997 matches
-
demnitate, o funcție, un ministeriu sau o alta sarcină în Biserică, sau o pensie, nici nu își însușește fructele legate de acestea; este lipsit și de voce activă și pasivă. Can. 1435 - § 1. Dacă pedeapsa interzice primirea sacramentelor sau a sacramentalelor, interdicția se suspendă când vinovatul ajunge în pericolul morții. § 2. (1335) Dacă pedeapsa oprește administrarea sacramentelor sau a sacramentalelor, sau exercitarea unui act de conducere, interdicția se suspendă ori de câte ori aceasta este necesară pentru îngrijirea credincioșilor creștini ajunși în pericolul morții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
legate de acestea; este lipsit și de voce activă și pasivă. Can. 1435 - § 1. Dacă pedeapsa interzice primirea sacramentelor sau a sacramentalelor, interdicția se suspendă când vinovatul ajunge în pericolul morții. § 2. (1335) Dacă pedeapsa oprește administrarea sacramentelor sau a sacramentalelor, sau exercitarea unui act de conducere, interdicția se suspendă ori de câte ori aceasta este necesară pentru îngrijirea credincioșilor creștini ajunși în pericolul morții. Capitolul II DESPRE PEDEPSELE PENTRU DELICTE SINGULARE Can. 1436 - § 1. (cf 751 1364) Cel care neagă vreun adevăr de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
de document fals sau modificat în probleme bisericești, sau cel ce a modificat, a distrus sau a ascuns un document autentic, va fi pedepsit cu pedeapsa corespunzătoare. Can. 1456 - § 1. (= 1388 § 1) Confesorul care a violat în mod direct sigiliul sacramental, va fi pedepsit cu excomunicarea majoră, rămânând neschimbat can. 728, § 1, n. 1; dacă însă a rupt în alt fel sigiliul, va fi pedepsit cu pedeapsa corespunzătoare. § 2. Cel care a încercat în orice fel să obțină știri din confesiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
cerințele misionar-pastorale locale constatate de conducerea eparhiei. ... (2) Parohul, preoții și diaconii slujitori, precum și personalul bisericesc neclerical sunt datori să locuiască în parohie. Articolul 52 (1) La parohiile cu mai mulți preoți slujitori, aceștia sunt egali în drepturile și îndatoririle sacramentale, învățătorești și pastoral-misionare. Dintre aceștia, celor mai harnici și conștiincioși li se poate încredința de către chiriarh oficiul de paroh, pentru intensificarea activității parohiale. ... (2) Fiecare preot slujitor are în cuprinsul parohiei un sector bine delimitat și aprobat de chiriarh, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
clerical de conducere de la eparhii. ... (4) Numirea, transferarea și sancționarea personalului clerical și neclerical de la unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului se fac de către Patriarh, la propunerea conducătorului vicariatului, după consultarea acestuia cu chiriarhul locului. ... (5) Pentru buna desfășurare a activității sacramentale, învățătorești, de conducere, pastoral-misionare și social-filantropice în cuprinsul vicariatului, Patriarhul poate apela frățește la chiriarhii eparhiilor pe raza cărora funcționează unitățile bisericești din vicariat. ... (6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical și neclerical din cadrul vicariatului se bucură de aceleași drepturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
cerințele misionar-pastorale locale constatate de conducerea eparhiei. ... (2) Parohul, preoții și diaconii slujitori, precum și personalul bisericesc neclerical sunt datori să locuiască în parohie. Articolul 52 (1) La parohiile cu mai mulți preoți slujitori, aceștia sunt egali în drepturile și îndatoririle sacramentale, învățătorești și pastoral-misionare. Dintre aceștia, celor mai harnici și conștiincioși li se poate încredința de către chiriarh oficiul de paroh, pentru intensificarea activității parohiale. ... (2) Fiecare preot slujitor are în cuprinsul parohiei un sector bine delimitat și aprobat de chiriarh, pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194544_a_195873]
-
clerical de conducere de la eparhii. ... (4) Numirea, transferarea și sancționarea personalului clerical și neclerical de la unitățile bisericești din cuprinsul vicariatului se fac de către Patriarh, la propunerea conducătorului vicariatului, după consultarea acestuia cu chiriarhul locului. ... (5) Pentru buna desfășurare a activității sacramentale, învățătorești, de conducere, pastoral-misionare și social-filantropice în cuprinsul vicariatului, Patriarhul poate apela frățește la chiriarhii eparhiilor pe raza cărora func��ionează unitățile bisericești din vicariat. ... (6) Personalul clerical de conducere, personalul clerical și neclerical din cadrul vicariatului se bucură de aceleași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194544_a_195873]
