15,319 matches
-
la Timișoara. A fost chiar un turneu, am cântat la Reșița, la Sala Lira, la Oravița, sub acoperișul Teatrului Vechi, la Timișoara, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“, la Radna am susținut atunci, mi-aduc bine aminte, un concert de muzică sacră. De-a lungul anilor, am cântat în cele mai diverse formule, iar genurile muzicale spre care m-am îndreptat au fost și ele dintre cele mai diferite: operă, operetă, imnuri religioase, music hall, kaffee-konzert, de toate. Din luna noiembrie a
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
foarte potrivită, care pornește de la motive egiptene și ajunge la ritmuri disco-rock, căci e vorba, totuși, de o parafrază“, explică directorul de scenă. Concerte corale 30 l Susținute de „Carmina Dacica“ Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, prin Oficiul Diecezan de Muzică Sacră, își continuă dinamicul program de evenimente spiritual muzicale, prin organizarea a două concerte corale, susținute de Corul feminin „Carmina Dacica“, sub bagheta dirijoarei Flora Toth. Sâmbătă, 27 noiembrie, de la ora 18, la Domul Romano-Catolic din Piața Unirii corala va interpreta
Agenda2004-48-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283092_a_284421]
-
Noi ne cunoaștem din anii '60, cred că din 1962. El era un tânăr spre consacrare, eu, un tânăr în formare. El era instrumentist, eu dansator, mai apoi coregraf de dansuri populare. Eram bucuroși că participăm la spectacole alături de monștri sacri ai folclorului bănățean. Vanu Odrobot a fost și profesorul surorii și nevestei mele la instrumente. Amândouă au cuvinte de laudă despre pedagogul Odrobot, ca mulți alți foști elevi și studenți. Pentru că a lăsat mulți discipoli (în primul rând, pe actualul
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Național Timișoara îi vizează pe copiii, părinții și bunicii amatori de povești... dansate: Școala de balet „Rodica Murgu“ prezintă în 5 decembrie, la ora 11, spectacolul „A fost odată... “, în coregrafia Rodicăi Murgu și a lui Ilie Filip. Zilele Muzicii Sacre l Concerte corale susținute de prestigioase formații Zilele Muzicii Sacre sunt pragul nimerit de trecut spre atmosfera luminoasă și blândă a Sărbătorilor de iarnă. După cum ne-a informat Ioan Fernbach, directorul Filarmonicii „Banatul“, cea de-a XI-a ediție a
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
de povești... dansate: Școala de balet „Rodica Murgu“ prezintă în 5 decembrie, la ora 11, spectacolul „A fost odată... “, în coregrafia Rodicăi Murgu și a lui Ilie Filip. Zilele Muzicii Sacre l Concerte corale susținute de prestigioase formații Zilele Muzicii Sacre sunt pragul nimerit de trecut spre atmosfera luminoasă și blândă a Sărbătorilor de iarnă. După cum ne-a informat Ioan Fernbach, directorul Filarmonicii „Banatul“, cea de-a XI-a ediție a evenimentului va avea loc în 7-10 decembrie, de la ora 18
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Sylva al Facultății de Muzică - dirjor Mariana Muller l 10 decembrie, Corul Bisericii ortodoxe din Oravița - dirijor Nicolae Chirilă, Corul „Laudes Christi“ al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea - dirijor Lucian Oniță, soliști Rareș Păltineanu și Emanuel Ghișoiu, Corul „Armonii sacre“ al Bisericii Baptiste „Emanuel“, dirijor Eugen Drăgoiu, la pian Radu Drăgoiu, soliști Alina Seica, Liviu Hențiu, Eugen Drăgoiu, Corul bărbătesc „Eclesia“ al Facultății de Teologie, dir prof. pr Nicolae Belean. Cenadul cultural l Sesiune de comunicări științifice Cenadul va găzdui
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
Latino and Superhits. Stil Bar, ora 22: Best Music of Best Times. Park Place, ora 22: Special Party. Spectacole TIMIȘOARA Filarmonica „Banatul“: Concert lecție, pe tema „Natura ilustrată în creația simfonică“, 4. 12, ora 10, C.N.A. „Ion Vidu“; Zilele Muzicii Sacre, ediția a XI-a, 7-10 decembrie, ora 18, C.N.A. „Ion Vidu“. Teatrul Național: A fost odată..., spectacol de balet al Școlii de balet „Rodica Murgu“, 5. 12 și 6. 12, ora 11; Sinucigașul, de Nikolai Erdman, 5. 12 și 10
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
turistice sau de pelerinaj, retețe culinare, leacuri de la mănăstiri etc. Cuprinsul numărului 2 este consacrat în întregime Săptămânii Patimilor și Sfintelor Sărbători de Paști. Principalele rubrici sunt: „Reportaj-eveniment“, „Calendarul credinței“, „Tradiții“, „Întâmplări de pomină“, „Popasuri de suflet“, „Meridianele credinței“, „Arta sacră“ etc. Preț: 18 000 lei. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: „Don Giovanni“ de W.A. Mozart, 30. 03, ora 19; „El Amor“ - spectacol de balet, pe tangouri argentiniene, 2. 04, ora 19. Teatrul Național: „La Lilieci“ - adaptarea și regia artistică Sabin
Agenda2003-13-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280853_a_282182]
-
