezon pe care o ține săptămînal în revista 22, nr. 773, 28 dec.-3 ian., un articol plin de umor intitulat Sărbători fericite! Pe ideea că "Un homme prévenu en vaut deux", autorul ne previne: Unii suferă că petrec sărbătorile cu cine nu-și doresc, alții că-și doresc să nu le petreacă. Unii se simt prea singuri, alții n-au parte de un minut de singurătate. Unii sînt supărați că n-au ce vor, alții au ceea ce nu vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
intenții, Cronicarul nu a reușit să scoată din acest număr nimic, dar chiar nimic, pentru această rubrică. Nici măcar expresivitate involuntară sau umor involuntar. l Și ca să nu-i trimitem, cu falsă modestie, pe cei care n-au citit revistele de sărbători, și la noi înșine, recomandăm recomandarea lui Radu Cosașu din Dilema veche, 7-13 ianuarie 2005: "România literară (nr. 51-52/ 2004). Un număr într-adevăr de colecție; patru pagini din noua ediție a Antologiei inocenței montată cu geniu de Iordan Chimet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
Israel, "Uli", cum îi spuneau colegii, continuă să țină sus steagul gazetăriei de bună calitate. P.S. Iată și adresele de care ar putea avea nevoie cei interesați: uli@netvision.net.il și http:/www.isro-press.net Vești din Bucovina Înainte de sărbătorile de iarnă, Fundația Culturală a Bucovinei (președinte: Dumitru Cucu) a acordat mult așteptatele sale premii anuale. Premiul de excelență "Mecena" i-a revenit scriitorului Pan Solcan, iar Premiul "Opera omnia" - pictoriței Elena Greculesi și cercetătorului Emil Satco. Ceilalți laureați sunt
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
Rodica Zafiu E tentant ca măcar o dată pe an - de sărbători - să-ți impui să scrii tematic; dar e și foarte greu să o faci altfel decît în registrul parodic și intertextual al "cronicii de Crăciun" a lui Caragiale: tema sărbătorilor pare rezervată petrecerii private, tradițiilor neschimbătoare, ritualurilor familiale, amintirilor din
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
Rodica Zafiu E tentant ca măcar o dată pe an - de sărbători - să-ți impui să scrii tematic; dar e și foarte greu să o faci altfel decît în registrul parodic și intertextual al "cronicii de Crăciun" a lui Caragiale: tema sărbătorilor pare rezervată petrecerii private, tradițiilor neschimbătoare, ritualurilor familiale, amintirilor din copilărie prea idilice pentru a fi povestite. Contaminată poate de excelentele rememorări ale lui Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir, cărți care au marcat anul 2004 - O
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
de excelentele rememorări ale lui Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir, cărți care au marcat anul 2004 - O lume dispărută și Explorări în comunismul românesc -, am încercat să caut în arhiva personală urmele unui limbaj politizat al sărbătorilor de acum peste un deceniu și jumătate. Puținele ilustrări regăsite în grabă, în texte și în memorie, sînt desigur banale pentru cei de o anumită vîrstă, dar tot mai necesare pentru cei foarte tineri, care riscă să nu le mai
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
ilustrări regăsite în grabă, în texte și în memorie, sînt desigur banale pentru cei de o anumită vîrstă, dar tot mai necesare pentru cei foarte tineri, care riscă să nu le mai înțeleagă fără explicații și glosări. Dublul limbaj al sărbătorii - cel privat și cel public - e evocat în primul dintre volumele citate: "bîtele proveneau de la brazii de Crăciun - pardon, de la Ťpomii de iarnăť, cum li se spunea oficial"; "sărbătorile de Crăciun erau Ťsărbători de iarnăť, Moș Crăciun era Moș Gerilă
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
nu le mai înțeleagă fără explicații și glosări. Dublul limbaj al sărbătorii - cel privat și cel public - e evocat în primul dintre volumele citate: "bîtele proveneau de la brazii de Crăciun - pardon, de la Ťpomii de iarnăť, cum li se spunea oficial"; "sărbătorile de Crăciun erau Ťsărbători de iarnăť, Moș Crăciun era Moș Gerilă" (Paul Cernat, 23, 57); în aceeași carte e povestită experiența căutării bradului (Ion Manolescu, p. 146), iar despre concurența dintre Moș Crăciun și Moș Gerilă găsim mărturii și în
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
lungă cît o zi de post"). În chestiunile de presiune politică, dicționarele noastre s-au descurcat uneori binișor, încercînd să nu ideologizeze la maximum. Definiția cuvîntului Crăciun, de exemplu, e surprinzător de neutră în 1958, în Dicționarul limbii române moderne: "sărbătoare creștină amintind nașterea lui Hristos"; tot acolo, Moș Crăciun e un "personaj legendar despre care copiii mici cred că aduce daruri pentru pomul de iarnă"; în 1975, în Dicționarul explicativ (DEX), cenzura e mai vigilentă, Crăciunul devenind "sărbătoare creștină care
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
române moderne: "sărbătoare creștină amintind nașterea lui Hristos"; tot acolo, Moș Crăciun e un "personaj legendar despre care copiii mici cred că aduce daruri pentru pomul de iarnă"; în 1975, în Dicționarul explicativ (DEX), cenzura e mai vigilentă, Crăciunul devenind "sărbătoare creștină care amintește nașterea miticului Hristos". Moș Crăciun rămîne neschimbat, ca și după 1989, cînd în DEX (1996) definiția Crăciunului se precizează: "sărbătoare creștină care celebrează, la 25 decembrie, nașterea lui Cristos". Interesant e că - prevalîndu-se de regula neintroducerii în
