1,054 matches
-
și Brașovului. Funcția de comite sau jude regal al districtului Brașov și al Bistriței a fost exercitată până la începutul secolului al XIV-lea de comitele secuilor. Jurisdicția nobiliară asupra districtului Bistrița s-a desființat începând din anul 1330 de când comunitatea săsească a început să-și aleagă în mod liber judele. Începând din anul 1366, Ludovic I amplifică drepturile sașilor și desemnează pentru Bistrița ca instanță de apel, Scaunul Sibiului. Mai târziu, după cea de a doua jumătate a secolului al XV
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
și Vurpăr, participau în mod frecvent la adunările celor . În anul 1486 Matia Corvin a confirmat diploma andreiană și i-a extinds efectele asupra tuturor regiunilor locuite de sași de pe pământul regal ("fundus regius"). În acest fel ia ființă Universitatea Săsească ("Universitas Saxorum") în anul 1487 prin întrunirea reprezentanților celor Șapte Scaune, ai celor Două Scaune și ai districtelor Bistrița și Brașov. Dacă puterea administrativă aparținea în primele secole ulterioare colonizării nobililor și greavilor, după secolul al XIV-lea conducerea a
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
în anul 1487 prin întrunirea reprezentanților celor Șapte Scaune, ai celor Două Scaune și ai districtelor Bistrița și Brașov. Dacă puterea administrativă aparținea în primele secole ulterioare colonizării nobililor și greavilor, după secolul al XIV-lea conducerea a revenit patriciatului săsesc. Astfel, patriciatul și-a aservit numeroase sate din afara teritoriilor administrate inițial și și-au creat domenii proprii, similare orașelor din nordul Italiei. În acest mod au apărut scaunele filiale cum sunt Scaunul filial al Tălmaciului și Scaunul filial al Săliștei
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
Jidvei (în dialectul săsesc "Sejdn", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Albă, Transilvania, România. Numele localității de-a lungul timpului: 1309- Sido, 1319- Sythwe, 1323- Sydo, 1324- Sytue, 1343- Sitve, Zytuia, Zytue, 1364- Sytwe, 1413- Sythwe, 1424-
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
Bazna, mai demult "Boianul de Sus, Basna, Basna de Sus" (în dialectul săsesc "Bassen, Bâssn, Baussn", în , în ) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Bazna (reședința), Boian și Velț. Bazna este situată în nordul județului Sibiu, în apropierea limitei cu județul Alba și județului Mureș într-o regiune
Comuna Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/310749_a_312078]
-
pe principii cartografice de Johannes Honterus. Din anul 1580 datează un document, păstrat în arhivele din Sibiu, care atestă că un proces între frații Bartholomäus și Michael Weinisch, din Felmer, pentru împărțirea unei proprietăți, a fost judecat de Universitatea Națiunii Săsești. Primarul (în ) era ales de sași - de exemplu, Michael Knall a fost timp de nouă ani primar. Ultimul primar sas a fost Michael Kiltsch, ales în 1918. La primul recensământ din cele Șapte Scaune (în germană "Sieben Stühle") din anul
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
două turnuri". La 1700, românii au construit prima biserică, cu cimitir, pe locul denumit în prezent "Tînarog". Până la începutul secolului al XIX-lea, în Felmer a existat o biserică ortodoxă clădită din lemn, pe un teren donat românilor de comunitatea săsească, lângă cimitirul săsesc. După ce biserica de lemn s-a deteriorat, în anul 1834 a fost zidită actuala biserică, cu hramul „Sf. Nicolae”, renovată în mai multe etape, în 1876, 1906, 1965, 1970, și 2002-2004. În 2008 întregul acoperiș a fost
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
1700, românii au construit prima biserică, cu cimitir, pe locul denumit în prezent "Tînarog". Până la începutul secolului al XIX-lea, în Felmer a existat o biserică ortodoxă clădită din lemn, pe un teren donat românilor de comunitatea săsească, lângă cimitirul săsesc. După ce biserica de lemn s-a deteriorat, în anul 1834 a fost zidită actuala biserică, cu hramul „Sf. Nicolae”, renovată în mai multe etape, în 1876, 1906, 1965, 1970, și 2002-2004. În 2008 întregul acoperiș a fost înlocuit cu țiglă
