484 matches
-
muncă fără a fi stăpînit de o continuă neliniște. Elevii, mai ales cei mici, au nevoie de multă securitate pentru a-și putea permite puțină libertate (32, p. 483). Alți autori francezi apreciază nondirectivitatea drept expresia "cea mai crudă a sadismului: a lăsa prea devreme copilul pradă slăbiciunii sale și, sub pretextul de a educa simțul său de responsabilitate, a-l abandona dezordinii" (33, apud 5, p. 229). În astfel de condiții, cum vor putea ajunge elevii să-și cultive conștiința
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aceste izvoare, reies o serie de discrepanțe. Cronicile saxone înfățișează cruzimea lui Vlad, descriindu-l ca pe un psihopat. Citindu-le, impresia generală este că Vlad era un cinic care nu făcea deosebire între prieten și dușman, torturându-i cu sadism după bunul său plac. Potrivit acestor documente, Vlad ar fi ucis sute de mii de oameni, ceea ce l-ar plasa în rândul celor mai sângeroși criminali ai istoriei. Nu avea milă, tratându-i la fel pe tineri și pe bătrâni
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
știe, de asemenea, că în 1611 contesa a fost chiar judecată pentru atrocitățile comise, dar a scăpat pentru că provenea dintr-o familie celebră și era o aristocrată bogată. Așa-nu-mitul ,,tratament cosmetic" era de fapt o legendă, motivul crimelor ei fiind sadismul și, probabil, nebunia. Faptele lui Elizabeth Bathory l-au inspirat și pe Bram Stoker (care studise legendele cu vampiri și luase notițe din cartea lui Baring-Gould82), reamintindu-i acestuia și publicului european de îndepărtata și misterioasa Transilvanie, asociată mai târziu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în capitolul precedent, într-o abordare contextuală, am pus mult accentul pe construirea violenței școlare chiar în școală, n-o să cădem acum într-o perspectivă de tipul "e vina profilor", în care toată violența s-ar explica prin incompetența ori sadismul acestora! Pur și simplu, iar lucrul acesta trebuie să ne fie clar, cercetarea arată că strategiile bazate pe școală și pe schimbările în implicarea școlii în comunitate sunt cele mai eficace. Nu folosesc niciodată, decât pentru a o combate, noțiunea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
exprimă dorința de a merge „nach Paris”, e susceptibilă de diferite subînțelesuri. 6. Filmul e expresia tipică a felului formalist de a prezenta cadrele cinematografice (schimbarea de volum a oamenilor, transformarea obiectelor etc.). 7. Filmul are elemente de isterie și sadism (scena în care muzicantul bate degetele eroinei cu o nuia). 8. Are și aspecte imorale. Ex : scena în care eroina visează că este căsătorită cu doi deodată, cochetează cu toți trei, neputînd să-și aleagă pe acela care o va
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este bine de a ne confrunta la orice punct cu străinătatea, dar trebuie să vedem de ce nu evoluăm. Trebuie să vedem în filmele străine nu numai efectul ieftin produs de acele filme sexi. Există o listă de 3 s : sex, sadism, senzualism. Dacă noi urmărim să recurgem la o asemenea problematică, aceasta înseamnă snobism. Deplângând absența marilor teme, marilor momente ale „uriașei revoluții” în filmele de actualitate, tov. Paul Niculescu-Mizil avertizează dur : Avem nu puține, ci multe filme proaste. [...] Dacă am
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
introversie - extroversie)........................................................................................................ 215 Speranță, Încredere, optimism - deziluzie, descurajare ............................................. 221 Comportamentul antisocial: ostilitatea, agresiunea, crima ........................................ 224 VÎrstele omului și Înțelepciunea .................................................................. 226 Viața și moartea ................................................................................................... 234 Exigențe și riscuri ale Învățării și ale educației ........................................................... 241 Comportamentul În situații limită: suicidul, riscul mortal, sadismul ............................ 245 Modelele - inductoare ale atitudinii ......................................................................... 246 Destin, fatalitate - liber arbitru; cauză - efect; necesitate - Întîmplare; ghinion - șansă/noroc ....................................................................................... 247 Memoria, devenirea, timpul ........................................................................... 257 Politica, statul, puterea ................................................................................. 268 Civilizație și cultură ................................................................................................... 271 Familia, căsnicia; părinți - copii ...................................................................... 274 Persoana și universul valorilor spirituale
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
