1,600 matches
-
venind din partea lui Dumnezeu. Aceasta face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3. Structura sacramentului reconcilierii și procesualitatea dialogului confesor - penitent Dialogul dintre confesor și penitent, deși este sincer și flexibil, nu este deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973, a fost promulgat Ritualul Penitenței (în latină, Ordo Paenitentiae), document în care Magisteriul Bisericii prezenta structura pe care confesorul și penitentul trebuie s-o respecte în celebrarea sacramentului reconcilierii. În esența sa, structura propusă reconfirmă ceea ce Biserica trăia de veacuri în practica sa penitențială. Însă, apar și unele aspecte particulare, adaptate cerințelor socio-culturale actuale, în mijlocul cărora penitentul își trăiește viața de credință. În principiu, Ritualul prezintă patru părți
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În esența sa, structura propusă reconfirmă ceea ce Biserica trăia de veacuri în practica sa penitențială. Însă, apar și unele aspecte particulare, adaptate cerințelor socio-culturale actuale, în mijlocul cărora penitentul își trăiește viața de credință. În principiu, Ritualul prezintă patru părți ale sacramentul reconcilierii, dintre care trei aparțin penitentului, iar una confesorului: 1) căința sau „contritio cordis”: exprimarea durerii din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau în practica Bisericii, adaptându-le modelului eclezial și pastoral actual. Se recunoaște parcurgerea unui proces dialogic în toate cele trei forme propuse, deși prima și a doua formă subliniază mai mult acest aspect, al dialogicității, pentru că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mai atent la nevoile și la particularitățile penitenților, pentru a nu ofensa pe nimeni și nici pentru a da ocazie de interpretare eronată. Prin deschiderea, prin disponibilitatea și prin salutul său, confesorul împlinește un act de caritate pastorală, făcând ca sacramentul reconcilierii să nu fie celebrat de un simplu „funcționar”, ci de un adevărat slujitor plin de caritate. După ce dialogul a fost astfel deschis, prin atitudine și prin salut, confesorul face semnul crucii împreună cu penitentul, fapt ce amintește că acest moment
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe care nu a anulat-o prin misiunea sa, ci a trăit-o cu personalitate proprie. Aceeași parte introductivă propune și o invitație pe care confesorul o face penitentului, „printr-o formulă scurtă”, de a avea încredere în Dumnezeu, pentru că sacramentul este, prin excelență, un moment de încredere. Prezența încrederii, atât din partea penitentului, cât și a confesorului este condiția esențială necesară pentru ca reconcilierea sacramentală să fie celebrată. Penitentul nu se bazează pe rațiuni umane, pe faptul că preotul-confesor ar fi, sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
moment de încredere. Prezența încrederii, atât din partea penitentului, cât și a confesorului este condiția esențială necesară pentru ca reconcilierea sacramentală să fie celebrată. Penitentul nu se bazează pe rațiuni umane, pe faptul că preotul-confesor ar fi, sau nu, demn de celebrarea sacramentului datorită propriilor calități, ci pe credința în Dumnezeu, care îi inspiră convingerea că merită să se deschidă și să primească iertarea sa. Dialogul este continuat apoi de către penitent. El nu are de spus în mod necesar o formulă fixă, ci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
același Ritual amintește, dar între paranteze, că acest lucru este facultativ. Pentru acest moment, Ritualul Penitenței propune 12 texte diferite, din care să se poată alege unul, în funcție de inspirație și de moment, cu scopul de a favoriza obiectivele pe care sacramentul și le propune. Ascultând cuvântul Domnului, conștiința penitentului intră într-un proces dialogic cu mesajul lui Dumnezeu, care i se adresează în mod personal, în acel moment și loc precis. El se așază în fața unei judecăți din partea lui Dumnezeu, pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogic cu mesajul lui Dumnezeu, care i se adresează în mod personal, în acel moment și loc precis. El se așază în fața unei judecăți din partea lui Dumnezeu, pe care Dumnezeu o exprimă prin intermediul Bisericii, în speță, a confesorului care celebrează sacramentul reconcilierii. Textele propuse au un caracter particular, pentru că folosesc în general imagini biblice neotestamentare în legătură cu persoana sau cu învățătura lui Isus Cristos, care a pătimit și a înviat pentru ca toți creștinii să primească gratuit iertarea și viața nouă fără de păcat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și se structurează în mai multe părți: a. Mărturisirea penitentului Mărturisirea penitentului începe cu însuși cuvântul „mărturisesc”, adresat