1,027 matches
-
avea nouă ani, iar Giovanni doisprezece. Vâsleau amândoi fericiți, Încercând să nu se ciocnească de alte gondole și să nu se răstoarne În apele reci ale canalului. Aveau lângă ei chiar și măști, pe care nu și le puseseră Încă. - ...sandro, vienni con noi! se auzi vocea mai subțire a lui Luca, iar Alexandru Îl văzu fâlfâind din mâini, ca și cum ar fi Încercat să se ridice În zbor până la fereastra lui. - Ma come... Încercă Alexandro un răspuns, dar Își dădu seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mulțumesc pentru plan și fotografie lui Teodor Shanin. Figura 31. Jannik Boesen, Birgit Storgaard Madsen și Tony Moody, Ujamaa: Socialism from Above, Scandinavian Institute of African Studies, Uppsala, 1977, p. 178. Folosită cu permisiunea editorilor. Figura 23. Jason W. Clay, Sandra Steingraber și Peter Niggli, The Spoils of Famine: Ethiopian Famine Policy and Peasant Agriculture, raport al Cultural Survival, nr. 25, Cultural Survival, Cambridge, Mass., 1988, p. 248. Folosită cu permisiunea Cultural Survival, Inc. Figura 34. Pictură de Davis Meltzer, din
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
mai ales capitolele 4 și 5, pp. 49-77. Citat În Girma Kebbede, The State and Development in Ethiopia, Humanities Press, Englewood, N.J., 1992, p. 23. Vezi raportul deosebit de detaliat și de complex realizat de organizația Cultural Survival: Jason W. Clay, Sandra Steingraber și Peter Niggli, The Spoils of Famine: Ethiopian Famine Policy and Peasant Agriculture, Cultural Survival Report 25, Cultural Survival, Cambridge, Massachusets, 1988, mai ales capitolul 5, „Villagization in Ethiopia”, pp. 106-135. Fiind un imperiu, statul etiopian avea o Îndelungată
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
o carte incitantă și substanțială care ne prezintă un Eminescu poet al ființei în liniile directoare ale eminescologiei noi, un Eminescu poet al ființei naționale călăuz al mersului nostru de azi în istorie. "Moldova suverană", nr. 90, 15 iunie 1993 Sandra CRISTEA Theodor Codreanu: "Modelul ontologic eminescian" Cartea Dlui Theodor Codreanu Modelul ontologic eminescian, apărută la începutul acestui an la Editura "Porto Franco" din Galați, ni se pare a fi mai mult decât un nou studiu asupra operei eminesciene. Pentru că avem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Theodor Codreanu: Hyperion și provocarea științei 41 Eugen TODORAN......................................................................................44 Edgar PAPU.............................................................................................44 George MUNTEANU..................................................................................44 Solomon MARCUS....................................................................................45 MODELUL ONTOLOGIC EMINESCIAN,GALAȚI, EDITURA PORTO-FRANCO, 1992, COLECȚIA "STUDII EMINESCIENE" Ionel NECULA "Eminescu Dialectica stilului" 46 Mihai CIMPOI Poemul ființei 48 Sandra CRISTEA Theodor Codreanu: "Modelul ontologic eminescian" 50 Lucian CHIȘU Eminescu filosoful 51 PROVOCAREA VALORILOR, GALAȚI, EDITURA PORTO-FRANCO, 1997 Constantin TRANDAFIR Legea conservării 54 Teodor PRACSIU Maturitatea criticului 55 DUBLA SACRIFICARE A LUI EMINESCU, TÂRGOVIȘTE, EDITURA MACARIE, 1997, COLECȚIA "MEMORIA"; EDIȚIA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scenă a raporturilor vir-femina. Cele 265 Ibidem. 266 Ibidem. 267 Este numită „a female storyteller” Elaine Tuttle Hansen, The Wife of Bath and the Mark of Adam, în „Women’s Studies”, University of Maryland, nr. 4, 1988, p. 400. 268 Sandra Gilbert, Susan Gubar, The Madwoman in the Attic, New Haven, Yale University Press, 1979, p. 30 apud Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 401. 269 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 39. 