997 matches
-
Sacramentul reconcilierii începe să fie văzut atât ca o manifestare a căinței, modalitate de a obține iertarea, cât și ca loc de direcțiune spirituală, rolul preotului fiind uneori cel de judecător, alteori de medic, alteori de ghid spiritual. Procesul dialogic sacramental este influențat de aceste roluri, pe care confesorul și le însușește, dar și de structura pe care o conține ritul sacramentului prin elementele sale componente. Ordinea etapelor celebrării sacramentului reconcilierii este stabilită acum în mod mai clar: căință, mărturisire, dezlegare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
om, pentru ca acesta să primească dezlegarea; b) cei care susțineau ca fiind necesară doar o căință blândă, o iubire binevoitoare, prietenoasă a omului față de Dumnezeu, pentru a primi aceeași dezlegare; c) cei care susțineau suficiența căinței imperfecte spre obținerea iertării sacramentale. În secolele XVII-XVIII, s-a ajuns la o opinie mai larg acceptată, prin care se susținea că este suficientă doar o căință imperfectă pentru a obține iertarea, deoarece acest tip de căință elimina deja voința omului de a păcătui din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care se susținea că este suficientă doar o căință imperfectă pentru a obține iertarea, deoarece acest tip de căință elimina deja voința omului de a păcătui din nou, fiind unită cu speranța iertării și predispunându-l spre a primi harul sacramental. În aceeași perioadă, se remarcă în special intervențiile Sf. Alfons Maria de Liguori, care, prin tratatele sale de morală și prin scrierile cu privire la sacramentul reconcilierii, recomandă blândețe și bunăvoință din partea confesorului și impunerea de penitențe care să nu fie descurajatoare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Sf. Alfons le considera necesare în relația dintre penitent și confesor. Se dorea o încurajare continuă a penitentului, care vroia să se angajeze în lupta cu păcatul, oricât de des ar recădea. Este importantă însă și încrederea în puterea harului sacramental. Această manieră în care Sf. Alfons aborda sacramentul reconcilierii va influența practica penitenței și a reconcilierii sacramentale în întreaga Biserică și în secolele următoare. O preocupare particulară la începutul secolului al XX-lea, a fost cea referitoare la spovada frecventă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului, care vroia să se angajeze în lupta cu păcatul, oricât de des ar recădea. Este importantă însă și încrederea în puterea harului sacramental. Această manieră în care Sf. Alfons aborda sacramentul reconcilierii va influența practica penitenței și a reconcilierii sacramentale în întreaga Biserică și în secolele următoare. O preocupare particulară la începutul secolului al XX-lea, a fost cea referitoare la spovada frecventă sau devoțională. În această direcție, se conturau două opinii: una care nu admitea acest tip de spovadă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe care creștinul o construiește cu Dumnezeu. În ajutorul acestei intenții, vine și cercetarea teologică actuală care afirmă dimensiuni evidente ale sacramentului reconcilierii: eclezială, liturgică, juridică, morală, istorică, etc., toate condensându-se în afirmarea rolului salvific și eclezial al celebrării sacramentale. Prin aceasta se vrea să se păstreze neatinsă această comoară a Bisericii în fața diferitelor provocări și crize pe care Trupul Mistic al lui Cristos le trăiește astăzi. 3. Reflecție teologică contemporană asupra sacramentului reconcilierii 3.1 Noi propuneri pastorale și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vrea să accentueze mai mult aprofundarea trăsăturilor sale interne, prin recunoașterea dimensiunilor acestuia: pascală, trinitară, eclezială, liturgică și personală. Ele sunt rodul reflecțiilor istorice și contemporane, inspirând posibilitatea prin care credinciosul se poate bucura mai mult de roadele celebrării reconcilierii sacramentale. 3.1.1 Dimensiunea pascală Această dimensiune se construiește pe premisa că fiecare sacrament este o manifestare a iubirii privilegiate a lui Dumnezeu pentru om, demonstrată prin evenimentul Pascal. Sacramentul reconcilierii este un eveniment mântuitor, care îl are în centru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
toți membrii ei, ea trăiește și manifestă o preoție comună, chiar în cadrul acestui sacrament, luând parte la convertirea și la împăcarea penitentului cu Dumnezeu, prin caritate, prin exemplu și prin rugăciune. Există opinii care afirmă că azi, „dintre toate riturile sacramentale, cel care a pierdut în mod frapant caracterul eclezial (...) este ritul penitenței și al reconcilierii”. Tocmai de aceea se dorește o recuperare și o reafirmare a acestui aspect eclezial al reconcilierii, pentru că împăcarea cu Dumnezeu înseamnă în același timp și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentul reconcilierii doar prin intermediul Bisericii. Mărturisirea păcatelor nu este făcută doar înaintea lui Dumnezeu, ci și înaintea Bisericii, reprezentată prin persoana