prin automutilări, sau suicid; d) Perversiuni ale instinctului sexual, vizând obiectul plăcerii sau modalitatea de obținere a plăcerii erotico-sexuale. Acest grup de perversiuni cuprinde o gamă extrem de largă de manifestări din care vom menționa: nimfomania și satiriasisul, exhibiționismul și fetișismul, sadismul și masochismul, homosexualitatea feminină (lesbianismul) și masculină (pederastia), bestialitatea șl necrofilia, gerontofilia și pedofilia etc. Se poate observa din cele de mai sus că tulburările vieții instinctuale reprezintă un domeniu extrem de larg și de o nuanțare complexă a sferei psihopatologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de manifestări; b) anestezii sau stări de „absență instinctuală” cu indiferentism psihosexual; c) hiperstezie sau exagerarea instinctului sexual (nimfomanie și satiriasis); d) parestezii sau perversiuni ale instinctului sexual în care sunt incluse următoarele forme de manifestare: - pervertirea scopului acțiunii (masochism, sadism, fetișism, exhibiționism); - pervertirea obiectului plăcerii (homosexualitatea, pedofilia, gerontofilia, zoofilia, necrofilia). Freedman, Kaplan și Sadock propun următoarea clasificare a tulburărilor psihosexuale, după cum urmează: a) tulburări sexuale asociate bolilor psihice; b) homosexualitatea; c) tulburări de dinamică sexuală: - la femei (frigiditatea, dispareunia, vaginismul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
coleroasă cu manifestări violente antisociale. Manierism: formă de expresie și conduită patologică (mimică, limbaj, ținută, comportament, gesturi) cu caracter afectat, lipsită de simplitate și naturalețe. Masochism: perversiune sexuală cu caracter pasiv care asociază plăcerea erotică cu durerea fizică. Este opusul sadismului. Mânie: stare de afect de scurtă durată și de mare intensitate, caracterizată printr-o descărcare pulsională asupra unui obiect sau a unei persoane. Megalomanie: impresia falsă a unor bolnavi deliranți, constând în supraevaluarea calităților personale. Melancolie: tulburare psihopatologică caracterizată prin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Refuz: atitudine de respingere, de opoziție, de negare a unor situații pe care individul nu le acceptă, deși acestea au un caracter firesc. Retard: stare de întârziere în dezvoltarea intelectuală, psihomotorie și afectivă a copiilor, de diferite grade și tipuri. Sadism: formă activă de perversiune sexuală care caută să obțină plăcerea erotico-sexuală prin producerea de suferințe fizice și psihice partenerului. Este opusul masochismului. Satiriazis: starea patologică caracterizată prin hipererotismul masculin, corespunzătoare nimfomaniei feminine. Sănătate mintală: aptitudine a psihicului de a funcționa
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Obtuzie Oligofrenie Onirism Oniroidie Onomatomanie Opoziție Palilalie Panică Pantofobie Paralizie Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul Vagabondaj Vesanie Viol Violență Xenopatii Zoofilie Zoofobie 1 În cazul de față, prin „condițiile vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spirituală sunt cele trei mii de zile În Închisorile comuniste ale Lenei Constante? Ce altceva rememorarea lui Ion Ioanid, În clipele când ființa sa fizică era anihilată, redusă la consistența abia pâlpâitoare a unui simplu număr ce migra, după logica sadismului torționarilor, dintr-o Închisoare În alta? Ce altceva splendidele pagini ale memoriilor lui Argetoianu, acest uluitor portretist ivit din adâncurile prea-balcanicei noastre vieți politice? Sau filozofia nevrozei care alcătuiește În jurnalul „tinerei greu de mulțumit”, Jeni Acterian, un fascinant „desen
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pare la fel de puțin pregătit ca el. Figura lui Jim e centrală, de altfel ; un ins iresponsabil ca soț (își înșeală frecvent soția cu tot soiul de prostituate), dar și ca tată, manifestînd adesea un fel de perversiune abjectă, la limita sadismului, dar și a prostiei, un personaj complex, egocentric și slab în fața pericolului sălbăticiei, visător, dar purtat de o forță a disperării care îl face să-și împingă propriul copil în miezul tragediei. Stilul lui David Vann e perfect adaptat acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
XIX-lea, figura bărbatului fatal ("Fatal Man"), ulterior vor deveni mult mai pregnante în imaginarul colectiv imaginea femeii fatale și a androginului 184 semn al ambiguizării treptate a idealului sexual, astfel că înclinația așa-zicând "naturală" a animalului uman spre sadism lasă loc tendințelor masochiste ceea ce relevă, nu-i nimic dacă mă repet, triumful "artei", al "artificiului" (estetic) împotriva "naturii"185. Tot așa, plecând de la ipoteza că romantismul ilustrează "cultura sentimentului", deoarece "adoptă față de viața sentimentală o atitudine estetică, în care
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
that whenever sexual freedom is sought or achieved, sadomasochism will not be far behind. Romanticism always turns into decadence". 173 Idem, p. 36: "The Decadence is the diseasse of the eye", "a sexual intensification of artistic voyeurism". 174 Krafft-Ebing definește sadismul și masochismul ca fenomene psihice complementare: "Le sadisme est l'opposé complet du masochisme. Tandis que celui-ci veut supporter des douleurs et se sentir soumis, celui-là cherche à provoquer la souffrance et à violenter. Le parallélisme est complet. Tous les