270 Algirdas Julien Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, text tradus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu a fost singurul. În 1991, feministul Germaine Greer a acuzat susținătorii terapiei de Înlocuire hormonală că nu au stabilit că deficiența de estrogen reprezintă cauza simptoamelor pe care ei Încearcă să le trateze 18, situație care Încă mai există. Sandra Coney, În lucrarea publicată În 1994, Industria menopauzei, a afirmat că femeile fac alegeri dezastroase pentru sănătatea lor după ce au fost subiectul unei „campanii de propagandă demoralizatoare menită să le spele creierul și să le convingă să accepte faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
by Age and Years Since Menopause”, JAMA, 2007, 297(13), 1465-1477. 16. Lee, What Your Doctor May Not Tell You about Menopause. 17. Ibid., pp. 3-4. 18. Germaine Greer, The Change: Women, Aging and Menopause, (New York: Fawcett Columbine, 1991). 19. Sandra Coney, The Menopause Industry, (Alameda, CA: Hunter House, 1994), p. 25. 20. Citat În Lee, What Your Doctor May Not Tell You about Menopause, p. 52. 21. Ibid., p. 57. 22. Bethany hays, „Solving the Puzzle of Hormone replacement”, Alternative
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
viața. Mulțumiri următorilor: Joyce Agnew, Katie Barrett, Claire Canavan, Jane Delson, Dean Fouquette, Steve Gould, Mark Hughes, Greg Kunz, Cathy Madison, Jeanine Mayfield, Bob O’Connor, Leftheris și Jane Papageorgiou, Cathy Wornstaff Phillips, Jeannie Pierri, Mary Beth Powers, Becky Robertson, Sandra Simmons, Mitzi Stepp, Cindy Weber și lui Robert Wilson. Barb, John, Joel, Judy - sper să vă mulțumesc din nou și în alte feluri. Mulțumiri unor surse unice de inspirație: persoanelor amabile care m-au lăsat să trag cu ochiul în
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
esențial al scriitorilor români (2000). A tradus din literaturile hispanice (Adolfo Bioy Casares și Ramiro de Maetzu), a realizat, singură sau în colaborare, câteva ediții ale unor autori români de prim raft (Eugen Ionescu, Emil Cioran) sau secund (Dominic Stanca, Sandra Cotovu) și împreună cu Aurel Sasu a alcătuit antologiile Romanul românesc în interviuri (I-IV, 1985-1991), Dramaturgia românească în interviuri (I-V, 1995-1997) și Bătălia pentru roman (1997). A mai scris libretul operei Lorelei (muzica de Valentin Timaru), reprezentată pe scena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
1983; Dacoromania. Indice bibliografic comentat (în colaborare), București, 1983; O lume fără mine, București, 1991; Recviem la ghișeu, București, 1999; Prăpastia de hârtie, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Dominic Stanca, Timp scufundat, pref. Ion Vartic, București, 1981 (în colaborare cu Sorana Coroamă-Stanca); Sandra Cotovu, Vijelie, pref. edit., București, 1985; Emil Cioran, Revelațiile durerii, pref. Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca, 1990 (în colaborare cu Aurel Sasu); Eugen Ionescu, Eu, Cluj-Napoca, 1990, Război cu toată lumea, I-II, București, 1992 (în colaborare cu Aurel Sasu). Antologii: Romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
Sistem de sociologie noologică. București: Editura Valahia. Bădescu Ilie (2005). Tratat de geopolitică. București: Editura Mica Valahie. Bădescu Ilie (2006). Noopolitica. Sociologie noologică. Teoria fenomenelor asincrone (ed. a 2-a). București: Editura Mica Valahie. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan și Cristea Sandra (coord.) (1995). Sociologia și geopolitica frontierei (2 vol.). București: Editura Floare Albastră. Bădescu Ilie, Mihăilescu Ioan și Zamfir Elena (coord.) (2002). Geopolitica integrării europene. București: Editura Universității din București, Centrul de geopolitică și antropologie vizuală. Bădescu Ilie (f.a.). "Alexander Dughin
