1,925 matches
-
la răsturnarea, la transfigurarea totală în conștiința scriitorului, ca într-o oglindă concavă ce deformează datele existenței sociale. În operele scrise imediat după întoarcerea din Siberia demască liberalismul împletit cu compasiunea pentru suferințele celor ce duc traiul obscur al “oamenilor sărmani “.Aceste trăsături ale realității sunt oglindite în roamnele ” Amintiri din casa morților “ , “Umiliți și obidiți”, dar și în nuvelele “Satul Stepancikovo “, “Visul unchiului “, scrise, aproape toate, în jurul anului 1860. Ele sunt, împreună cu “Oameni sărmani “ și “Inimă slabă “, un fel de
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
ce duc traiul obscur al “oamenilor sărmani “.Aceste trăsături ale realității sunt oglindite în roamnele ” Amintiri din casa morților “ , “Umiliți și obidiți”, dar și în nuvelele “Satul Stepancikovo “, “Visul unchiului “, scrise, aproape toate, în jurul anului 1860. Ele sunt, împreună cu “Oameni sărmani “ și “Inimă slabă “, un fel de varațiuni pe tema “omului mic “, neânsemnat, înfrânt sufletește de contradicțiile capitalismului în ascensiune, contradicții care îl măcinau pe autor însuși. Înclinarea scriitorului pentru morbid, pentru patologie, dezvăluie cum scria Gorki,”frica organică în fața străfundurilor
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
ALB Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 710 din 10 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului de-atâta alb îmi primenesc rostirea cu primele silabe de copil și duc în palme tot răsfățul stăpânului plângând umil la poarta cerului deschisă sărmanului poet postum de-atâta alb îmi primenesc vederea cu verde crud și liniștit și duc în sânge toată seva arțarului trosnind pe foc în jalea frunzelor de toamnă și-a celui val uitat pe țărm de-atâta alb m-apucă
DE-ATÂTA ALB de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351646_a_352975]
-
să fim un popor și o țară normală, să ne bucurăm în prima parte a domniei lui Ceaușescu de respect internațional, să avem un nivel de trai mediu, dar după 1980, situația economică a României s-a înrăutățit forte mult. Sărmanul popor român a trebuit să suporte lipsuri mari, să stăm la cozi pentru o bucată de mâncare, să înghețăm în case de frig, să stăm nopțile la lumânare, pentru că ni se tăia curentul. În anii de dinainte de căderea lui Ceaușescu
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
în spatele acestui război de nimicire a dragostei pentru Dumnezeu, Neam ori Neamuri, știm! Cine face din indivizii care și-au călcat conștiința în picioare, slugi și unelte ale răzvrătirii, deopotrivă știm! Cine sunt potrivnicii care au sfâșiat prin răzvrătirea lor sărmana noastră Patrie, ieri și azi și mereu, iarăși știm! Ceea ce nu știm este timpul când oameni devotați lui Dumnezeu și Neamului vor ieși la lumină invocând grabnica mângâiere, ajutorul și binecuvântarea Născătoarei de Dumnezeu, Împărăteasa Cerului și pământului, Aleasa și
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
ochii lumii. Reținem, și în acest poem, tehnica rimei interioare: „mare - care”, „ude - să-nfunde”, dar și gradul mare de libertate a dezbaterii vremii (timpului) bune (bun) de făcut copii: ploaia erotică. Optând forma romantică, m-aș alătura poetului cu sărmana mea conciziune a acestei teme: „Cu un brici cu lama de frunză/ tai tăcerea ce mă acuză/ Urma degetului arătător/ odihnește-n ochii lor/ Mormane de cuvinte stau la sfat/ și se-nalță, sub fereastra rece/ Așteptarea morții sfârșește curat
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
fiind fiul „Marelui Anonim Transcendental”. Totuși ,în „Poezia” Gheorghe Neagu (după gustul meu) găsesc urcușuri și coborâșuri, amplitudini paroxistice. Și așa se cuvine să înfruntăm „suiș - coborâșul sisific”, al creației literare. Prin libertate de scriere, necenzurată de critici baroni, conți, sărmani histrioni festiști. Pusă, această eliberare de angoasă, de frustrare și de „amintiri vorbitoare”, în competiție cu cartea citită la gura inimii de lectori anonimi, vom ști împlinită trinitatea :genul, geniul, cartea. Și câtă religiozitate - trudnicie, Doamne, are crucificarea noastră în
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
mâinile cerșind cu îndrăzneală, dar ... mai poți vedea printre ei și câte unul cu capul plecat, să auzi un suspin sau să vezi câteva lacrimi prelingându-se pe obraji, fiindcă există printre cei care mimează neputința și oameni cu adevărat sărmani, ologi, bătrâni. Răsfoiesc ziarele din ultimele săptămâni: „Patru copii, suspectați că ar fi dați la cerșit de părinți, au dispărut”; „Copilul care a murit la cerșit făcea parte dintr-o familie de rromi nomazi”; „Românii au fost luați peste picior
