538 matches
-
și antisemit, și filosemit, după cum bate vântul. „România Mare“, publicația condusă de Corneliu Vadim Tudor, exprimă perfect spiritul meteorologic, învârtirile de giruetă, învârtelile de valori ale patriotului-șef. Ceea ce azi este acoperit cu noroi, mâine poate fi prezentat în tonalități sărbătorești. Directorul temperamentos practică pamfletul și oda cu aceeași dezinvoltură, răsfățându-ne, alternativ, cu lături și apă de trandafiri. Oricum nu semnează cu nume și prenume, ci, curajos ca-n comediile lui Caragiale, ni le dă anonime. Curajul lui Corneliu Vadim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
a trecut și el printr-o criză în 1989. Am vizitat Iugoslavia cu un an înainte de a se destrăma. M-am întors în Statele Unite atunci când Ceaușescu și soția lor au fost împușcați și am deschis o sticlă de șampanie ca să sărbătoresc. Vizitasem România ultima dată în 1987 și văzusem mizeria de acolo. Era mult mai rău decât în 1970, anul când am vizitat-o pentru prima dată ca doctorand. Cu toate că 1989 a fost neașteptat, știam cu toții că sistemele comuniste se aflau
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
spectacole de teatru, dans și muzică, în săli și în aer liber. Cu un buget record, de aproape 8 milioane de euro, festivalul reunește nume mari ale scenei românești, dar și internaționale, sub tematica „Next!“. „Acum, când festivalul și orașul sărbătoresc ceea ce altădată părea o superbă iluzie - Capitala Culturală a Europei - e firesc și responsabil să te gândești la ceea ce urmează. La mâine, la viitor, la «Next!»“, spune directorul festivalului și al Teatrului „Radu Stanca“ din Sibiu, Constantin Chiriac. Andrei Șerban
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
și mai fin decât lasă să se întrevadă scrisul său critic, oricât de remarcabil prin puterea lui de discernământ. Adevăratele noastre relații s-au închegat abia la București, în epoca neagră, stalinistă, când amândoi ne aflam sub obroc. La o sărbătorească retrospectivă de pictură, l-am văzut la vernisaj pe Ion Marin Sadoveanu - impozant nu numai prin masa corporală ce și-o legăna prin sălile expoziției, superior, în sensul că privea lumea de la distanță, prin monoclu, cu tot aerul lui obosit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o iradiație din flacăra adorării lui Dumnezeu, ca o concretizare în forme obiective a esenței religioase. Scânteile răspândite din vatra cultică a credinței au aprins energiile creatoare de cultură. Sau, cum zice Burckhardt: „Numai religia și cultul au adus acele sărbătorești avânturi în suflet, care au fost în stare să insufle tuturor acestora (artelor spontane) cea mai înaltă posibilitate; ele cele dintâi au dat artelor conștiința matură a legilor înalte și au constrâns pe artiștii „singuratici la stil”adică la caracterul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
forma primordială a religiei pe pământ. Cu acest monoteism spiritual primordial stă în legătură și originea culturii. Contrar părerilor exprimate până acum, Schmidt susține cu amănunte convingătoare existența cultului religios pentru Ființa supremă la aceste popoare rudimentare: rugăciuni, sacrificii, ceremonii sărbătorești. Toate formele lor de cultură și de civilizație, arhaice și embrionare, le atribuie Ființei supreme. E o certitudine științifică, zice Schmidt, că „ansamblul de fapte, culese până în prezent, relative la Ființa supremă a civilizațiilor primitive, corespunde exact cu ansamblul nevoilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai ales sfinții creștinismului. Maiestuosul e liniștea unită cu puterea dominatoare, cum e răsăritul soarelui, un fluviu calm și vast, leul, statuile de zei și de împărați. În om se adaugă și propria conștiință a acestei maiestăți. Sublimul solemn sau sărbătoresc e definit de Volkelt ca spectacolul unei puteri neobișnuite, ce năzuie să înfrângă ordinea sensibilă pentru a se ridica la cea spirituală, să biruie vremelnicia pentru eternitate și suferința pentru fericirea veșnică. Sentimentul acestui sublim e însoțit de evlavie și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
catacombe, e în totul diferită de el. Bizantinul s-a ivit relativ târziu, după ce ortodoxia ajunsese religia imperială. Stilul acesta s-a născut, așadar, din conștiința unei mari biruinți. Și el e într-adevăr expresia triumfală a unui duh imperial, sărbătoresc. Cât de puțin este el rezultatul unei elaborări inconștiente, se vede imediat din originile lui. La baza bizantinului, stă într-adevăr un conglomerat de influențe de cea mai eterogenă proveniență. Elemente grecești și elenistice, egiptene și romane, siriene, persane, arabe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se dă vederii 17: " Când iată că din tufe, mlădițe și nuiele,/ Înfiorând tot trunchiul, un vălmășag de mii// De freamăte ridică, se mparte-n ramuri, crește.../ Încet, încet, pe scoarță ghiceam cum se ivește/ Ierbos și încă umed un strai sărbătoresc;/ Cum mai adânc, sub blana de mușchiuri unduiesc// Nelămuriri de cărnuri, cum se răsfiră vine,/ Cum toată viața aspră, sălbatecă din lunci/ Se-adună, se strecoară prin rădăcini și vine/ Ca laptele-n gâtlejul nesățios de prunci". Originarul apare în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