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
Biserica evanghelică fortificată din Pelișor din comuna Bârghiș, județul Sibiu, a fost construită în secolul al XIII-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: Pelișor, mai demult "Măgărei, Măgărău, Măgria" (în dialectul săsesc "Muegeroi, Mogerâ", în , în ), este un sat în partea de est a județului Sibiu, în Podișul Târnavelor. Aparține de comuna Bârghiș. Prima atestare documentară a așezării este în anul 1357, an în care satul aparținea de posesiunile greavilor din Alțâna
Biserica fortificată din Pelișor () [Corola-website/Science/327569_a_328898]
-
De-a lungul istoriei sale, Pelișorul a avut o mulțime de dispute cu Biertanul, o localitate mult mai mare cu o populație numeroasă. Astfel, până în secolul al XIX-lea, Biertanul și-a revendicat dreptul asupra diferitelor parcele de pământ. Universitatea Săsească a interzis în anul 1676 locuitorilor din Pelișor să părăsească satul fără ca aceștia să renunțe la întreaga proprietate a lor. Cu toate acestea, în anul 1696 localitatea avea deja 15 gospodării părăsite. La sfârșitul secolului al XVIII-lea a avut
Biserica fortificată din Pelișor () [Corola-website/Science/327569_a_328898]
-
parte (, adică secuiesc) a numelui orașului provine din așezarea sa geografică. Scaunele secuiești au fost unități de administrare judecătorească ale secuilor din Transilvania. Orașul Târgu Mureș a fost reședința scaunului Mureș din evul mediu și până la desființarea scaunelor secuiești și săsești din anul 1876, când a devenit reședința comitatului Mureș-Turda. În 1482 Matei Corvin declară așezarea oraș regal. În 29 aprilie 1616 localitatea a primit rangul de oraș liber regesc (în , iar în ). Pentru a demonstra noul statut al orașului, principele
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
reformat, evanghelic și unitarian. Neincluderea ortodocșilor care formau majoritatea populației din Transilvania a constituit o discriminare care a dus la creșterea tensiunilor sociale. Această discriminare avea să fie la rang de dietă În urma reformei adminstrative din 1876 scaunele secuiești și săsești, juridic autonome au fost desființate, apoi încorporate în cele 15 noi comitate. Astfel orașul Târgu Mureș care până atunci a fost capitala Scaunului Mureș a devenit reședința Comitatului Mureș-Turda. Noua entitate administrativă a inclus vechiul scaun secuiesc și o parte
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
150041 locuitori ai municipiului sunt 75533 români, 70108 maghiari, 3660 țigani, 304 germani etc.. Evoluția structurii etnice începând din 1850 În municipiul Târgu Mureș trăiește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, care datează încă din Evul Mediu. Cronica Săsească din Brașov, care a fost tipărită în anii 1847-1848 spune că localitatea a fost fondată în 1004, în timpul domniei lui Ștefan I al Ungariei și a fost locuită de către secuii. De-a lungul istoriei orașul a devenit cel mai important
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Florești, până în 1924 "Feneșu Săsesc", colocvial "Feneș" sau "Feniș", (în , în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Florești (reședința), Luna de Sus și Tăuți. Alte denumiri folosite sunt cele de "Zaz-Fenes" și "Fenes Saxonica". Comună se află pe malul drept
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici așezări umane din neolitic. În perioada română localitatea se află pe drumul de legătură al castrelor române de la "Napoca" (Cluj-Napoca de astăzi), respectiv "Ăla Siliana" (actualul Gilău) Feneșul a fost inițial un sat săsesc așezat în apropiere de Cluj, aflat în proprietatea episcopiei romano-catolice de Albă Iulia. Pînă în anul 1989 comună Florești era cunoscută mai ales prin fermă de păsări construită în anii "70 de regimul comunist , cunoscută sub numele de Avicola Florești
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
În localitatea Florești există o școală "Gheorghe Șincai" pentru clasele I-VIII. Momentan școală este împărțită în 3 clădiri: două mai vechi (recent renovate) și una nouă (recent construită). De-a lungul istoriei localității aici au existat și o școală săseasca, respectiv una maghiară.