confesorului care celebrează sacramentul reconcilierii. Ea însăși îl reconciliază pe penitent cu Dumnezeu urmând ca, și după primirea iertării sacramentale, să îl însoțească și să îl ajute pe același penitent în drumul său de convertire. Această mijlocire a Bisericii conține un dublu aspect: de ofertă, pe care Dumnezeu o face omului prin darul iertării, și de răspuns, pe care omul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lupta împotriva păcatului și împlinește o acțiune de îndestulare cu caracter medicinal. Prin acceptarea acțiunilor de îndestulare și de reparare a daunelor păcatului, se demonstrează o distanțare de păcate și o luptă împotriva răului. Fiind prezente și în cadrul celorlalte celebrări sacramentale, aceste dimensiuni fac ca sacramentul reconcilierii să se încadreze în economia sacramentală generală a Bisericii. Alături de aceste dimensiuni, tendința practicii actuale este aceea de a accentua și funcțiile sacramentului reconcilierii în viața creștinului, care fac ca reconcilierea să fie privită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Prin acceptarea acțiunilor de îndestulare și de reparare a daunelor păcatului, se demonstrează o distanțare de păcate și o luptă împotriva răului. Fiind prezente și în cadrul celorlalte celebrări sacramentale, aceste dimensiuni fac ca sacramentul reconcilierii să se încadreze în economia sacramentală generală a Bisericii. Alături de aceste dimensiuni, tendința practicii actuale este aceea de a accentua și funcțiile sacramentului reconcilierii în viața creștinului, care fac ca reconcilierea să fie privită ca: - un mod privilegiat al eliberării de povara păcatului și al primirii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Cristos, de a-i ajuta pe toți oamenii să se familiarizeze cu profunzimea Răscumpărării, care se realizează în Cristos Isus”. Toate acestea cer, în continuare, o atenție deosebită și lucidă a creștinului asupra vieții sale de credință și a practicii sacramentale pe care eventual o cultivă. Există provocări nenumărate și la adresa sacramentului reconcilierii, dar trei mari compartimente sunt mai evidente: relativitatea morală, confuzia sensului noțiunii de păcat și pierderea sentimentului de vinovăție. 3.2.1 Relativitatea morală Tendința relativității morale a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
datorită structurilor greșite ale ambientului social în care trăiește sau datorită organizării defectuoase a întregii societății. Chemarea la iubire, în aceste context, își pierde perspectiva evanghelică și își însușește doar un sens pur psihologic și ideologic. 3.3 Criza vieții sacramentale și a sacramentului reconcilierii Schimbările la nivel social și cultural fac să se perceapă în mod diferit anumite limbaje și simboluri religioase, fapt care face ca nivelul concepției despre Biserică și despre sacramente să fie schimbat. Schimbarea modului de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
general, cu privire la autoritate, fapt ce afectează în mod evident caracterul judiciar al sacramentului reconcilierii, confesorul fiind perceput greșit, pentru că nu i se mai recunoaște autoritatea care i se atribuia inițial. Toată această situație a determinat declanșarea unei „crize a dimensiunii sacramentale”. Criza sacramentului nu este o consecință doar a lipsei de credință, sau a ignoranței în fața dogmelor, ci vine din faptul că lumea „și-a fabricat” o altă morală, care treptat conduce la o „descreștinare” a vieții cotidiene și la o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o consecință doar a lipsei de credință, sau a ignoranței în fața dogmelor, ci vine din faptul că lumea „și-a fabricat” o altă morală, care treptat conduce la o „descreștinare” a vieții cotidiene și la o denaturare a aspectului reconcilierii sacramentale. Ea este vizibilă și din punct de vedere sociologic, empiric, în ceea ce privește frecvența și semnificația pe care credincioșii le acordă trăirii sacramentelor. Există anumite elemente ce țin și de viața internă a comunității creștine care favorizează criza despre care vorbim și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
caracteristică dublă - cantitativă și calitativă -, observând atât o slabă frecvență în participarea la sacramentul reconcilierii, cât și o atitudine precară în momentul celebrării aceluiași sacrament. Dificultățile identificate se datorează însă și unor aspecte specifice, ce privesc în mod direct reconcilierea sacramentală, astfel: a) apare o nouă manieră de a privi anumite probleme morale legate de sexualitate și de viață. Știind complicațiile unor păcate legate de aceste aspecte și cunoscând poziția Bisericii, unii credincioși s-au îndepărtat de sacramentul reconcilierii; b) schimbarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
alături de motivele crizei expuse mai sus, există și alte două aspecte cauzale, una din partea penitenților, alta din partea confesorilor, astfel: 1) din partea unor penitenți se constată anumite deficiențe: de a crede într-un caracter pur judiciar sau pur magic al iertării sacramentale, sau de a exagera integritatea mărturisirii până la a-și face scrupule, fapt ce i-ar conduce la descurajare în a se apropia de acest sacrament; 2) din partea unor confesori se observă: o oarecare disponibilitate scăzută, sau o nesiguranță cu privire la anumite