-
2) Jurământul depus de membrii cultului are următoarea formulă: "Mă oblig că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu." ... (3) La jurământ, membrii cultului nu vor folosi niciun obiect de cult și nicio altă formulă sacramentală. Articolul 85 Biserica Evanghelică Română își extinde și își exercită jurisdicția cultică față de comunitățile din diasporă care, ca unități creștine diasporale, și-au însușit Mărturisirea de credință și solicită aderarea la acest cult. Articolul 86 Biserica Evanghelică Română, prin organismele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199934_a_201263]
-
2) Jurământul depus de membrii cultului are următoarea formulă: "Mă oblig că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu." ... (3) La jurământ, membrii cultului nu vor folosi niciun obiect de cult și nicio altă formulă sacramentală. Articolul 85 Biserica Evanghelică Română își extinde și își exercită jurisdicția cultică față de comunitățile din diasporă care, ca unități creștine diasporale, și-au însușit Mărturisirea de credință și solicită aderarea la acest cult. Articolul 86 Biserica Evanghelică Română, prin organismele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199933_a_201262]
-
nașterea din Maria Fecioara 9. Pătimirea, moartea și învierea răscumpărătoare 10. Duhul Sfânt 11. Biserică în planul lui Dumnezeu 12. Biserică - una, sfântă, catolică și apostolica 13. Credincioșii: ierarhie, laici, viața consacrată 14. Misterul pascal în sacramentele Bisericii 15. Celebrarea sacramentala a misterului pascal 16. Sacramentele inițierii creștine 17. Sacramentele de vindecare 18. Sacramentele de slujire 19. Cele zece porunci - generalități 20. Iubirea față de Dumnezeu - poruncile I-III 21. Iubirea față de aproapele - poruncile IV-X 22. Viața de rugăciune 23. Rugăciunea Tatăl nostru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
nașterea din Maria Fecioara 9. Pătimirea, moartea și învierea răscumpărătoare 10. Duhul Sfânt 11. Biserică în planul lui Dumnezeu 12. Biserică - una, sfântă, catolică și apostolica 13. Credincioșii: ierarhie, laici, viața consacrată 14. Misterul pascal în sacramentele Bisericii 15. Celebrarea sacramentala a misterului pascal 16. Sacramentele inițierii creștine 17. Sacramentele de vindecare 18. Sacramentele de slujire 19. Cele zece porunci - generalități 20. Iubirea față de Dumnezeu - poruncile I - III 21. Iubirea față de aproapele - poruncile IV - X 22. Viața de rugăciune 23. Rugăciunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
mari dramaturgi ai epocii sale. Creațiile dramatice ale lui Calderón de la Barca reprezintă culminarea modelului teatral baroc creat spre sfârșitul secolului XVI de către Lope de Vega. Conform calculelor sale din anul morții, Calderón este autorul a cincisute optzeci de acte sacramentale, intermedii și alte opere minore precum poemul „"Psale et sile"” sau alte piese ocazionale. Deși mai puțin prolific decât modelul său, genialul Lope de Vega, Calderón se arată superior acestuia din punct de vedere tehnic, ducând la perfecțiune formula dramatică
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
doua parte a operei sale, dramaturgul inventează, depășind repertoriul cavaleresc, o formă poetico-simbolică necunoscută până la el și care va configura un teatru esențialmente liric, ale cărui personaje tind către simbolic și spiritual. Este cazul unor drame filozofice și teologice, acte sacramentale și comedii mitologice sau palatine. Calderón este cunoscut pentru crearea acestor personaje de tip baroc, dezechilibrate în interiorul lor datorită unei pasiuni tragice, așa cum apar în „"El príncipe constante"”, „"El mágico prodigioso"” sau în „"La devoción de la cruz"”. Personajul său cel
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
vise, se poate totuși realiza binele. Această operă are mai multe variante. Pe plan secund apare și tema educației, cultivată mai apoi de scriitorii secolului al XVIII-lea. Tot în acest al doilea registru duce la perfecțiune așa-numitul „"auto sacramental"”, piese alegorice de un singur act, reprezentând tema euharistiei. Pentru a da câteva exemple, se pot menționa „"El gran teatro del mundo"” („"Marele teatru al lumii"”) sau „"La cena del rey Baltasar"” („"Cina regelui Baltazar"”).
