702 matches
-
bea în cursul unei zile. Calendula officinalis (gălbenele). Infuzie din două lingurițe de flori la 200 ml apă clocotită. Se bea pe nemâncate câte două ceaiuri pe zi. Cura cu aceste ceaiuri începe cu șapte zile înainte de menstruație. Salvia officinalis (salvia). Se bea 2-3 ceaiuri pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la 200 ml apă clocotită. Se pot face și două spălături pe zi din 10% flori la litru pentru o spălătură. 7.4. LEUCOREE Este o
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
fenicul). Este antiinflamator faringo-amigdalian. Infuzie cu o jumătate linguriță de fructe zdrobite la 200 ml apă clocotită. Se bea în trei reprize după mesele principale. Pentru gargară se prepară infuzie cu o linguriță de fructe zdrobite la 200 ml apă. Salvia officinalis (jaleșul). Are acțiune antiseptică și bacteriostatică. Se bea două ceaiuri pe zi dintr-o infuzie, cu o linguriță de frunze la 100 ml apă în clocot. Pentru gargară, se prepară o infuzie din cinci grame de frunze la 100
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
atunci formează o falsă membrană. Flores Chamomillae (flori de mușețel). Este un puternic antiseptic, bactericid, antiinflamator, anestezic. Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de flori la 200 ml apă făcându-se concomitent și gargară. Salvia officinalis (salvia). Are acțiune antiseptică și bacteriostatică. Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de frunze la 100 ml apă în clocot sau infuzie din cinci frunze la 100 ml apă clocotită, ce se administrează
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
o falsă membrană. Flores Chamomillae (flori de mușețel). Este un puternic antiseptic, bactericid, antiinflamator, anestezic. Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de flori la 200 ml apă făcându-se concomitent și gargară. Salvia officinalis (salvia). Are acțiune antiseptică și bacteriostatică. Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de frunze la 100 ml apă în clocot sau infuzie din cinci frunze la 100 ml apă clocotită, ce se administrează ca gargară
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
linguriță de frunze la 100 ml apă în clocot sau infuzie din cinci frunze la 100 ml apă clocotită, ce se administrează ca gargară de mai multe ori pe zi. Se poate folosi și în combinație cu o linguriță de salvie și o linguriță de flori de mușețel. Geum urbanum (cerențel). Are acțiune antiseptică, dezinfectantă și calmantă. Decoct cu două lingurițe de rădăcină tocată la 300 ml apă rece. Se fierbe 30 minute și se administrează în trei reprize numai după
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Flores Chamomillae (flori de mușețel). Se bea 2-3 ceaiuri pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță la 200 ml apă clocotită. Inhalații din două lingurițe de flori la 200 ml apă în clocot. Se fac două inhalații pe zi. Salvia officinalis (jaleșul). Se bea trei căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la 200 ml apă în clocot. Inhalații cu două lingurițe de frunze la 100 ml apă clocotită. Se fac două inhalații pe zi. Lythrum
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
totul altă afiliere decât omonimul său, afiliere punctată de autorii romanelor de consum: „Domnule Dexter, puteți să ne spuneți care este scriitorul care v-a influențat cel mai mult? «Greyă, răspunse Martins fără ezitare. Normal, se gândea la autorul Cavalerilor Salviei stacojii și se bucura să vadă că raspunsul lui părea să primească aprobarea generală. Numai un austriac bătrân țipă: «Grey? Care Grey? Nu am auzit de el.Ă Martins, crezând că e În afara oricărui pericol, Îi răspunse cu aceeași placă
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
rece și la vorbit, cu gust dulceag. Pilocarpus. Mucoasa bronșică inflamată, cu membrane. Mare tendință la răceală și cu dificultăți de respirație. Edem al plămânilor. Spută spumoasă. Expectorații profuze și seroase. Respirație lentă. Polygonus aviculare. Tuberculoză pulmonară și febră intermitentă. Salvia. Tuberculoză cu transpirații nocturne și cu tuse gâdilitoare și sufocantă. Tuse gâdilitoare în special în consumpție. Silicea. Tusea degenerează în vărsătură, spută persistentă, muco-purulentă. Recuperare lentă după pneumonie. Tuse cu expectorație, ziua, sangvinolentă sau purulentă. Înțepături în piept, cu propagare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de cașcaval ras și o legătură de mărar tocat fin. Se servesc cu sos tomat făcut din 200 ml de vin alb, 200 ml de suc de roșii, 100 ml de țuică de prune, sare, piper, cimbru, foi de dafin, salvie. Se pun toate la fiert timp de zece minute, apoi se adaugă o legătură de leuștean verde. CIUPERCI CU CARTOFI O cutie de ciuperci sau din cămară le prăjim cu două - trei linguri de unt sau ulei și doi căței