său partid, se poartă acum pe deasupra capului sau, tot mai primejdios. Motivul e că se apropie alegerile. Or, la noi, într-o tradiție căreia nu îndrăznesc să-i caut începutul, pentru a nu ajunge la vremurile democrației mitizate din România, sacrele interese de partid au fost totdeauna mai importante decît micile probleme ale țării. Iar cînd aceste sacre interese au fost neîncăpătoare pentru persoanele nemulțumite de rolul pe care îl aveau pentru apărarea lor, au apărut interese și mai sacre, ca să
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
Or, la noi, într-o tradiție căreia nu îndrăznesc să-i caut începutul, pentru a nu ajunge la vremurile democrației mitizate din România, sacrele interese de partid au fost totdeauna mai importante decît micile probleme ale țării. Iar cînd aceste sacre interese au fost neîncăpătoare pentru persoanele nemulțumite de rolul pe care îl aveau pentru apărarea lor, au apărut interese și mai sacre, ca să zic așa, producătoare de aripi, dizidente și disponibilități politice de tot felul. Atunci cînd se va găsi
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
România, sacrele interese de partid au fost totdeauna mai importante decît micile probleme ale țării. Iar cînd aceste sacre interese au fost neîncăpătoare pentru persoanele nemulțumite de rolul pe care îl aveau pentru apărarea lor, au apărut interese și mai sacre, ca să zic așa, producătoare de aripi, dizidente și disponibilități politice de tot felul. Atunci cînd se va găsi cineva să scrie o istorie credibilă a politicianismului autohton, cu tot cu perioada comunistă, în care abandonarea interesului național are varii forme, de la internaționalismul
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
anii tîrzii, după ce am deprins atîtea forme de pietate, o înțelepciune, o anumita resemnare ne pot face să regăsim cu pietate imediatul. Este mai mult adevăr în lumea din jurul nostru decît în filozofia ta, Horațiu - spunem acum, cuprinși de o sacra acatholie, împreună cu Shakespeare"21. Dar idealul de a face dreptate imediatului va fi slujit, după modelul lui Don Quijote, cu determinații necorespunzătoare. O adevarată întoarcere a lui Noica spre individual, spre măruntele fațete ale vieții, nu a avut loc niciodată. Cuprins
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
dar într-o atmosferă lipsită de orice dogmatism și dominată doar de vraja poeziei. Entuziasmul și generoasă disponibilitate pentru poezia scriitorilor contemporani s-au mai întâlnit doar la Titu Maiorescu. Se știe de altfel că în 1912 editase volumul Flori sacre de Al. Macedonski și, într-o perioadă, de totală indiferență față de acest poet, publicase în coloanele revistei Flacăra, operă acestuia Thalassa. În 1916 editase volumul Plumb de G. Bacovia. Dedicația lui V. Voiculescu pe ediția definitivă a operelor sale este
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
acelor cititori care n-au altă sursă de informare. Născut la 27 martie 1968 în orașul Săveni din județul Botoșani, Cristian Bădilită a studiat filologia clasică, la București, si teologia, la Madrid și Paris. A debutat cu volumul de eseuri Sacru și melancolie, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. În 1998 a publicat: Nodul gordian (jurnal-eseu), București, Ed. Humanitas, Călugărul și moartea (eseu despre reprezentarea morții în monahismul egiptean), Iași, Ed. Polirom și Apocalipsa lui Ioan
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
nu se așează. Operația continuă. Desigur, problemele pe care le ridică acest fenomen nu lasă rece căpitănia portului. Se fac cercetări, se întocmesc dosare, se pronunță nume ale unor distinse personalități mai presus de orice bănuiala, care protestează cu acea sacra indignare caracteristică arhimiliardarilor. Au loc procese, mobilizându-i pe cei mai dibaci avocați din țară, procese cu un consum de dosare echivalent baloților lipsa, se produc până și arestări, de genul celor ce nu rezistă expertizelor. Se vantura stafia corupției
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
Ada Brumaru Cristian Mandeal... "Misa Solemnis" de Beethoven și "Misa da Requem" de Verdi sunt, amândouă, opere care se rânduiesc între cele sacre, dar țâșnesc departe dincolo de funcțiile lor consacrate. Prin dimensiuni, dar mai ales în spirit, ele nu încap în haină tradițională a sacerdoțiului unde stă textul: muzică o refuză. Pe amândouă Cristian Mandeal le-a creat la acest sfârșit de stagiune
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
al textului. Efectul acestor interpretări a fost, de fiecare dată, modelarea caracterului dominant al Operei. Proporții colosale, tirania dramaturgiei purtate de Cuvânt. Numai aceste două Mise proiectează pe ecranul imaginației întregul copleșitor al Capellei Sixtine: forță telurica a întruchipării istoriilor sacre fixată acolo de geniul lui Michelangelo ("Dies Irae" la Verdi, "Gloria" la Beethoven). Realizată la începutul lunii iulie, "Misa solemnă" s-a atașat unui capitol din istoria Filarmonicii: concert în memoriam George Georgescu maestrul care și-a legat destinul de
