460 matches
-
anonim. Intuiția vremurilor trecute apropie "Zodia Cancerului" de romanele "Notre-Dame de Paris" (1831) de Victor Hugo și "Salammbô" (1862) de Gustave Flaubert, dar puterea de evocare de un pitoresc intens și mireasma poetică a reconstituirii istorice sunt superioare în scrierea sadoveniană. Al.A. Philippide considera că "Zodia Cancerului" este „un roman istoric amplu, bine construit, de un suflu epic demn de cei mai mari romancieri istorici ai lumii, Sienkiewicz, Victor Hugo, Flaubert”, în timp ce Eugen Lovinescu afirma că acest roman sadovenian poate
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
scrierea sadoveniană. Al.A. Philippide considera că "Zodia Cancerului" este „un roman istoric amplu, bine construit, de un suflu epic demn de cei mai mari romancieri istorici ai lumii, Sienkiewicz, Victor Hugo, Flaubert”, în timp ce Eugen Lovinescu afirma că acest roman sadovenian poate fi considerat „o adevărată creație epică învăluită, firește, într-un lirism legitim”. Romanul istoric are foarte puțină materie epică (după cum constata George Călinescu), fiind evidențiate impresiile călătorului străin despre un teritoriu necunoscut, sălbatic și puțin populat, în care oamenii
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
virgină ca aceea din "Athala" de Chauteaubriand”, conchide criticul. Dincolo de a fi un simplu roman istoric, "Zodia Cancerului" este considerat a fi o descriere vastă a Moldovei în stil rousseauian și rabelaisian, scriitorul descriind, potrivit criticului Nicolae Manolescu, „o Moldovă sadoveniană, cu obiceiurile și religia ei, cu o, în fine, istorie proprie, structuri și instituții politice, războaie și domnitori”. Inspirația poetică a lui Sadoveanu reînvie o epocă întreagă și figuri legendare. Descrierea Moldovei prin intermediul unui călător străin dintr-o țară occidentală
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
de Perpessicius drept o alegere inspirată, determinând o comparație între starea de dezvoltare social-politică a țărilor occidentale (cunoscută din romanele de aventuri ale lui Alexandre Dumas) și starea de înapoiere a țărilor orientale. Criticul sus-menționat evidențiază prezența umorului în scrierea sadoveniană, care contribuie la obținerea unei perspective mai blânde asupra stării social-economice a Moldovei, contracarând drama înapoierii țării prin descrierea bucuriei de viață a oamenilor. Mai multe momente din timpul călătoriei prin Moldova a abatelui Paul de Marenne, precum prânzul sardanapalic
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
în „împărăția trestiilor dintre zăvoaiele Prutului și matca cea înșelătoare a Jijiei”, la care a luat parte împreună cu Sadoveanu, evocând cu acest prilej figura lui moș Gheorghe Barnea, pescar ce apare și în povestirea „Pasaj de rațe, sara” din volumul sadovenian. Topîrceanu afirmă că a notat chiar a doua zi amintirile de la acea vânătoare, care l-ar fi inspirat pe care Sadoveanu în scrierea volumului „Țara de dincolo de negură”. Într-un post-scriptum, poetul afirmă că povestirile sadoveniene sunt „pagini de strălucitoare
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
rațe, sara” din volumul sadovenian. Topîrceanu afirmă că a notat chiar a doua zi amintirile de la acea vânătoare, care l-ar fi inspirat pe care Sadoveanu în scrierea volumului „Țara de dincolo de negură”. Într-un post-scriptum, poetul afirmă că povestirile sadoveniene sunt „pagini de strălucitoare poezie”, recunoscând în același timp că îl uitase de mult timp pe moș Procor, cu care stătuse de vorbă într-una din călătoriile lor prin Delta Dunării, deoarece nu avea „un aparat de înregistrare atât de
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Sadoveanu au fost retipărite în anii '50 ai secolului al XX-lea sub supravegherea autorului, într-un ciclu intitulat "Opere". "Țara de dincolo de negură" a fost inclusă, alături de "Venea o moară pe Siret" și "Hanu-Ancuței", în volumul 8 al ciclului sadovenian publicat în 1957 de Editura de Stat pentru literatură și artă din București. Ediția tipărită reia structura volumului din prima sa ediție, eliminând povestirile adăugate de editori în deceniul anterior. Cartea a fost reeditată ulterior fie în varianta sa originală
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
azi aceiași oameni ca și acum câteva mii de ani”. Prioritatea în "Țara de dincolo de negură" sau în "Împărăția apelor" nu o constituie descrierea în sine, afirma Constantin Ciopraga, ci „poezia, fascinația clipei, fiorul existențial cu reverberații unice”. Originalitatea creației sadoveniene se datorează combinației incomparabile de lirism și reflecție, fiecare secundă părând a se înscrie pe o curbă a eternității. Scriitorul combină lirismul descrierilor cu reflecțiile cu privire la viața omului, notându-și propriile impresii și idei. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
ce migraseră din depărtări necunoscute aflate la miazănoapte până în luncile Siretului (în „Vânători de lupi, în veacuri vechi”) sau povestirea unui vânător că a văzut zimbri în prăpăstiile inaccesibile din munții Călimani (în „Vânt dinspre Căliman”). Patetismul inevitabil al evocărilor sadoveniene este corectat prin umor, autorul neezitând să apeleze la ironie și autoironie pentru a reduce subiectivitatea unor povestiri. Spre exemplu, atunci când descrie cu emoție și mândrie prima sa experiență cinegetică, autorul nu uită să consemneze cu ironie că i-a
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
ce locuiesc în pustietățile de codru sau de munte, imortalizate prin expresii de un lirism remarcabil. Criticul considera că "Țara de dincolo de negură" e „un cântec de la început și până la sfârșit, un cântec când triumfal, când melancolic”. El compară scrierea sadoveniană cu creațiile lui Eminescu și Hogaș. Scriitorul spiritualizează materia, prezentând cu duioșie legătura dintre om și natură și condiționarea lor reciprocă care ajunge la o fuziune intimă. Natura dobândește astfel dimensiuni eroice și fantastice, fiind locul unde se petrec atâtea
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]