1,572 matches
-
hoți... Omule, om drag, frumos, te-am știut om sănătos, dar te-ai dus prea timpuriu și te-ai dus atât de viu...! Te-ai dus poate ca să-i dai Domnului tot ce știai, că aicea, pe pământ, un secret sapă mormânt...! Să te ierte Domnul tău, să te ia la sânul Său, să-ți dea veșnică odihnă în cea mult dorita tihnă! Referință Bibliografică: GÂNDURI DE ADIO / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul II, 01 aprilie
GÂNDURI DE ADIO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358760_a_360089]
-
cântecele sau scrierile lor. Printre pictorii pasionați de florile de liliac pot fi amintiți Van Gogh: “Tufiș cu liliac”, “Vas cu gladiole și liliac”, “Vas cu liliac, margarete si anemone”, Claude Monet “Lilieci sub ceruri gri”, Octav Băncilă “ Dimineața la sapă” etc. Tabloul lui Van Gogh “Tufiș cu liliac” se remarcă printr-o vegetație și o cromatică foarte bogată, contrastantă și strălucitoare. Tufele de liliac prezentate pe o diagonală ascendentă au frunzele de culoare verde veronez, verde crom și turcoaz, iar
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
lila, transmisă parcă și cerului în tente mai palide, și sub care omul găsește clipe nobile de relaxare. Pictorul român Octav Băncilă în curtea casei sale din Iași a cultivat din abundență liliac ușor de recunoscut în pictura “Dimineața la sapă”. Pentru cei din generația mea a devenit memorabilă melodia lui Benone Sinulescu “La Lenuța sub cerdac” în care dragostea pentru liliac întrece orice măsură a averii umane: “La Lenuța sub cerdac/ Frumos crește-un liliac,/Liliac mare bătut/Din inima
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
copii să fie de mici gospodari. Munca nu le strică. De la trei anișori o pot ajuta pe mămica. Tu, gospodar al satului, ai ce mânca din roadele câmpului și a orătăniilor de pe lângă casă. Și fierarul satului care-ți făcea lopata, sapa sau fierul de plug capătă în schimbul lor de-ale gurii să-și hrănească familia și poate purcelul pe care-l ține și el pe lângă casă. Dar fierarul s-a mutat la oraș unde folosește astăzi tehnică modernă. Ai însă obligația
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
uitați unii la alții să vă măsurați pleașca, gândindu-vă că unii și-ar fi aranjat-o să fie mai mare!! Lăsați vorbele guriștilor, acolo unde sunt ele rostite, în van și, cu o lopată și o mistrie, cu o sapă, o greblă, o bidinea, niscai semințe și-un ogor arat, făceți-vă lângă casă bucățica voastră de rai! Când o să vă ningă zarzărul cu floare, o să vă găsiți singuri chilipirul ! 12 martie 2009 Referință Bibliografică: PLEAȘLCA PE SCĂFÂRLIE / Dona Tudor
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri. DE SPUI VREODATĂ „TE IUBESC!” De spui vreodată „te iubesc!” unei copile rătăcite Printre livezi de portocali ori prin ruinele-mpietrite Când marea sapă-n pieptul ei atâtea doruri despletite, Pune și-un picur de nectar, de-al zeilor, și bea, iubite! Simți-vei stâncile-fărâme sub talpa ta cum plâng, tăcute, Și soarele cum te pătrunde, lăsând în urmă vremi trecute În tine înflorește
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri. DE SPUI VREODATĂ „TE IUBESC!” De spui vreodată „te iubesc!” unei copile rătăcite Printre livezi de portocali ori prin ruinele-mpietrite Când marea sapă-n pieptul ei atâtea doruri despletite, Pune și-un picur de nectar, de-al zeilor, și bea, iubite! Simți-vei stâncile-fărâme sub talpa ta cum plâng, tăcute, Și soarele cum te pătrunde, lăsând în urmă vremi trecute În tine înflorește
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
despuiată și ne joacă-n țambale. Faci și tu din pasiune un monument emisferic, cine te crede, pe bune? Ai dureri în apendix. Vântul te duce departe, Moartea-i mereu mai aproape, sigur îți face dreptate cel ce lucrează la sape. Nu-ți vinde sufletul, gratis poate să-l ia și copilul, de n-ai prieten ori frate, caută-ți în viață mobilul. Ai să-l găsești în privirea celei iubite, femeia, are un rost chiar și clipa când te ia
SAPHO, POETA DIN LESBOS, de BORIS MEHR în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359011_a_360340]
-
încerc eu să mă amăgesc că îndată reapare, și mă pune din nou în derută, spulberându-mi și bruma de încredere care îmi mai rămăsese. În jurul meu copii sărmani caută după fiare pe câmp. Îi văd trecând cu câte o sapă cioantă, cu hainele rupte și, de cele mai multe ori, desculți. Alungă câinii vagabonzi și flămânzi care își fac veacul tot la groapa de gunoi după mâncare și încep să sape la întâmplare, poate dau de vreo bucată de șină, de vreun
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
pregătească ceva mai deosebit pentru acea zi. Apoi ea plecă la piață pentru a o ajuta pe sora ei să vândă niște marfă la o tarabă. Iar el rămase pe acasă cu treburile ce le avea. În acea zi cu sapa în mână, Emil tăia ierburile dintre rândurile de fasole, ce se aliniau frumos, având un rod bogat. În acel an spera mult de la acea recoltă pentru că cultivase o bucată bună de teren numai cu fasole. Apoi avea la câmp porumb