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la cea secundara a organelor axiale, histogeneza limbului foliar. Structura generală a organelor vegetative la plantele medicinale este prezentată în mai toate tratatele de botanică generală, morfologie și anatomie vegetală, în care sunt date ca exemple și specii din genul Salvia atunci când se detaliază alcătuirea diferitelor țesuturi. Dintre acestea, menționăm pe cele publicate de Sárkány și Szalai (1964), Esau (1969), Fahn (1982), Robert și Catesson (1990), Gorenflot(1994), Strasburger (1999). Date foarte sumare referitoare la unele țesuturi sau formațiuni cu rol
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
o sinteză privind caracterele familiilor gamopetale, luând drept criteriu cu valoare histo-anatomică mai cu seamă structura limbului foliar. În toate aceste lucrări cu caracter general sunt citate numeroase specii de labiate și compozee, multe din ele aparținând chiar genurilor Tanacetum, Salvia, mai puțin Lavandula, dar extrem de rar apar citate specia luată de noi în studiu (Salvia ofticinalis L.). Aceleași exemple sunt reluate în toate volumele de anatomie vegetală apărute în renumita colecție Handbuch der Pfanzenanatomie (Guttenberg, 1940; Tobler, 1957; Esau, 1969
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
structura limbului foliar. În toate aceste lucrări cu caracter general sunt citate numeroase specii de labiate și compozee, multe din ele aparținând chiar genurilor Tanacetum, Salvia, mai puțin Lavandula, dar extrem de rar apar citate specia luată de noi în studiu (Salvia ofticinalis L.). Aceleași exemple sunt reluate în toate volumele de anatomie vegetală apărute în renumita colecție Handbuch der Pfanzenanatomie (Guttenberg, 1940; Tobler, 1957; Esau, 1969). Referitor la structura plantulelor, problemă de care ne ocupăm în mod special, au fost publicate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1960), structura frunzei (Zornig și Buch, 1926; Rudall, 1980), ori a tuturor organelor vegetative de la unele Labiatae extraeuropene (Lemesle, 1928). La noi în țară, Toma și Rugină (1995) cercetează structura mai multor plante medicinale, ocupându se în trecere și de Salvia ofticinalis L. Pentru compararea și interpretarea unor structuri ne-au fost utile articole referitoare la alte genuri de labiate, publicate de cercetători străini sau români. Diferențierea xilemului, relația dintre lungimea primordiilor foliare și locul apariției primelor vase de lemn au
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
anatomice, formațiunile secretoare sunt luate în atenție de Toma și Toniuc (1976), atunci când autorii cercetează speciile de Lycopus L. din România. În literatura de specialitate care ne-a stat la dispoziție am întâlnit puține lucrări referitoare la specii ale genului Salvia, marea majoritate fiind publicate în ultima jumătate de secol, unele referindu-se la structura microscopică a pulberilor obținute din frunze de Salvia (Solereder, 1911), altele la structura histologică a unor specii din acest gen, în scop taxonomic (Bhatti și Dunn
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
literatura de specialitate care ne-a stat la dispoziție am întâlnit puține lucrări referitoare la specii ale genului Salvia, marea majoritate fiind publicate în ultima jumătate de secol, unele referindu-se la structura microscopică a pulberilor obținute din frunze de Salvia (Solereder, 1911), altele la structura histologică a unor specii din acest gen, în scop taxonomic (Bhatti și Dunn, 1962; El-Gazzar și colab., 1968). Aspecte structurale la Salvia officinalis L. au fost urmărite de Voss și Fortunato (1940), iar limbul foliar
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
secol, unele referindu-se la structura microscopică a pulberilor obținute din frunze de Salvia (Solereder, 1911), altele la structura histologică a unor specii din acest gen, în scop taxonomic (Bhatti și Dunn, 1962; El-Gazzar și colab., 1968). Aspecte structurale la Salvia officinalis L. au fost urmărite de Voss și Fortunato (1940), iar limbul foliar de la această specie, precum și de la S. sylvestris, au fost studiate de Bhatti și Dunn (1963). Dezvoltarea perilor secretori de la specii ale genului Salvia a constituit subiectul atenției
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1968). Aspecte structurale la Salvia officinalis L. au fost urmărite de Voss și Fortunato (1940), iar limbul foliar de la această specie, precum și de la S. sylvestris, au fost studiate de Bhatti și Dunn (1963). Dezvoltarea perilor secretori de la specii ale genului Salvia a constituit subiectul atenției unor cercetători (Sen, 1961; Bini Maleci și colab., 1983; Bisio și colab., 1999 ; Corsi și Bottega, 1999), de aceea cercetările noastre au vizat în special dezvoltarea perilor secretori, inclusiv aspecte ultrastructurale la Lavandula angustifolia despre care