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
în afară de orașul Sidney, care e anglo-evanghelic. Unele parohii, în special în diaspora, au grupuri făcând parte din cele trei ramuri ; unul și același preot poate sluji trei tipuri diferite de slujbe. Anglo-catolicii se caracterizează prin folosirea ritului contemporan, o practică sacramentală intensă, preferință pentru celibatul preoților și monahism, liturghie zilnică și admiterea femeilor la preoție, iar în Canada, admiterea femeilor și la episcopat. În unele parohii, cu precădere în America, dar nu exclusiv, anglo-catolicii au și cultul Fecioarei Marie în stil
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
preoție, iar în Canada, admiterea femeilor și la episcopat. În unele parohii, cu precădere în America, dar nu exclusiv, anglo-catolicii au și cultul Fecioarei Marie în stil romano-catolic sau ortodox rus, după caz. Anglo-evanghelicii preferă ritul din 1662 ; practica lor sacramentală se reduce în general la participarea la liturghie. Sunt stricți cu privire la doctrina Bibliei, interpretată ca în Bisericile Reformei ; sunt opuși atât hirotonirii femeilor, cât și acceptării homosexualității. Anglo-liberalii iubesc ritul contemporan, dar nu au vreo practică sacramentală intensă. Sunt pentru
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
1662 ; practica lor sacramentală se reduce în general la participarea la liturghie. Sunt stricți cu privire la doctrina Bibliei, interpretată ca în Bisericile Reformei ; sunt opuși atât hirotonirii femeilor, cât și acceptării homosexualității. Anglo-liberalii iubesc ritul contemporan, dar nu au vreo practică sacramentală intensă. Sunt pentru hirotonirea femeilor, pentru mișcările gay, și interpretează Biblia metaforic. Unii dintre anglo-liberali sunt pentru o etică sexuală largă, alții ajung până a critica istoricitatea învierii lui Iisus. Biserica Anglicană trăiește o criză profundă, care mocnea de mult
Biserica Anglicană () [Corola-website/Science/299494_a_300823]
-
sufletească în aceste locuri însuflețite de o viață mai dulce și mai tihnită. Studiind chipul călugărițelor, Hogaș observă o "„fățarnică smerenie”", fiind cuprins de milă și revoltă față de "„atâta tinerețe, atâta vigoare și atâta frumusețe chiar înmormântate sub mohorâta îmbrăcăminte sacramentală”". Hogaș a fost impresionat de frumusețile naturale din jurul mănăstirii și de liniștea de aici: "„munții Văraticului sunt așa de înalți, pădurile atât de umbroase, văile atât de tăinuite și de adânci, râurile atât de limpezi, fânețele atât de dese, de
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
Harul. Această nuanță este importantă deoarece în Creștinism, spre deosebire de religiile orientale, desăvârșirea și mântuirea nu poate avea loc doar prin puterea (sau tehnica) omului, fiind necesar și Harul lui Dumnezeu. Practica isihastă este considerată o "parte" a vieții liturgice și sacramentale a bisericii ortodoxe și nu o tehnică pur individuală. Textele insistă asupra faptului că isihastul este un membru al Bisericii. Cu toate acestea, practica isihastă presupune o retragere a individului din societate. Se vizează dobândirea liniștii interioare și minimalizarea simțurilor
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
omul cel nou”, care, nefiind abandonat total de harul lui Dumnezeu, trăiește într-o credință rodnică și înfăptuitoare întru iubire. Comunitatea creștină - Biserica - este „trupul lui Hristos” (cf. 1Cor 12,12), identificată într-o anume formă cu Hristos însuși (natura sacramentală a întrupării realizată continuu prin Botez, Euharistie și primirea Duhului Sfânt), dobândește și ea (Biserica) înțeles deplin în lumina Paștilor. Această viziune a Bisericii are urmările ei firești: creștinii sunt astfel numiți mădulare ale lui Hristos; structural, deși este formată
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
apa botezului), în timp ce porumbelul - reprezentarea plastică a Duhului Sfânt - îi vorbește la ureche. Merită o mențiune fresca Detchani din Serbia (1504): Pavel în picioare, nud în apa botezului, Anania, asistat de un acolit, cu lumânarea aprinsă în mână, citește formula sacramentală a Botezului. Pentru a celebra personalitatea Sfântului Apostol Pavel, papa Benedict al XVI-lea a proclamat „Anul Paulin”, la împlinirea a două milenii de la nașterea lui Pavel, chiar dacă această dată este simbolică și aproape sigur arbitrară. „Anul Paulin” s-a
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
mișcarea Low Church consideră pocăința doar drept o ierurgie, și o practică destul de rar. În general, celelalte Biserici nu consideră pocăința drept taină. Unele dintre ele, făcând parte din diferite curente liturgice, folosesc spovedania, fără a-i da un statut sacramental, pe când altele nu o practică, afirmând că fiecare creștin are dreptul de a se mărturisi direct lui Dumnezeu, fără a avea nevoie de un intermediar. Bisericile ce practică pocăința invocă două categorii de temeiuri biblice. Primele se referă la căința
Spovedanie () [Corola-website/Science/302095_a_303424]
-
În tradiția ortodoxă, omilia sau predica este o parte esențială a Liturghiei Euharistice și face parte din caracterul sacramental al Liturghiei. În urma citirii Cuvântului lui Dumnezeu prin pericopa Sfintei Evanghelii se spune o predică liturgică. Predica este ținută, de obicei, de cel care slujește, dar poate cădea și în sarcina unui preot co-slujitor sau a unui diacon, însă niciodată
Predică () [Corola-website/Science/303709_a_305038]
-
fiecare vineri seara, la dupăcinar, se cântă o parte din imnul "Acatist" (numit la slavi " Acatistul Bunei Vestiri"). Ritul slav are o mare diferență atât în imne, cât și în liturgica practică, cu diferite implicațiuni teologice. Din punct de vedere sacramental, anafora de la euharistie conține tropare împrumutate de la ora canonică a III-a, tropare ce fac epicleza incomodă. Adăugirea acestor tropare se datorează certurilor teologice medievale. De asemenea rugăciunea de dezlegare de la spovadă e foarte latinizată ceea ce pune probleme, îndeosebi din
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]