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
daruri pentru pomul de iarnă"; în 1975, în Dicționarul explicativ (DEX), cenzura e mai vigilentă, Crăciunul devenind "sărbătoare creștină care amintește nașterea miticului Hristos". Moș Crăciun rămîne neschimbat, ca și după 1989, cînd în DEX (1996) definiția Crăciunului se precizează: "sărbătoare creștină care celebrează, la 25 decembrie, nașterea lui Cristos". Interesant e că - prevalîndu-se de regula neintroducerii în dicționar a numelor proprii - Moș Crăciun este înregistrat, o dată cu substantivul comun crăciun, în vreme ce oficialul Moș Gerilă rămîne pe dinafară. Micul dicționar enciclopedic - ediția
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
anii 60-70 ofereau o intensă tematizare a revelionului (plăcinte cu răvașe, rochia de revelion, șampania, machiajul, ornarea mesei, bucăți umoristice), probabil gîndită să pună în umbră sărbătorirea privată a Crăciunului; cele din ultimii ani eliminau aproape total ideea de petrecere, sărbătoarea fiind legată, cu anticipație, de aniversările politice ale anului. Și almanahurile ilustrează un limbaj festiv de o incredibilă prețiozitate, din care s-ar putea culege zeci de metafore clișeizate - "la fereastra de lumină a noului an" (Almanah Flacăra, 1990); "marea
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
fiind legată, cu anticipație, de aniversările politice ale anului. Și almanahurile ilustrează un limbaj festiv de o incredibilă prețiozitate, din care s-ar putea culege zeci de metafore clișeizate - "la fereastra de lumină a noului an" (Almanah Flacăra, 1990); "marea sărbătoare a confluenței dintre ani" (Almanah Flacăra, 1981) - și cu ajutorul căruia cred că aș putea încropi o potrivită încheiere acestei dezlînate compoziții: "buna și frămîntata noastră planetă își va încheia încă o dată periplul circumsolar, conducînd cortegiul zilelor, lunilor și anotimpurilor la
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
că domnul președinte are un caracter de fier și alte metale, datorită căruia i se rupe de tot și de toate, mă! E un tip formidabil! Nimeni nu ar fi fost în stare de un așa gest. Iacă-tă: vin Sfintele sărbători de iarnă, colindători, clopoței etc., iar ortacul cu domiciliul la Rahova. Era drept, domnule ? Nu era. Omul, totuși, își probase vitejia aici, pe meleagurile străbune nu în Insula Paștelui mă-sii... -Haralampy! țip, te-ai bolunzit, sau ai băut vinars
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
cald, luminile se aprindeau rînd pe rînd și oamenii, de la ferestre, cîntau cu noi. Am cîntat în troleibuze - se făcea gol în jurul nostru, deși era o aglomerație grozavă, în metrou, în tramvaie. Am strîns și ceva bănuți. Ne-am urat "Sărbători fericite", ne-am îmbrățișat și ne-am despărțit. A doua zi am plecat într-o vizită la Ploiești. Îmi făcusem un costum nou, verde închis - mie nu-mi place verdele! - cu fustă lungă, strîmtă, cu nasturi pe-o parte, nostimă
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
este într-adevăr poezie, acea poezie care iese din strânsoarea determinismelor logice și care "pune în libertate cuvintele", cum spunea Octavio Paz, acea poezie care face obiectele să călătorească și imaginile să ardă, acea poezie în care acordurile muzicii evocă sărbători străvechi, iar măștile și marionetele amintesc de teatrul de bâlci, resursă exploatată, de la Meyerhold încoace, de atâția regizori. Ici și colo răzbat ecourile unei lumi coloniale, sugerate de albul pălăriilor și de vaporașul care, agățat de un cablu, ne trimite
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
pe acolo. Există, la aceste dineuri explicit teatralizate, o adevărată voluptate a travestirii ironice, practicată de actorii din trupa lui Odin: într-o seară, ei servesc la masă îmbăcați în costume "viscontiene", într-o alta se înveșmântează în "sud-americani", ca și cum sărbătoarea ar trebui trăită până în ultima clipă cu acea plăcere copilărească sub semnul căreia ei plasează întreaga aniversare. "La vârsta noastră ne-o putem permite", îmi mărturisește Eugenio. Da, echipa, reputată pentru sobrietatea ei, nu șovăie să joace jocul până la capăt
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
cadru prestabilit, având totodată convingerea că nu va mai exista o "a doua oară". Când ne întoarcem la Holstebro, actorii se agită umblând de colo-colo cu recuzita, zoriți să-și facă bagajele pentru iminentul turneu al Visului. Ritmul lent al sărbătorii aniversare contrastează cu această accelerare și cu graba impusă de sarcinile zilnice, rapel al realului. Noi, dimpotrivă, suntem ceremonios poftiți în sala neagră. Călătoria se apropie de sfârșit, dovadă nisipul care s-a scurs în întregime... clepsidra s-a golit
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
viața din România. După ce au exterminat sau marginalizat elita, ei au început să maimuțărească, grotesc, modul cum se trăia înainte. Au înlocuit parlamentul cu o caricatură de parlament, presa cu o caricatură de presă, alegerile cu o caricatură de alegeri, sărbătorile cu o caricatură de sărbători și așa mai departe. O caricatură a devenit și literatura, în măsura în care s-a conformat indicațiilor partidului comunist. Înainte de a trece însă la denaturarea creației literare prin transformarea ei într-un instrument de propagandă, reprezentanții regimului
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]