atât lui Dumnezeu cât și confesorului. Penitentul are și libertatea de a renunța la acest cuvânt, dacă în locul în care celebrează acest sacrament, nu există acest obicei. Totuși, el trebuie să lase să se înțeleagă care este intenția sa: aceea de a-și mărturisi păcatele. Penitentul este cel care vorbește, iar confesorul cel care ascultă cu atenție. Mărturisirea trebuie să fie integrală în ceea ce privește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acuzare propriu-zisă și nici ca o enunțare fidelă a propriilor păcate săvârșite, ci, mai mult, ca o căutare pe care o face împreună cu preotul-confesor în vederea identificării rădăcinii păcatelor sale și a comportamentelor greșite. b. Intervenția confesorului În practica actuală a sacramentului reconcilierii, există, din partea unora, dubii asupra faptului dacă confesorul trebuie sau nu să spună ceva penitentului în confesional. Un lucru însă este evident: în confesional, penitentul îl întâlnește pe Dumnezeu, al cărui atribut este, printre altele, dialogicitatea. Dumnezeu vrea să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de Biserică și de confesor, în mod personalizat, spre a crește în credință și sfințenie, în colaborare cu harul sacramental al reconcilierii. Este important ca penitentul să poată stabili o legătură între sfatul pe care confesorul i-l dă și sacramentul reconcilierii. Există opinii care susțin faptul că intervenția confesorului trebuie să fie scurtă, pentru că puține cuvinte, dar ponderate și adaptate, sunt mai utile. Totuși, indiferent de durată, dialogul dintre confesor și penitent trebuie să urmărească realizarea unei adevărate mărturisiri. Aceasta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și nici să fie prea obositoare pentru penitent. Însă i se va indica acestuia să nu se reîntoarcă la situații care l-ar conduce spre păcat, ci să ia în considerație eficacitatea harului pe care tocmai l-a primit în sacramentul celebrat. Acest har îl va susține în propunerile sale bune și îi va da putere să fie consecvent. În urma mărturisirii, a finalizării dialogului cu persoana confesorului și a stabilirii pocăinței, penitentul este îndemnat de către același confesor să își exprime în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
datoria de a da dezlegarea doar celui care este dispus și corespunde darului lui Dumnezeu și, în același timp, are datoria de a refuza această dezlegare celui care alege în mod conștient să nu împlinească condițiile cerute de celebrarea acestui sacrament. Condiția fundamentală a dezlegării este ca penitentul să simtă căință pentru propriile păcate, să aibă dorința de a-și mărturisi aceste păcate și să manifeste o propunere adevărată de a nu mai păcătui. Nu mereu este ușor pentru confesor a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
anume înseamnă această „condiție”. Este de recomandat ca explicația să fie scurtă și clară. Practic, în această situație, penitentul este dezlegat în măsura în care, în realitate, are dispoziția necesară. b. Confesorul și lipsa dispoziției penitentului Dacă penitentul nu îndeplinește condiția necesară celebrării sacramentului reconcilierii, iar confesorul a epuizat „metodele” prin care a încercat să îl ajute, înseamnă că nu poate primi dezlegarea. Însă confesorul trebuie să se asigure că penitentul este conștient de ceea ce presupune atât primirea, cât și refuzul dezlegării. Totuși, prezența
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dezlegarea, ci acela care știe ce și cum să facă să ajute penitentul să primească dezlegarea. Prin urmare, este datoria confesorului de a se strădui pentru a-l dispune pe penitent să primească iertarea în mod valid și rodnic în cadrul sacramentului reconcilierii. c. Confesorul și dispoziția corectă a penitentului Dacă penitentul îndeplinește condițiile dezlegării, atunci confesorul îi va acorda în mod corespunzător dezlegarea de păcate și darul iertării din partea lui Dumnezeu. Dezlegarea este însoțită de un gest pe care confesorul îl
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
numele Persoanelor Sfintei Treimi sunt prezentate în cadrul aceleiași acțiuni, a iertării, așa cum le indică însuși Isus când se adresează apostolilor: „în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh” (Mt 28,19). Prin aceasta se subliniază continuitatea care există între sacramentul botezului și sacramentului reconcilierii. Imaginile evocate în prima parte, prin expresiile „Dumnezeu, Părintele îndurărilor”, „moartea și învierea Fiului Său”, „a trimis pe Duhul Sfânt”, sunt imagini biblice, în timp ce expresia „prin intermediul Bisericii” accentuează dimensiunea eclezială a sacramentului reconcilierii. Roadele pe care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Treimi sunt prezentate în cadrul aceleiași acțiuni, a iertării, așa cum le indică însuși Isus când se adresează apostolilor: „în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh” (Mt 28,19). Prin aceasta se subliniază continuitatea care există între sacramentul botezului și sacramentului reconcilierii. Imaginile evocate în prima parte, prin expresiile „Dumnezeu, Părintele îndurărilor”, „moartea și învierea Fiului Său”, „a trimis pe Duhul Sfânt”, sunt imagini biblice, în timp ce expresia „prin intermediul Bisericii” accentuează dimensiunea eclezială a sacramentului reconcilierii. Roadele pe care Dumnezeu i le