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
de credință lui Beethoven, el ar înțelege cât de adâncă îi era pioșenia ascultând impulsul inițial al Misei, cum răsare "Kyrie" - purtat pe rând de glasurile soliștilor și ale corului. Dar sigur, tema Misei este Destinul uman, beethoven impunând textului sacru expresii care îl reprezintă pe el, Omul Creator care știe că are dreptul și puterea de a provoca - înainte de a contemplă - Divinul. Mandeal tentează să atingă această energie colosală din care s-a ivit lucrarea. Orchestră, Corul - pregătit de Iosif
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
rînduri ale cărții sale. Sau, mai precis, putem să ne referim la figură seducătorului că la un mit, în accepțiunea pe care o dau istorici, precum Lévi-Strauss, Vernant, sau Mircea Eliade termenului, ca narațiune fondatoare ce trimite la un timp sacru al începuturilor. La urma urmelor, data de naștere a lui Don Juan e mai curînd recentă și bine stabilită, decît imemoriala și îndepărtată. Motivul pentru care Rousset propune o mitologie a donjuanismului nu e deloc la îndemîna oricui, si mai
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
Juan s-a constituit într-un mit grație prezenței unui alt personaj în povestire, Mortul, statuia însuflețita a Comandorului. Prezent în dramă (chiar dacă nu în toate variantele ei), Mortul este cel ce stabilește legătură dintre mundanul simbolizat de seducător și sacrul, lumea de dincolo. În felul acesta, el e cel ce contribuie la formarea unei transcendente a eroului, propulsîndu-l la un alt nivel de semnificație decît cel pe care i-l conferă aventurile sale amoroase. Revin îndată cu detalii. Deocamdată, rețin
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
tema Femeie și Înger a dirijat totuși, în mod subtil, deopotrivă gîndirea formală a sculptorilor și viziunea lor plastică. Într-un mod evident, această temă a resuscitat motivul străvechi al erosului în artă, înțeles în dublă să ipostază de aspirație sacra și de act profan. După cum era și previzibil, sculptorii s-au așezat spontan la o distanță convenabilă de provocarea tematica și într-o perspectivă conformă structurii lor psihologice și temperamentului lor artistic. Cei șase participanți, Mircea Bochis, Aurelian Bolea, Dinu
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
definește volumul prin exploatarea controlată a suprafeței și repune enunțul tematic în dualismul sau originar. Dumitru Radu creează, în continuarea lui Dinu Câmpeanu, lucrarea cea mai pregnanta că anvergură spațială și că acuratețe formală din această ediție, adîncind ideea simultaneității sacrului cu profanul, în timp ce Aurel Stanca Olteanu rememorează, în directă descendentă brăncușiana și pe filiera purismelor de început de secol, dar și pe aceea a decorativului de tip art nouveau, tipul de forma androgina în care polaritățile se resorb și ambiguitatea
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
un trup muritor, odată cu ființele de El create: "Jupuit de carnea vie/ Culeg spîni și tot mai sper/ Că zăpadă din cîmpie/ Este hoitul meu din cer.// Jupuit de carnea acra/ Brate-mpreunînd a ruga/ Vreau să cred că iarba-i sacra/ N-o pun îngerii pe fugă.// Jupuit de carnea moale/ Cea cu iz statut de arca/ Din biserici și spitale/ Charon o s-o care-n barcă.// Jupuit de carnea tare/ Pînă luminează osul/ Vreau să văd țîșnind din mare/ Doamne
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
atît nazismul, cît și comunismul au acționat în numele falșificării binelui. Exterminarea evreilor de către naziști a fost făcută cu apeluri constante la eroism și sacrificiu de sine în numele unei datorii superioare față de Reich. Sau invocînd ideea de destin, a unei misiuni sacre, a unei curățiri morale prin extirparea răului reprezentat de evrei. Există șocante coincidențe de limbaj între discursul unui Himmler, de pildă, și cel al lui Lenin, dincolo de toate modificările de accent sau nuanță. Falsificarea binelui în comunism se face, sugerează
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
reprezentativ pentru generația ^60. Și, în mare, o întreagă paradigmă literară. Întrucît tinerii care (re)descopereau viață după deșertul proletcultist trăiau literatura că pe o experiență în primul rînd existențiala și abia apoi culturală. Poezia constituia pentru ei un oficiu sacru, iar în condiția de poet se amestecau figurile lui Orfeu și a lui Christ deopotrivă. (Deși parcă nici Sisif nu lipsește...) Acest tipar de credințe se regăsește și în imaginea lui Nichita Stănescu (care era "terorizat de sarcină destinului de
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]