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Its History and Current Usage, Tuttle Publishing, North Clarendon, 2006. Lehman, F.K. (editor), Papers on Tibeto-Burman Historical and Comparative Linguistics from the Second Annual Meeting on Sino-Tibetan Reconstruction, Dept. of Linguistics, University of Illinois, Urbană, 1971. Li, Charles N.; Thompson, Sandra A., Mandarin Chinese. A Funcțional Reference Grammar, University of California Press, Berkeley, 1981. Niederer, Barbara, Leș langues Hmong-Mjen (Miáo-Yáo). Phonologie historique, Lincom Europa, München, 1998. Norman, Jerry, Chinese, Cambridge University Press, Cambridge, 1988. Packard, Jerome L., The Morphology of Chinese
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tasmowski, Liliane, 159 Taylor, John Albert, 202, 207 Tămâianu-Morita, Emma, 71, 133 Tecumseh Fitch, W., 133 Tesnière, Lucien, 96, 98, 134 Tetel Andresen, Julie, 134 Thái, Pham Xuân, 232 Theban, Maria, 18, 160 Thomas, Mandy, 199, 206, 353, 362 Thompson, Sandra A., 190 Thurgood, Graham, 191 Toba, Sueyoshi, 207 Todorov, Tzvetan, 356 Tolkien, J.R.R., 231, 233, 310 Toller, T.N., 164 Tomici, Mile, 166 Tomlin, R., 93, 134 Tortora, Christina, 160 Touratier, Christian, 160 Tournadre, Nicolas, 191 Tovar, Antonio, 226 Trabant, Jürgen
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a serviciilor de suport pentru cei în dificultate, cu risc de excluziune socială. Bibliografie Alcoock, Pete; Erkine, Angus; May, Margaret (ed.), Dictionary of Social Policy, 2002. Bădescu, Ilie; Mihăilescu, Ioan; Zamfir, Elena; Sava, Nicu Ionel;, Mărginean, Ioan; Abraham, Pavel; Dungaciu, Sandra; Dungaciu, Dan; Degeratu, Claudiu; Baltasiu, Radu; Cotoi, Călin; Cristea, Darie, Geopolitica integrării europene, Editura Universității din București, București, 2002. Craig Calhoum, (ed.),Dictionary of the Social Sciences, Oxford University Press, Oxford 2002. Davies, Martin, (ed.), Companion to Social Work (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Laissez-moi faire de moi ce que je veux". Desigur, fără nici o autoritate transcendentă. Omul e liber cu telecomanda televizorului în mână, într-un ocean de cultură fără capodopere, în care toate obiectele au drept de venerație: Borges și kitsch-ul, Sandra Brown și coca-cola, într-un hedonism global, dar fără Shakespeare, Kant și poeții blestemați, căci aceștia n-au cunoscut fericirea. Dacă în primul luminism, cel al ascensiunii burgheze, îndemnul era: Enrichessez-vous!, în cel postmodernist devine: Amusez-vous!73 Este eonul ridicării
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mai ales dacă acesta este mic, nu sunt nici recunoscute nici, a fortiori, tratate. Chiar și atunci când starea depresivă este recunoscută, nu înseamnă că cei din jurul său iau, în final, măsurile adecvate. Exemplele clinice Pascal și, în mai mică măsură, Sandra sau Vincent dovedesc destul de bine acest lucru. Cazul Pascal este interesant datorită unei supravegheri lungi de la 3 ani la 17 ani. Această supraveghere a fost în același timp prea intermitentă pentru a putea modifica evoluția naturală a depresiei și suficientă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cum se întâmplă în alte cazuri, acest lucru nu schimbă punctul de vedere cantitativ: adolescentul va trebui să lupte împotriva unei relații afective puternice, luptă care va reactiva și mai mult vechea suferință provocată de separarea suferită în copilărie. Exemplul Sandra, care prezenta o stare de proastă dispoziție cu apariție neașteptată la vârsta de 15 ani, arată măsura în care problemele adolescenței împreună cu efectele generate de acestea pot reactualiza o suferință veche, datorată unei separări traumatice din copilăria mică. Astfel, regăsim