căruia atitudinea față de natură atinge două stări: starea de adorare și starea de contemplare. Cea dintâi reprezintă jubilația extatică a ochiului care, ajuns în lumina preagolului iradiant, vede limpede, înțelege mai presus de vedere, se abandonează acestei stări de cumpănă sărbătorească, "o stare de răpire, de pierdere de sine după acel ceva devenit realitate"3. Ceea ce devine real inundă vederea până la orbire, saturează vizibilul cu semnele manifestării sale inaparente. Este adevărata stare poetică, a vederii care intuiește mai degrabă decât întrezărește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Vederea panoramică vede lucrurile de la înălțime în adevărata lor splendoare, în strălucirea lor originară. Dar ce e astfel transpus în vedere trebuie depus în mărturie, rostit de cuvântul în care Logosul se pune ca început. Și atunci "din această bucurie sărbătorească în urma găsirii a ceea ce tânjeai să-ți fie odată aproape și văzut în toată splendoarea, din acest imn de bucurie și adorație fără ostenire, din această cumpănă în care ai dori să rămâi pe veci, nemișcat, în această rumoare a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Martie Înalt Prea Sf. Sa Mons. Alexandru Cisar, fost Episcop catolic de Iași, acum înălțat la demnitatea de Arhiepiscop de București, a luat în primire în ziua aceasta, tronul Arhiepiscopal în catedrala Sfântului Iosif și a fost salutat în chip sărbătoresc de toți credincioșii de față, în deosebi apoi de conducătorii și membrii diferitelor societăți catolice din capitală. P. Iosif Tălmăcel Superiorul tuturor terțiarilor din România a adresat Înalt Prea Sf. Sale cuvânt de devotament și de supunere din partea tuturor terțiarilor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ce mai sunt sechela pustiului imund/ Dar că o fiara franța În hâite s-au retras/ Să caute prin hăuri strigoiul muribund./ Cu urlete macabre cei ce-au adus din Est/ Ororile dementei În fum și-apocalips/ În cimitirul nopții sărbătoresc funest/ Ședința de adio În hainele de gips.” La Străulești ori În palate se Întâmplă În plin veac douăzeci fapte care zguduie omenirea: „Peste veacul douăzeci/ Preaîntunecate javre/ Duc la Străulești pe veci/ Șiruri negre de cadavre”...; „În palate sicofanții
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.180-181. footnote> Este un personaj care răspândește bucurie în jurul său, cuvântul „bucurie” fiindu-i asociat pretutindeni în text, și sugerând direct o conotație sărbătorească indusă de prezența sa în mediul care îl găzduiește. În afară de starețul Vasilie, autorul se orientează mai mult spre zugrăvirea unor portrete de călugări, care deși membri ai obștii acestor schituri, trăiau totuși în chilii izolate, departe de ceilalți frați, gospodărinduse
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ucis de explozia întâmplată la Pulberărie în ajunul intrării noastre în război, la 1916. În ziua de 3 aprilie a sosit la București regele Oskar II al Suediei. Regele avea atunci 56 de ani. I s-au făcut aceleași primiri sărbătorești ca întotdauna tutulor înalților oaspeți: prânz de gală, defilări de trupe, reprezentație festivă la Teatrul Național. [moartea lui c.a. rosetti] Duminică 7 aprilie s-a stins C.A. Rosetti. Rosetti era slăbit mai de mult. Mai întâi îl lovise
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
inscripția bătăliei unde au fost cucerite. Tot orașul erea bogat gătit cu drapele și lampioane, o lume imensă alergase din toate colțurile României, așa că pe Podul Mogoșoaiei nu se mai putea circula. Niciodată Bucureștii nu au avut un atât de sărbătoresc aspect. Seara iluminațiune din belșug. Cu acest prilej primăria a schimbat numele câtorva strade. Podul Mogoșoaiei a luat numele de Calea Victoriei; strada Târgoviștei: ca lea Griviței; Podul de Pământ: Calea Plevnei; strada Craiovei: Calea Rahovei; actuala stradă Clemenceau, care nu avea nume
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
venise. Nu mai puțin sincere și unanime au fost ovațiunile ce Augusta Familie Regală a întâmpinat la întoarcere, din partea întregii populațiuni, înmulțită încă în mod considerabil prin oaspeții veniți din toată țara spre a asista la această măreață ceremonie. Aspectul sărbătoresc al stradelor principale și a întregii Capitale în genere se poate zice că era nemaivăzut încă până aci. Majestățile și Altețele Lor mulțumeau voios la aceste nesfârșite și unanime manifestațiuni de iubire și atât figura radioasă a Reginei, cât și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