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
continuitatea care există între sacramentul botezului și sacramentului reconcilierii. Imaginile evocate în prima parte, prin expresiile „Dumnezeu, Părintele îndurărilor”, „moartea și învierea Fiului Său”, „a trimis pe Duhul Sfânt”, sunt imagini biblice, în timp ce expresia „prin intermediul Bisericii” accentuează dimensiunea eclezială a sacramentului reconcilierii. Roadele pe care Dumnezeu i le dăruiește penitentului căit sunt: „iertare și pace”. Ele sunt înțelese în sensul lor biblic, reprezentând eliberarea de păcate, rezultat al mântuirii mesianice. 2) În a doua parte a formulei, confesorul pare că trece
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comuniune cu viața lui Cristos. Confesorul nu trebuie privit ca un servitor distant de Dumnezeu, ci ca un prieten fidel al acestuia. Același „eu” exprimă și un ton judiciar clar, probabil pentru a sublinia eficacitatea ministerului sacerdotal în momentul celebrării sacramentului. De fapt, este vorba de o judecată, dar care se finalizează eficient, în favoarea penitentului. În cele ce urmează, confesorul se referă în mod concret la persoana penitentului, prin pronumele „te” („Eu te dezleg...”), recunoscând prin aceasta realitatea persoanei prezente, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-i „păcatele sale”. Continuând, confesorul pronunță apoi expresia „în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”, în timp ce face cu mâna dreaptă semnul sfintei cruci asupra penitentului. Această parte este cea mai importantă din întreaga formulă, indicând punctul central al sacramentului. Așa cum precizează Ritualul, formula dezlegării trebuie rostită integral, fiind însă permis, atunci când există motive întemeiate sau în caz de pericol iminent de moarte, să se poată folosi și numai forma scurtă a dezlegării, care constă doar în partea a doua
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mărturisește milostivirea lui Dumnezeu și (...) aduce mulțumiri lui Dumnezeu”. Confesorul poate ca în locul acestor cuvinte să rostească și alte formule de laudă, alegând una din cele patru posibilități propuse de Ritualul Penitenței. Prin aceasta, se realizează o dublă dimensiune a sacramentului: una prin care omul este sfințit, iar alta, prin care Dumnezeu este glorificat. După aceasta, penitentului i se confirmă iertarea păcatelor și este trimis „în pace”. „Pacea” face parte din cuvintele pe care însuși Isus Cristos le folosește atunci când îi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatul, cât și un „nou început spiritual, adică acela al convertirii și al efortului de conformare cu Cristos”. Prin această structură de celebrare propusă de Ritualul Penitenței, Biserica vrea să facă trecerea de la o celebrare pur juridică, moralistă, intimistică a sacramentului reconcilierii, așa cum era în trecut, la o celebrare mai evanghelică și mai eclezială, promovând totodată și un itinerariu mai accesibil de convertire. Structura propusă de Ritualul Penitenței trebuie menținută cu fidelitate de către confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Este evident că Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, propune un „limbaj de tip colocvial și în mărturisirea păcatelor și în răspunsul preotului”, fapt ce promovează un adevărat proces dialogic, care se derulează pe tot parcursul celebrării sacramentului. Acesta are loc între confesor și penitent, fără ca unul sau celălalt să își altereze rolurile, ci făcând ca fiecare să își păstreze pozițiile și atribuțiile lor, încercând prin aceasta să respecte prescrierile Ritualului. Fiind fideli acestor indicații, atât confesorul, cât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
toate fiind celebrate în mod individual. Pentru ca acest moment să se desfășoare eficient și în mod organizat, sunt invitați să fie prezenți mai mulți confesori, la care penitenții să poată apela. Începând cu acest moment, atât structura de celebrare a sacramentului cât și procesul dialogic se derulează în mod asemănător Formei A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Fac însă excepție ritul introductiv al acesteia, care deja a fost celebrat urmând un ritual aparte, și ultima parte, cu lauda lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]