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și colab., 1999 ; Corsi și Bottega, 1999), de aceea cercetările noastre au vizat în special dezvoltarea perilor secretori, inclusiv aspecte ultrastructurale la Lavandula angustifolia despre care nu am găsit date în literatura consultată. Alte lucrări ce privesc specii din genul Salvia sunt cele elaborate de Webb și Carlquist (1964), Gupta și Bambie (1989) La noi în țară, de diferite specii de Salvia se ocupa Pașcovschi (1961,1962), Toma, Teodorescu și Cantemir (1982), Toma, Ivănescu și Niță (1995). În toate aceste lucrări
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
la Lavandula angustifolia despre care nu am găsit date în literatura consultată. Alte lucrări ce privesc specii din genul Salvia sunt cele elaborate de Webb și Carlquist (1964), Gupta și Bambie (1989) La noi în țară, de diferite specii de Salvia se ocupa Pașcovschi (1961,1962), Toma, Teodorescu și Cantemir (1982), Toma, Ivănescu și Niță (1995). În toate aceste lucrări este prezentată numai structura unor organe vegetative de la planta matură. În ceea ce privește familia Compositae, lucrările se referă la structura perilor radiculari (Whitaker
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
acum la speciile luate în studiu. În aceeași măsură, în nici una din lucrările pe care le-am putut consulta nu a fost abordată anatomia nodală, histogeneza limbului foliar și procesul de traheogeneză la această specie. II.DESCRIEREA BOTANICĂ A SPECIEI Salvia officinalis L. (jaleș, salvie) Jaleșul este originar din sud-estul Europei, de pe coasta Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în toată zona Mediteranei, în Spania, Franța, Italia, Grecia, în unele insule din Marea Adriatică. Se cultivă
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în studiu. În aceeași măsură, în nici una din lucrările pe care le-am putut consulta nu a fost abordată anatomia nodală, histogeneza limbului foliar și procesul de traheogeneză la această specie. II.DESCRIEREA BOTANICĂ A SPECIEI Salvia officinalis L. (jaleș, salvie) Jaleșul este originar din sud-estul Europei, de pe coasta Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în toată zona Mediteranei, în Spania, Franța, Italia, Grecia, în unele insule din Marea Adriatică. Se cultivă, de asemenea, în Europa
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
care este o lactona cu gust amar, specifică genului. De asemenea, s-au identificat flavone sub formă de glicozide ale luteolinei și apigeninei, taninuri condensate (3-8%), care în timpul procesului de uscare trec în folobafene. Dintre polifenolii identificați în frunzele de Salvia officinalis menționăm: acidul 4 hidroxibenzoic, acidul cafeic, acidul rozmarinic (căruia unii i-au atribuit o acțiune antioxidantă), acidul vanilie și acidul ferulic, acidul salvianolic, acidul cumarinic. Dintre flavonele identificate în frunzele de la Salvia menționăm agliconi flavonici apigenina, 4,7 dimetileterul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
folobafene. Dintre polifenolii identificați în frunzele de Salvia officinalis menționăm: acidul 4 hidroxibenzoic, acidul cafeic, acidul rozmarinic (căruia unii i-au atribuit o acțiune antioxidantă), acidul vanilie și acidul ferulic, acidul salvianolic, acidul cumarinic. Dintre flavonele identificate în frunzele de la Salvia menționăm agliconi flavonici apigenina, 4,7 dimetileterul, luteolina, nepetinul și glicozide flavonice cosmosiinul (Masterova și colab, 1999, cf. Lu și Foo, 2002), 3,7 glucuronide, vinceina. Frunzele de jaleș mai conțin vitamine, ca acidul nicotinic, acidul ascorbic și B1, enzime
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de la plantule cât și de la planta matură. Plantulele au fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature de Salvia officinalis L; atât semințele din care am obținut plantule, cât și planta matură provin de la Grădina Botanică din lași; În vederea cercetării din punct de vedere histo anatomic materialul vegetal a fost fixat și conservat în mod diferit, în funcție de vârsta acestuia
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
400 Mesh, contrastate cu citrat de plumb și acetat de uranil și analizate la microscopul electronic cu transmisie. După cele mai relevante aspecte au fost realizate fotografii. IV.STRUCTURA ORGANELOR VEGETATIVE ȘI DE REPRODUCERE ÎN CURSUL PROCESULUI DE ONTOGENEZĂ LA Salvia officinalis L. La aceasta plantă am analizat organele vegetative atât în stadiul de plantulă, cât și de la planta matură, la diferite niveluri, pentru a urmări procesul de histogeneză, pentru a surprinde formarea meristemelor laterale și trecerea de la structura primară la
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]