1,766 matches
-
prin exemplul dat. Internetul vă oferă mulți idoli care, prin munca lor devin cunoscuți și un exemplu de urmat. Munciți ca ei iar, dacă inima vă cere, aduceți și obolul Divinității prin cinste și bunăcuviință. În nici un caz nu dați sărmanului un ban, ochiul dracului. Dacă vă sugerează milă mizeria pe care singur și-o atribuie, oferiții o pâine. Dumnezeu vă va răsplăti. Referință Bibliografică: Divinitate sau Idol / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1718, Anul V, 14 septembrie
DIVINITATE SAU IDOL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347167_a_348496]
-
sine, Când fără-a le păsa de rana cărnii lor Rău cărnii lor își fac să fie altora mai bine... Sunt oamenii care se nasc în Cer și-n Cer Vii se întorc la îngeri, dar morți în misiuni... Deși, sărmanii, zilnic mor câte puțin, nu pier, Căci noi cei mulți aleși, nu credem în minuni. Sunt ultima redută pe frontul Țării mele, Le strig românilor degeaba să țipe de nevoie, Să-și strige disperarea la vremi așa de grele... Înseamnă
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
și l-am rugat pe Radu să-mi găsească un telefon prin sălile spitalului s-o anunț pe Zâna. La capătul firului am auzit vocea înăbușită a Zânei: «Papa! Deci PAUL ESTE MORT? Ce putem face! Așa a vrut Dumnezeu! Sărmanul Paulică cel scump... cum ne-a părăsit ! Venim,venim!» În seara zilei de 27 decembrie, corpul lui Paul a fost trimis de Spital la o casă funerară, pentru a fi pregătit de înhumare, operație efectuată în ziua următoare. Iar după
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
a intrat în curte în urma lui Cartuș care, cu un aer vinovat, mergea cu urechile pleoștite și cu coada între picioare. -Tata-mare să nu-l bați! i-am spus cu vocea tremurând și de frig, dar și de frică, pentru sărmanul Cartuș, care părea mai vinovat decât un hoț prins asupra faptului. -Cum să-mi bat băiatul! mi-a răspuns mirat de întrebarea mea. Și, vesel de scena la care fusese martor, tata-mare a început să-i povestească lui mami cum
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
oii și-ntins pe spate se oprea din supt doar când era în saț de burtă. Cânta din frunză de găselniță și scrijelea ciomegele cu moacă. Avea culcuș într-un fânar și înopta în paie, acoperit cu-un țol jegos ... Sărmanul cu mintean de căpătat și-o pălărie scofâlcită avea-n picere obiele cu tălpici și-și rezema sfrijeala-n bâtă. Mâinile îi erau lungite de scurtimea de mintean. Mergea cu cheptul dezgolit de ne-ncheiatul la cămeșă și avea pielea tăbăcită-n
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
stână s-a rătăcit o oaie și pocinogul a picat pe Ciubucică. El a cătat-o până-n noapte, când a venit la baci să-i spună negăsitul. Totul s-a terminat cu izgonire și cu-n picior în fund, deși sărmanul se plângea la toți că nu cunoaște număratul. Amărăciunea lui i-a scos în cale un rucărean cu suflet bun ce l-a făcut ciurdar la vaci în sat. În zori de zi el trebuie să treacă pe la porți s-
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
ce-i era culcuș și hrană în destul a dus grija-n uitare. După alți ani Ciubucică era om în putere deși cam peticit și cu arătul șters. Îl cunoștea-ntreg satul și de atunci e-n mintea mea un sărman cu cioareci, cămeșă și suman, pe cap cu-o pălărie neagră-n mototol. Mereu era pus pe șotii pentru-o cinste de cârcală ... Avea o voce clară, puternică și joasă, neîntrecută-n chiuit ... Când îl întâlneam mai răzlețit de lume
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
plugu-n brazdă. Prin păduri voievodale, Pe-a Moldovei stemă sacră, Sunt amu doar animale, Rumegând o viață acră. I-au castrat veterinarii După cum au vrut stăpânii; Din montări contra naturii, Rag la stele-n dorul pânii. Sunt așa de blânzi, sărmanii...! Și așteaptă, îngenuncheați, Să li se sfârșească anii Ori chiar să fie... înjunghiați. Va veni iarna geroasă Și n-or avea un braț de fân; Fiindcă iarba cea de coasă A luat-o, gratis, alt stăpân. Lupii vor mușca în
SE ÎNTÂMPLĂ ÎNTR-O ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357292_a_358621]
-
deal. Din iarba șesului cresc plângeri Și în copaci plâng licurici, Că-n loc de soare și de îngeri, Pe ceruri se arată nouri gri. Plâng petalele de floare De sub mâlul cel vuind, Seacă inima în oameni, C-au rămas sărmani lipiți. Elena Trifan 1 august 2014, Ploiești Referință Bibliografică: VIITURA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VIITURA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357328_a_358657]