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sadomasochism will not be far behind. Romanticism always turns into decadence". 173 Idem, p. 36: "The Decadence is the diseasse of the eye", "a sexual intensification of artistic voyeurism". 174 Krafft-Ebing definește sadismul și masochismul ca fenomene psihice complementare: "Le sadisme est l'opposé complet du masochisme. Tandis que celui-ci veut supporter des douleurs et se sentir soumis, celui-là cherche à provoquer la souffrance et à violenter. Le parallélisme est complet. Tous les actes et toutes les scènes qui sont exécutés
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
le sadiste d'une façon active, constituent l'objet des désirs du masochiste dans son rôle passif. Dans les deux perversions ces actes passent graduellement des procédés symboliques aux tortures les plus graves. L'assassinat par volupté lui-même, comble du sadisme, trouve sa contre-partie passive dans le masochisme, bien entendu uniquement comme imagination" (http://www.gutenberg.org/). 175 Mite Kremnitz, "Amintiri fugare despre Eminescu", în op. cit., p. 437. 176 Un "dosar" complet al problemei în cauză e de găsit studiul Adrianei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
parabola of the sexes during the nineteenth century: the obsession for the androgyne type towards to the end of the century is a clear indication of the turbid confusion of function and ideal. The male, who at first tends toward sadism, inclines, at the end of the century, towards masochism". 186 Plecând de la observația că, în lirica eminesciană, "ambiguitatea e uneori asumată experimental" și că "indeterminarea relației materie/spirit, suflet/ corp", departe de a genera "o angoasă dizolvantă", oferă artistului "șansa
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu deplin] încredere în sine. La fel, dac] dobândirea virtuții bun]ț]ții e un exemplu de îmbun]ț]țire moral], cu sigurant] nu se contribuie la acest scop prin înv]tarea oamenilor cum s]-i trateze pe altii cu sadism și f]r] mil]. Pare de-a dreptul ridicol și absolut contrar bunului-simț s] afirmi c] atât un canadian aflat în Etapa 4, care adopt] idealurile egalit]ții, cât și un membru al celui de-al Treilea Reich din Etapă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
academicieni ingenui, academicieni heruvimi? încercam să diversificăm subiectele, era o stratagemă deja bine pusă la punct, să nu ne fure cumva vreo obsesie și să cădem cu ea în marasm, numai asta nu, lentilele omului mă incitau, un început de sadism își făcea loc în pieptu-mi, aș fi vrut să aflu de unde provenea înverșunarea amicului împotriva ideii de model, resuscitam bătute subiecte, susținînd, cu perfidă persuasiune, că nimic original nu apare fără preexistența unui model, nimeni n-a început plecînd de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mării, asta, cu spuma mării, îl scîrbise de-a dreptul, ce model de democrație aveți în vedere? sări convivul cu lentile, încercînd să zîmbească, semn că formulase o întrebare, bineînțeles retorică, și tot așa mai departe, mai vorbeam, mai pipam, sadismul, care, treptat, mă învăluise cu dezmierdări masochiste, îmi dirija discursul tot spre model, modelul în artă, ce mai, orele se dilatau, divagațiile împînziseră terenul, subiectele erau tot mai lălîi, mai incongruente... ... peste cîteva zile, la următoarea seansă libatică, cineva, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu numai la modeștii sau ratații artei, ci și la marii infatuați, siguri pe ei să se consume în atare ton ultimativ? Dacă nu e formă bine deghizată de histrionism sau de farsă burlescă în genul celei practicate, cu declarat sadism, de avangardiștii începutului de secol XX, atunci astfel de comportament cade sub incidență psihiatrică. Ceea ce, să recunoaștem, nu e din cale-afară de alarmant în cazul plăsmuitorului de himere, așa cum e el perceput și acceptat de semeni. Care, și ei, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plăcerii atunci când se comit acte de violență. Se atrage de asemenea atenția asupra rolului trăsăturilor de personalitate precum narcisismul și interesul pentru senzații tari. Berkowitz (1999), la fel ca Baumeister și Campbell, subliniază importanța factorilor individuali, referindu-se și la sadism. Autorul consideră că acele ipoteze care se raportează doar la factorii situaționali pentru a explica declanșarea actelor de violență sunt mult mai limitative. În opinia lui Staub (1999), condițiile de instigare la violență sunt, înainte de toate, niște reacții raționale la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
of inhumanities. Personality and Social Psychology Review, 3, 1999, pp. 193-209. BARON A.A. și RICHARDSON D.R., ediția a II-a, Human Aggression. New York, Londra, Plenum Press, 1994. BAUMEISTER R. F. și CAMPBELL W. K., The intrinsic appeal of evil: Sadism, sensational thrills, and threatened egotism. Personality and Social Psychology Review, 3, 1999, pp. 210-221. BAUMEISTER R. F. SMART L. și BODEN. J. M., Relation of threatened egotism to violence and aggression: The dark side of high self-esteem. Psychological Review, 103
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]