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi pierdut (obiectul iubirii primitive) și obiectul care va fi investit (noul obiect al iubirii). Atunci când această tensiune trezește în adolescent amintiri afective dureroase legate de o separare traumatizantă veche, anxietatea va fi și mai puternică, amenințarea mai mare. Cazul Sandrei este un exemplu în acest sens. Pentru Braconnier, de la care împrumutăm înțelegerea acestui moment special, această tensiune poate fi la originea unui sentiment de teamă față de schimbarea obiectului iubirii, teamă care devine angoasă și „fixează puțin câte puțin subiectul într-
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și de profundă disperare din care acesta nu se va mai putea desprinde”, înstalând într-o oarecare măsură adolescentul într-o stare depresivă. Această depresie este marca clinică a unei renunțări a adolescentului de a-și transforma obiectul atașamentului originar. SANDRA - O PROASTĂ DISPOZIȚIE A ADOLESCENȚEI CARE REACTUALIZEAZĂ O DEPRESIE DIN COPILĂRIA MICĂ Sandra, 15 ani și jumătate, vine la consultație ca urmare a unui dezinteres școlar pe care aceasta îl declară complet. Ea are un avans de un an față de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
înstalând într-o oarecare măsură adolescentul într-o stare depresivă. Această depresie este marca clinică a unei renunțări a adolescentului de a-și transforma obiectul atașamentului originar. SANDRA - O PROASTĂ DISPOZIȚIE A ADOLESCENȚEI CARE REACTUALIZEAZĂ O DEPRESIE DIN COPILĂRIA MICĂ Sandra, 15 ani și jumătate, vine la consultație ca urmare a unui dezinteres școlar pe care aceasta îl declară complet. Ea are un avans de un an față de ceilalți colegi și era până la momentul acela o elevă bună. Anul trecut, unul
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
declară complet. Ea are un avans de un an față de ceilalți colegi și era până la momentul acela o elevă bună. Anul trecut, unul din profesori a spus chiar mamei: „visez să am o fiică la fel ca a dumneavoastră”. Brusc, Sandra contestă autoritatea profesorilor, se revoltă împotriva constrângerilor, nu vrea să țină cont decât de interesul și de plăcerile sale. De exemplu, autorul și subiectul temei date de către profesor nu-i plac, ea face o lucrare despre un alt scriitor de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu „în afara subiectului” drept comentariu! De mai multe luni ea se simte tristă, își pune întrebări existențiale, nu este interesată decât de desen și de scriitorul respectiv. Profesorul de desen consideră că desenele sale sunt lucrări „satanice”, termen pe care Sandra și-l însușește: desene în care domină culoarea neagră și roșie, tenebroase și violente. Ea vorbește despre întreruperea școlii, fuge de la ore, falsifică carnetul de note, semnează în locul părinților etc. Mama nu mai înțelege nimic, tatăl rămâne perplex. Această incapacitate
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
roșie, tenebroase și violente. Ea vorbește despre întreruperea școlii, fuge de la ore, falsifică carnetul de note, semnează în locul părinților etc. Mama nu mai înțelege nimic, tatăl rămâne perplex. Această incapacitate de a înțelege este cu atât mai mare cu cât Sandra a fost întotdeauna un copil cuminte, aproape un copil model. Ea nu ridica nici o problemă, lucra bine, avea câteva prietene sau colege, nu aveau într-adevăr nimic să-i reproșeze. Este refrenul obișnuit despre copilul cuminte căruia îți este dificil
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
avea câteva prietene sau colege, nu aveau într-adevăr nimic să-i reproșeze. Este refrenul obișnuit despre copilul cuminte căruia îți este dificil să-i descoperi retrospectiv o „consistență”, o profunzime, o trăire. Pentru părinți, totul s-a schimbat atunci când Sandra a intrat la liceu. Ei dau vina pe o lipsă de maturitate, un exces de libertate, un anturaj nefast etc. Totuși, din spatele acestei fetițe cuminți vor țâșni la suprafață alte amintiri în legătură cu perioada copilăriei mici mai ales. Aceste amintiri vor
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]