au consacrat ziua de eri (14 sept. 1934 - n.n.) vizitării echipelor regale studențești de pe Valea Doamnei. Pretutindeni a fost întâmpinat cu flori și zâmbete... la Corbi mașina voievodală a fost întâmpinată de un pâlc de călăreți în mândrele lor straie sărbătorești <...>. La Corbi, Stănești și Nucșoara, Voievodul s-a interesat îndeaproape de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pe Regina Marioara a Iugoslaviei. Sâmbătă, 5 iunie-marți, 8 iunie. Sunt ,,zilele tradiționale de sărbătoare” ale Restaurației, numite Serbările Restaurației: la nivel național se sărbătorea revenirea regelui Carol în țară, după tumultuoasa lui renunțare la tron. O parte dintre acțiunile sărbătorești aveau un caracter intim și se desfășurau în familie, cum nota Carol, ,,într-o comuniune sufletească cu Duduia, la care acuma, că a crescut, participă și Mihăiță”, iar altele erau oficiale. În 1937, sărbătorirea oficială s-a desfășurat în cadrul unei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
exagerez cu nimic afirmând că într-un singur an, pe adresa concursului. soseau cu poștă șapte, opt sute de plicuri de corespondență. Am reușit, ajutați de mai toate instituțiile de cultură județene, să creăm o extraordinară emulație artistică și o atmosfera sărbătorească pe toată durata finalizării lucrărilor Concursului, printr-o salbă de manifestări adiacente: prezentări și lansări de carte, expoziții, recitaluri de poezie și teatru, conferințe, deplasări și vizite la unele monumente și case memoriale etc. etc. Punctualitatea de la care nu m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
naționale”, când se Încerca instalarea unor instituții și noi mentalității, de tip apusean - și primul care a Început-o a fost regele Carol I, cu asistența lui Brătianu! -, dar, mai ales, unirea cu tot ceea ce ea Însemna la modul festiv, sărbătoresc, dar și dramatic: Încercarea, efortul și lupta atâtora pentru conviețuirea a sute și sute de mii de inși, ce vorbeau aceeași limbă, e drept, dar care viețuiseră secole și secole sub trei imperii antagonice - rus, turc și austriac. Această „convulsie
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ornau întreg orașul, scrie Ana, de parcă am fi fost o regiune Kaliningrad la Marea Neagră. Scandalos și fără speranță. Tot aici, pe „bulevardul Europa”, dăm câte o raită pe la unguri și pe la polonezi, foștii frați „de lagăr”. Ultimii poartă straie naționale, sărbătorești, oferă cu generozitate vizitatorilor pliante și CD-uri promoționale. Azi - coincidență! - e ziua Poloniei la Expo 2000, e prezent și președintele Kwaśniewski, un fost comunist care a deprins rapid manierele unui lider occidental: zâmbește în stânga și dreapta, glumește cu turiștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
membrilor Congresului și deschid Congresul. Invit pe dl. dr. Radu Sbiera să primească funcțiunea de secretar al Congresului. Cu deosebită satisfacție salut pe reprezentanții națiunilor neromâne din Bucovina (aplauze îndelungate), cari, la invitarea noastră, participă în mod oficial la acest sărbătoresc act. Rog pe domnul secretar să dea cetire corespondențelor incluse". Dl. Dr. Radu Sbiera, secretarul Congresului, dă cetire telegramelor și scrisorilor sosite de la: Dr. Cazacu, în numele Consiliului Directorilor Basarabiei; Paul Gore, în numele Societății Culturale a Românilor din Basarabia; General Gheorghe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la Închisoarea Văcărești. Supravegherea lucrătorilor ceferiști a continuat. Chestura din Iași reține, în 1936, manifestele care comemorau grevele din anii precedenți, pretext pentru a îndemna la noi mișcări de protest. În același sens, ziarul „Muncitorul Căilor Ferate” publica, în ediția sărbătorească de 1 mai 1939, un apel către muncitorii din Atelierele C.F.R., pentru a continua lupta sindicală în scopul redobândirii drepturilor limitate de perioada crizei. Mulți alți indivizi - unii de naționalitate rusă - se aflau în atenția Chesturii din Iași. Din teritoriu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a fost onorată de localnici, așa cum se cuvenea, conform vechiului obicei, cu o tiugă de întâmpinare, plină cu vin; însă aceste vase, scrie episcopul, aveau un gât lung și încăpeau în ele până la 10 sextare de vin. Mai mult decât „sărbătoreștile manifestări de bucurie”, pe episcop l-a bucurat venirea oamenilor la biserică, oficierea liturghiei și faptul că 124 de persoane au primit taina mirului, căci până acum, numele acestui sacrament, scria el, nu era cunoscut de catolicii din Huși. Ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]