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ține legătura continuă și intimă cu Dumnezeu. Drept urmare, sacramentul reconcilierii ar trebui celebrat doar pentru a repara ceea ce a fost distorsionat în ființa umană în raport cu botezul și cu Euharistia. Această concepție nu are nicidecum intenția de a anula valoarea reconcilierii sacramentale și nici planul mântuitor al lui Dumnezeu, care, spre a fi împlinit, are nevoie și de celebrarea acestui sacrament, așa cum Isus Cristos l-a instituit. Recunoscând acest lucru, Biserica se angajează în căutarea unor soluții, pentru ca darul lui Dumnezeu să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în căutarea unor soluții, pentru ca darul lui Dumnezeu să nu fie ignorat și pierdut de lumea contemporană. 3.4 În căutarea unor noi soluții Biserica dorește găsirea și promovarea unor soluții viabile, care să motiveze creștinul să trăiască o viață sacramentală autentică. Evitarea formalismului este necesară, pentru că, prezent uneori în mărturisirea păcatelor, duce până acolo încât penitenții mărturisesc și păcate pe care ei nu le-au comis, dar pentru care ei pot avea un simț al vinei. Concepția că sacramentul funcționează
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își orientează energia spre a-l ajuta pe om să se mențină aproape de Dumnezeu. Un instrument util rămâne, așadar, sacramentul reconcilierii. Acesta, însă, e condiționat atât de implicarea penitentului, cât și a confesorului. Atenția asupra procesului dialogic în ambientul reconcilierii sacramentale, ce are loc între cei doi și, implicit, între Dumnezeu și om, e necesară. Procesul dialogic, în toată desfășurarea sa, devine un element esențial ce merită să fie aprofundat în diversele sale aspecte. CAPITOLUL III ASPECTE ALE PROCESULUI DIALOGIC ÎN
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentul reconcilierii își justifică eficacitatea, pentru că este pentru toți oamenii și, în speță, pentru toți creștinii, o veste bună și un semn al fidelității lui Dumnezeu față de om, căruia vrea să îi dea darul adevăratei vieți, oferindu-i în mod sacramental iertarea. Numele sacramentului - reconciliere și penitență - indică un dialog la nivel atitudinal între Dumnezeu și om, pentru că Dumnezeu îi propune omului reconcilierea, iar omul îi răspunde prin penitență, adică prin convertire și renunțare la păcate. Reconcilierea fără penitență ar fi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
judecăți divine, care acționează prin persoana preotului confesor, prin care nu este refuzat, ci este admis într-o relație de prietenie cu Dumnezeu. Dialogul realizat este și o modalitate de exprimare a dorinței de fidelitate din partea penitentului, care primește harul sacramental și se angajează responsabil în a se menține în raport apropiat cu Dumnezeu. Păcatul nu este singurul motiv necesar pentru ca omul să se întâlnească cu Dumnezeu. Dumnezeu este primul care s-a deschis la dialog, iar această deschidere continuă prin intermediul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își formeze o conștiință corectă, în acord cu voința divină. Dialogul poate avea o întindere mai scurtă sau mai lungă în timp. El durează atâta timp cât omul are nevoie să își formeze convingerea intimă că poate celebra cum se cuvine reconcilierea sacramentală. În acest proces, este util să se vadă mai multe aspecte ale relației ce există în acel moment precis între el și Dumnezeu. Se pot identifica: circumstanțele în care s-a căzut în păcat, situațiile care au favorizat această cădere
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Aceasta înseamnă că acțiunea de convertire a persoanei nu este doar rodul unei decizii spontane, instantanee, ci și al unei pregătiri realizată de-a lungul, care include dorința de schimbare. Acest dialog între om și Dumnezeu se prelungește în mărturisirea sacramentală, când omul „se transformă” în penitent, iar Dumnezeu își va schimba modalitatea de comunicare, implicându-se în dialog concret, verbal, exterior, cu penitentul prin intermediul confesorului. Dorința de comuniune intimă cu un „Tu”, care este Dumnezeu, se împlinește într-un mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-se în dialog concret, verbal, exterior, cu penitentul prin intermediul confesorului. Dorința de comuniune intimă cu un „Tu”, care este Dumnezeu, se împlinește într-un mod original atunci când penitentul îngenunchează înaintea confesorului și, implicit, a lui Dumnezeu și primește dezlegarea, harul sacramental și o viață cu adevărat nouă. Practic, mărturisirea propriu-zisă a păcatelor este mai sumară decât această pregătire, pentru că ea este mai degrabă o manifestare sintetică a concluziei la care a ajuns omul în dialogul pre-mărturisire, pe care l-a parcurs
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]