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
derulat al amintirii ei, să fi fost și chipurile noastre - ale persoanelor care i-au dăruit bani - și gândurile ei, imaginile, să fi urmat drumul cosmic ... Nimic nu e întâmplător în lumea asta! Cred că datorăm iubire și acestor oameni sărmani, sufocați de atâta suferință. Îmi amintesc cât de mult m-a impresionat cartea lui Mark Twain „Prinț și cerșetor” citită în copilărie! Și astăzi visul oricărui cerșetor este, probabil, de a ajunge prinț, iar ... cei mai mulți prinți (mă refer la oameni
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
voi posta câteva versuri, drept florilegiu al întâlnirii noastre: DE-ATÂTA LUMINĂ Stau de multă vreme între țărani Și printre lanurile de pe glie, Parcă zboară ciocârliile în mine, Holdele de aur se coc în hărnicie. Țăranii au fost de veacuri sărmani Și le-au înflorit mâinile pe sapă; În silozuri strâns-au pâinea cea bună, Din cișmele au sorbit, zilnic, apă. Copiii și i-au luat cu ei la câmp, I-au învățat să bea apă din ulcior, Iar când vremea
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
A doua zi plecă în târg cu un singur gând: să vândă atât de multe oale încât să-și poată ajuta toate rudele, vechii prieteni și chiar vecinii cu care nu se înțelegea foarte bine. Toți cunoscuții lui erau oameni sărmani care abia se descurcau de pe o zi pe alta. După o lună, vindea și câștiga aproape de două ori mai mult și nu numai că ajutase mulți oameni cu bani și mâncare, dar îi rămânea și lui o sumă impresionantă. Câștiga
OCHII – POVESTEA OLARULUI LENEŞ ŞI A ÎNŢELEPTULUI MUT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345681_a_347010]
-
301 din 28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Despre poezie s-a scris mult, poate chiar prea mult. Armate întregi de critici, istorici, analiști și ce-or mai fi fost ei, au depășit cu mult spațial pe care îl ocupă sărmana poezie. Nu spun că ar fi ceva rău, dar sigur, nu a fost tot timpul bine. Este foarte ușor să spui celui care scrie, că a scris prost, fără să ai obligația argumentului sau a exemplului pozitiv personal, spun personal
PE UNDE SE MAI PLIMBĂ POEZIA ?! de MARIN BUNGET în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356409_a_357738]
-
teme. La noi răsare românească iarba Și apei care iese din fântână Izvor curat i-e limba cea română Și românesc e plugul și românească-i roata. Și păsări din înalt slobod în aer doine Și fluierul ne plânge sufletul sărman, Mai tare decât piatra-i dragostea de neam Ce n-o învinge focul și n-o învinge roata. Române, când la ceasuri ești de greu Când lacrime îți curg, tu, înapoi privește Cum rabdă Doja cazna, din ochi nici nu
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
mari un mugur în pădurea de stejari ce-și tremură în răsărit tulpina prin care trece veselă lumina nu-s plin de nicio grea-nțelepciune ard ca o flacără într-un tăciune nu mă întrebați de nicio moarte căci ea sărmana nici nu știe carte vecin cu noi doar haosul desparte acestă viață de acestă moarte umbra mea mereu în cer se suie azi o privesc duios și mâine nu e timpul meu își scutură iar scutul privind în urmă numai
DISTIHURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354924_a_356253]
-
și drag. Basarabie fecioară Siluită în pustiu, Dorurile mă omoară De când știu că nu te știu. De la Prut și de la Nistru Basarabii plâng și strâng În mormântul lor sinsitru Lacrimi de pe malul stâng. Basarabie furată Vitregită de alint, Mă ascund, sărmană fată, De când mint că nu te mint. Din Herța în Bucovina, Din Ostrov peste Sătmar Plângă-și toți românii vina De uitare și amar. Basarabie română Te-am pierdut pe veci, presimt, Și mă simt fără o mână De când simt
VIOL DE ORFANĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355054_a_356383]
-
de sine... Tu nici pe tine nu te mai citești, Ce scriu alții nu te-nteresează, Atoateștiutorule ce ești, De dimineață până se-nserează Dai lecții tuturora cum să fie, Cât de-orizontal sau vertical, Habar nu ai ce-i aia poezie, Sărmane călăreț fără de cal! Se plimbă vântul prin livezi, Își caută din toamnă rima, De tine nici nu te mai vezi, În toate sinea ta e prima! Te crezi părinte și străbun, Doar verbul tău e cumsecade, Pe înțelept îl faci
DE TINE NICI NU TE MAI VEZI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356988_a_358317]
-