-
tras de inculpat va fi socotit și verdictul final. Toată mulțimea a fost mulțumită de propunerea judecătorului aclamându-l ca pe un om de cinste, dar ei nu știau că vicleanul făcuse două bilete cu același înscris: „vinovat de moarte”. Sărmanul creștin simțise de la început viclenia judecătorului, care nu luase în seamă mărturiile sale de nevinovăție, și se ruga cu lacrimi Domnului Hristos să-l scoată din această mare nenorocire. Astfel în ziua judecății fu pus în fața inculpatului cele două bilețele
ADEVĂR ŞI NUMAI ADEVĂR de IONEL CADAR în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357332_a_358661]
-
sictirit bossul. - Prea Strălucite, așa cum bine ați anticipat, tâmpitul de Urlică, idiot cum este, habar n-avea că-i atașasem un supraveghetor electronic și s-a demascat. Este un deviaționist care nu mai are încredere în Doctrină. Ce ordonați? - Bă, sărmanul, și cât l-am mai iubit! Dă-i, o Blândă Dojană și resturile adu-mi-le, că mi-a cerut grădinarul ieri niște îngrășământ pentru trandafirii de pe terasă. Bă, și fii foarte atent, este o cerere tot mai mare pentru
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
înveșmântează în „țoale”. O togă de mătase, o mantie de purpură sau echivalentele lor de astăzi un costum Armani, o poșetă Guci sunt obligatorii pentru ținuta omului civilizat chiar dacă morala găunoasă acceptă și practică minciuna furtul și înșelătoria. Vai de sărmanii (mizerabilii) care nu cumpără un iaht, un bolid „Bentlei” sau o bijuterie. Ei sunt de vină că economia nu prosperă, că șomajul este în floare, că produsele alimentare de strictă necesitate apar gata împuțite în magazine. Magazinele sunt astăzi necesare
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
vin din donații, strânse tot de slujitorul smaritean, ucenic, cândva, al Părintelui/Monahului Nicolae Steinhardt de la Mănăstirea Rohia, din Țara Lăpușului. Părintele Mihail Milea nu se laudă însă cu faptele sale. Consideră că este absolut normal să-i ajute pe sărmani și nici nu-și imaginează că ar putea face altceva în viață. "Este în primul rând lucrarea lui Dumnezeu pentru care spun în fiecare zi mare e lucrarea lui Dumnezeu că adună oamenii aceștia buni, voluntari, care pun suflet în
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
dorea să mulțumească unui confrate uman pentru un mic serviciu făcut soției sale. În fond ce i-a făcut? I-a salvat doar viața gata pierdută! Un fleac. Pentru unii chiar o nenorocire deoarece puteau scăpa astfel și de soacră. Sărmanul Domnul Președinte. Se simte obligat față de intrusul care, printr-o nesăbuită acțiune, îl ferește de văduvie. Pe de altă parte acest nesăbuit a salvat statul de o mare cheltuială. Când cheltuiești banii statului obținuți mai creștinește, din pomeni, are treabă
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
Manea, Corneliu Berbente, Octavian Alexandru, Virgil Ciucă, George Rocă și Moldoveanului cu Blog, trecem la partea a treia a acestei culegeri de folclor internet reproducând o filă dezgropata din umorul de altă dată: La căpătâiul lui Brejnev de Sădi Rudeanu Sărmanul Brejnev e pe moarte La căpătâiul sau la pat Din lume cei mai mari profesori Spre a-l salva, s-au adunat E fără nici o îndoială Ei au făcut tot ce-au putut Dar diagnosticul e sigur Bolnavul clar, este
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
Cel ce va fi șef în partid Privind duios la cel ce moare -Ah prea iubite Leonid Șunt ultimile tale clipe Desigur vei pleca în rai Dar vreau să știu, poate-mi vei spune Ce ultime dorințe ai ? Oftează Leonid sărmanul Deschide ochii și clipește A înțeles ce i se cere Și iată in sfarsit, șoptește: Doresc intai dacă se poate Și vreau să știți, la asta țin Să mi se pună o statuie În holul mare în Kremlin Toți cei
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
acasă”, adică despre vecinii și prietenii cu care ne-am petrecut copilăria, adolescența și o bună parte din maturitatea noastră, unii dintre ei privindu-ne de mult, de pe tărâmul nemaivăzutului cer, ajungând să aflu o știre care m-a zguduit... ─Sărmanul Gelu! La o vârstă atât de frumoasă, n-a mai vrut să lupte pentru viața lui... Cuvintele acestea mi-au căzut ca un ciocan pe creștetul capului, căci eu, plecată de mulți ani peste hotare, nu mai știiam nimic despre