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
Biserica evanghelică fortificată din Archita, județul Mureș, a fost construită în secolul al XIII-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Archita (în dialectul săsesc "Ärkeden, Ârkeden, Arkedn", în , în ) este o localitate în județul Mureș, Transilvania, România. Așezarea este situată între localitățile Saschiz și Beia și are denumirea germană "Arkeden", nume care ar putea proveni de la toponimul maghiar "Erked" sau de la un antroponim germanic
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
1200 și ele ar fi fost reprezentate de către o cetate de pământ situată pe locul denumit astăzi ""Dosul Cetății"". De asemenea au mai fost descoperite menționări documentare din secolul al XIV-lea și al XV-lea. De la înființarea acestei comunități săsești, Archita a aparținut de Scaunul Sighișoarei din 1324 până în 1876, ea fiind o comună liberă în tot acest timp. O conscripție făcută la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de al XVI-lea, prezintă înscrisuri în care se
Biserica fortificată din Archita () [Corola-website/Science/326689_a_328018]
-
Pănade (în dialectul săsesc "Panedn", în , în ) este un sat în comuna Sâncel din județul Alba, Transilvania, România. În subsolul localității se găsește un masiv de sare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Sarea s-a extras aici prin metoda evaporării apelor
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
Rotbav, mai demult "Roșie, Rotbac" (în dialectul săsesc "Roiderbrich, Rudjebich, Rűdebiχ", în , în , în trad. „Pârâul Roșu”) este un sat în comuna Feldioara din județul Brașov, Transilvania, România. Legendele satului spun că în prima jumătate a secolului XIII, 20 de familii de sași s-au stabilit la circa
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
tip din Țară Bârsei. Recent această a împlinit 760 de ani de existență. În jurul anului 1300 a fost ridicată și biserica (actual evanghelica), în stil romanic, fortificata în secolul XV și împrejmuita mai apoi de zidurile unei cetăți fortificate tipic săseasca (a fost prima biserică fortificata din Țară Bârsei). Este una dintre cetățile de acest fel care conserva în stare bună zidurile sale. Fortificația oferea loc pentru magazii, ateliere, grajduri, o bucătărie comună, o crescătorie de albine. Intrarea în cetate era
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
era înconjurată de un șanț de apărare plin cu apă. 1477: Este terminată Biserica Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodată. 1486: Brașovul și toată Țara Bârsei intră în "Universitatea Săsească", prin confirmarea privilegiului Andreanum pentru toți sașii din Sibiu, Mediaș, Brașov și Țara Bârsei. 1521: Judele Brașovului, "Johann (Hans) Benkner", primește de la "Neacșu" din Câmpulung, într-o epistolă scrisă în limba română, vești despre mișcările trupelor turcești de dincolo de Dunăre
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
adjunct al anuarului "Studii și comunicări de etnologie", un periodic publicat de Academia Română. A fost membru al "Cercului de Cercetare Tematică a Ceramicii Europene", din Germania, și a activat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de etnografie săsească. Cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani i-a fost decernat "Premiul Hans Christian și dr. Beatrix Habermann pe anul 2007", pentru întreaga activitate științifică și de cercetare, premiu oferit de Fundației Sașilor Transilvăneni din München. În data de
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
Biserica evanghelică fortificată din Cincșor din comuna Voila, a fost construită începând cu secolul XIII. Ansamblul care cuprinde biserica evanghelică și incinta fortificată figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Cincșor , mai demult "Cincu Mic", "Șincșor", "Șinchișor" (în dialectul săsesc "Kli-Schink, Klišink", în , în trad. "Hanul Mic", în ) este un sat în partea de vest a județului Brașov, la contactul podișului Podișul Hârtibaciului cu Depresiunea Făgărașului. Aparține de comuna Voila. Biserica evanghelică din Cincșor se află în satul Cincșor, județul
Biserica fortificată din Cincșor () [Corola-website/Science/327580_a_328909]
-
de comuna Voila. Biserica evanghelică din Cincșor se află în satul Cincșor, județul Brașov, la 14 km de Făgăraș și 3 km de Voila. De la Brașov sunt cca. 80 km, distanță similară cu cea Făgăraș - Sibiu. În anul 2011 comunitatea săsească a satului mai era compusă din 22 de locuitori. Așezarea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1377 în listele fiscale papale ("Rudbertus de Parvo Promotorio"), cea de a doua menționare fiind în 1434 cand apare sub numele
Biserica fortificată din Cincșor () [Corola-website/Science/327580_a_328909]