și ești Domn. Sincer să fiu greșit am început, Zi de zi încerc să nu greșesc Privind la mine în trecut, Iartă-mă Te rog, mai îndrăznesc. Greșelile au fost umane, Altfel poate n-ar fi fost, Greșesc doar suflete sărmane Precum săracii mai țin post. Persist și astăzi în greșeală Îmi place tot ce-i pământesc, Trăind în lumea mea reală Cum aș putea să nu greșesc? 28 decembrie 2000 Moldova Veche Referință Bibliografică: Iartă-mă! / Mihai Leonte : Confluențe Literare
IARTĂ-MĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355202_a_356531]
-
se sature. Cu Neculae era mai ușor. I se punea mereu înainte un blid cu zamă înainte, după ce descărca carul cu lemne, or huluji, o' ce-o fi, la poarta cuiva. Cam atât lua Neculae de la cei ca el, tot atât de sărmani. Își mai agonisea ceva zile muncă pe la colectiv, niciodată destul de-a mânca pe săturatelea dar nici atât de puțin să nu aibe ce mânca. Vara era mai ușor, putea potoli mai bine cele șapte guri cu câte o zamă de
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
o ureche de taur din sevilla ole ole / am fost toreador și ce aud? / că te-ai apucat să faci politică / te-ai apucat de afaceri tenebroase / că ai devenit atât de cerebrală încât / ai contabilizat și săruturile noastre...” („Ah, sărmanele noastre săruturi”). Iubita poate fi orice, chiar și un curcubeu. Însă nu poate fi Dumnzeu, cum susține poetul: „în viața mea cenușie / tu ești curcubeul, tu ești Dumnezeu!” Nu, hotărât lucru, nu! Oricât ne-am extazia, oricât am admira persoana
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
femeie coborî și o îmbrăca pe Minodora. Putea fi mama sau sora ei. Fata cu plete negre îi făcea semne de pupicuri, de rămas-bun, ofițerului de la geam, îngreunând sarcina femeii cu hainele. -V-au dat jos bagajul la Lugoj! anunță ceferistul. Sărmanii oameni! Vezi ce se întâmplă când se cunună frații, între ei? Că cică ta-su cu mă-sa sunt frați buni, dar n-au știut decât după ce-au făcut-o pe Minodora, că atunci a ieșit de la pușcărie tatăl
CÂND STELELE DE PE EPOLEŢI NU AJUNG! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355716_a_357045]
-
cu mulți ani în urmă, Sibiu și Sebeșul de Sus, pe care nu uită să-l viziteze atunci când timpul îi permite. Casa pe care a moștenit-o de la familie în satul natal a vândut-o acum câțiva ani, unei familii sărmane... Acum, doamna Luciana este pensionară și se bucură de fiecare moment, încercând sentimentul împlinirii la porțile senectuții. S-a născut în Sebeșul de Sus la 27 decembrie 1941, într-o familie de oameni cumsecade. Dumitru Stănilă, tatăl său, era din
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
ceață noaptea noastră Cad stele-albastre rând pe rând în ring Să prindă loc la tine în fereastră Să nu te-arăți descoperit sub ploi Păstrează-mi urmele fixate-n pioneze Le-am prins cu fir de sânge-ntr-un altoi Sărmane germinări în antiteze Cu pânza de ''Blue Spider'' sideral Mi-ai învelit cuvântul în tăcere Mă-ngroapă în mormântul ideal Deosebirea dintre cele două sfere Eu din plămadă de lumină vin Să te aprind cu dăruirea mea Tu ,în noianul
BLUE SPIDER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356153_a_357482]
-
obicei din a o căuta tot acuși-acuși. Iar ea, veșnic zâmbitoare și cu ușa larg deschisă, le vorbea, îi așeza la masă și, în timp ce aceștia mâncau, le mai băga câte ceva de-ale gurii și/sau câte un obiect vestimentar în sărmanele lor straițe... Tot atunci am băgat la cap (firește, într-un chip insuficient deslușit) că a omeni înseamnă cu mult mai mult decât a trata rece și politicos pe unii dintre semenii tăi dintr-un prisos al fățărniciei, atâta timp cât prin
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
în engleză sau franceză, de pildă, a omeni are doar conotația seacă de a trata), încât capătă vastul înțeles de a-ți face fără alegere semenii să se simtă cu adevărat oameni. Prin urmare, un verb de prim rang pentru sărmana noastră condiție umană, de aceeași importanță existențială cu a raționa, a munci, a crede, a iubi și a fi cinstit. *** N.B. A fi medic inuman, adică lipsit de omenie în raport cu pacienții, mi se pare la fel de paradoxal și grav pentru speța
NEOMENIA ŞI NERUŞINAREA – DOUĂ DIN REALIZĂRILE DE HARAM ALE POSTDECEMBRISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368886_a_370215]
-
și îi șoptești peștișorului dorința: ca aceste clipe să fie eterne! Tata se întoarce la muncă, dar mama rămâne acasă. Așteaptă să îți termini temele, răsfoind o revistă și, la urmă, deschide televizorul. La știri, se prezintă politicieni care împart sărmanilor haine și mâncare, le oferă adăpost, deși nu se apropie alegerile. Nu au costum, pentru a nu fi așa de sobri. Azi, nu dau interviuri și nu răspândesc promisiuni. O întrebi pe mama ta ce sunt politicienii, iar ea, în
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370796_a_372125]