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
vrajba, dar mă doare Când este urât un biet sclav pentru care ... (După o pauză.). Și parcă îl aud, Zada, cum spune și socoate (Din depărtare se aude vocea lui Decebal. “Orice este roman, e câine care mușcă pe la spate! “ Sărmanul sclav! El n-are nimic din oarba mândrie A celor mari cu nesățioasa lăcomie. E prea frumos, nu are nimic din ce au stăpânii răi Și poate prea nevinovat de ura comandanților săi. ZADA Am auzit vrăjitorul cetind în orele
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Se gândesc doar la avere, De cei mulți, lor nu le pasă Că n-au ce pune pe masă. Și văzând că nu-i de șagă, Risipiți în lumea-ntreagă, Trag românii ca ,, nebunii”, Așa cum făceau străbunii. A plecat, oftând sărmanul Și e slugă orișicui. Face- orice, să iasă banul Pentru el și casa lui. Dar române nu uita, Nu uita de casa ta, Fă nepoții să vorbească Limba noastră, românească. ,, Unde-i unul nu-i putere” Și-i din ce în ce mai rău
HAI ROMÂNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358152_a_359481]
-
în morminte, nu poți ca s-o aprinzi... Cu ce e vinovată - zic - biata urzică? Abia ce a ieșit și tremură de frică; În săptămâna mare, în pripă-i acuzată Că a-nțepat cândva un fiu născut din fată. Până ieri, sărmanii te căutau sub frunze, Dar astăzi, te împroașcă cu venin pe buze; Ai ridicat din pat bolnavi de anemie Și ai hrănit pre mulți ajunși la ananghie. Barabas de aș fi, ațâțător de gloate, Sfâșietor de fuste și hoț de
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357607_a_358936]
-
zestre. Stinse lampa de opt focuri de pe peretele de deasupra mesei cu trei picioare și se prefăcu că se culcă mai devreme. Trecuse ceva timp până ce auzi la ușa tindei pe tată-său hodorogind, ca să pună lacătul cel mare. El, sărmanul, credea că flăcăii cei răi numai intrand pe ușă își puteau făpui nelegiuirea. Că la fereastră, foraibărele cele nemțești sunt pe dinăuntru. Și că numai de mâna fetei pot fi stârnite de la locul lor. “Or, asta nu se poate întâmpla
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
nu fi ‘banal’..! Vai, de-l acuzi ‘murdar’, o frivolitate!! Cum ar fura el de la o mediocritate? Tu ai ‘furat’, că tu l-ai inspirat ‘deplin’, De l-ai acuzat pe ‘unsul’, ești în ‘declin’..! Referință Bibliografică: Ai ‘fura de la ‘sărman ? / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1373, Anul IV, 04 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
AI ‘FURA DE LA ‘SĂRMAN ? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358553_a_359882]
-
de pretențioasă și perfectă a sonetului, îmbinând limbajul specific acestuia, cu vorbirea cotidiană. Un amestec de sacru și profan, dulce și amar, albul spectral al luminii cu nuanțele de verde și cenușiu, ale țărânei. “Sonet nocturn” - aduce atmosfera eminesciană din “Sărmanul Dionis”, cu aceleași accente de luptă cu efemeritatea clipelor: “S-au terminat țigările pe seară / Nu am nici vin tristețea s-o înece / Pe nesimțite încă o zi trece / Grăbind prin miezul nopții ca prin gară / În cana neagră de
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
greșelile și viciilor, ca să se îndrepte. Ce a mai biciuit el lichelismul și demagogia politicienilor! - Degeaba, Doamne, l-au asasinat și pe Eminescu ... - Ăhă-hăăă, să fie Sfinția ta sănătos... Doamne, cum l-au lucrat Titu Maiorescu și francmasonii lui pe sărmanul Eminescu! Și i-au înscenat cum că ar fi nebun, fără să fie săracul de el, iar apoi l-au omorât... făcându-i injecții cu mercur. Domnul a făcut ochii mari, I-a venit să urle de durere, dar i
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
sub pod, Și-n a luciului oglindă, Amintirea mai plutește; Cine poate ca s-o prindă? A rămas doar o poveste. Crâșma* Și acum îmi mai sună în ureche melodia care o cântau „OPTIMIȘTII” (niște instrumentiști excepționali, dar nu vedeau, sărmanii) în restaurantul AZUGA de la podul LEMAITRE, lângă (Uzina timpuri Noi) de pe Calea Văcărești „Grea e viața de crâșmnar, Că-mi trăiește cu amar... Și pe jar inima-i pune Crâșmărița, căci nu-i spune Cum aduce bani în casă; El
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]