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
bucurie cu ocazia acelei zile, și dintr-o dată își văzu toate eforturile ei de a aduce o rază de bucurie în viața lor amărâtă, soldate cu eșec. El când o văzu plângând ieși afară și începu să sape furios cu sapa printre rândurile de fasole. După un timp o văzu pe Adriana trebăluind ceva prin curte. Emil se sprijinii în sapă și privii departe la orizont, ziua se pleca spre seară, razele aurii ale soarelui ce apunea scăldau totul cu lumină
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
în viața lor amărâtă, soldate cu eșec. El când o văzu plângând ieși afară și începu să sape furios cu sapa printre rândurile de fasole. După un timp o văzu pe Adriana trebăluind ceva prin curte. Emil se sprijinii în sapă și privii departe la orizont, ziua se pleca spre seară, razele aurii ale soarelui ce apunea scăldau totul cu lumină, se auzea prin preajmă behăitul oilor și al caprelor, pe văile și dealurile acelei câmpii unde ei locuiau oamenii își
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
behăitul oilor și al caprelor, pe văile și dealurile acelei câmpii unde ei locuiau oamenii își aduceau vacile de la păscut, curând avea să se sfârșească și acea zi ce pe el îl incomoda. Rămase câteva clipe pe gânduri sprijinit în sapă, apoi deodată se auzi zgomotul strident al trenului ce la o depărtare de cincisute de metri de unde locuiau ei străbătea câmpia. Întoarse capul și privii trenul cum înainta îndepărtându-se de acele meleaguri, și avu ferma convingere că și el
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
streașina - doi brazi la poartă Locul III - Corneliu Beldiman Soare de toamnă - pe capota mașinii toarce pisica Mențiune - Monica Trif Seară de Crăciun - printre crengile de brad cade câte-o stea Mențiune - Corneliu Beldiman Într-un colț de beci o sapă și coșul gol - plin de mucegai Mențiune- Ion Marinescu-Puiu Noapte de iarnă - disperate aleargă stele pe drumuri Mențiune - Ioan Marinescu-Puiu Gară în noapte vine trenul cu vise urcați-vă-n el! Mențiune - Virginia Popescu noapte senină - pe cer Lira îngână
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
niște flamuri, anunțând trezirea la viață a naturii. Cu țânci care ies la zbenguială, deși nu este cald încă. Și cu vânt subțire, se schimbă sângele, ca vinul care începe din nou să fiarbă și, mai departe, cu arături, semănături, sapa la umăr și hai din nou pe câmp, alt an, ciclu nou, și câte un inel la fel de nou, care ne înseamnă trecerea prin timp. Cu mai multă poftă de viață, dar cu mai puțină vigoare. Și mereu, mereu cu mai
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
autoarei. Scrieri pline de neastâmpăr, iuți și vioaie, vii și atrăgătoare prin noutate, prin ineditul abordării, prin neprevăzutul anunțat încă din titluri incitante:Pietre de aducere-aminte (prima secțiune), Nașterea, Curca, Dracu-n farfurie, L-am cunoscut pe Dumnezeu, Focul, Cântecul sapelor, Furtuna, Prima zi de școalaă, Crăciunul, Tata și colectivizarea agriculturii, Orașul, O boacănă cât casa, Povestea unei fete care trebuia să se nască băiat, Părul cu pere pitulate, Gâștele, Dezamăgirea, Am luat cu împrumut... foc, Stafiile, Îngerii din vis, Bucuria
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]
-
revoluție mondială de conștiință solară, cultuală și culturală, prin care își vor lua Tronul și țara verde înapoi din mâinile străinilor și a bestiilor triumfătoare, care în ultimul sfert de veac au jefuit-o iar și au adus-o“în sapă de lemn”, cum se spune la noi. Românii vor să-și ia țara înapoi printr-o revoluție de conștiință pe cale pașnică, nu prin intervenții militare și război mondial. România are capacitate de a schimba sensul forței pe axă geopolitică și
ESEU SCRIS ÎN COAUTORAT CU RALUCA-CRINA FLORESCU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360375_a_361704]
-
de unde mai rețin încă: „E întunerec și răcoare încă. Plouă./ Respiră tainic, moale, sălbatecul pământ/ Din pânzele moi, cenușii, răzlețite de vânt/ Iarba răsare, lucind stropită cu roua/ Mă întrebasem ieri: ploua-va poate mâine?/ Venise cu arșiță mare vremea sapei/ Și toate cele verzi duceau dorul, apei/ Sosiseră apoi și norii plini de pâine/ Vântul scutură norii plini cu bice repezi/ Înnebunit de arșiță, ca să-și desfete/ În trupul chinuit, neostoita sete/ pământul bea de crăpa grelele lui lespezi”, etc.
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
fi chemat-o și pe ea la zaiafet, noaptea trecută. - Du-te de-i scoală! o îndemnă Neculai, mai mult de nervi, pentru că, în realitate, nu mai nutrea nicio speranță în a-i vedea pe cei doi dând azi cu sapa pe ogorul lui. - Îi scoală draci' acuma, Neculae! S-a culcat acu' vreo oră ... și beți mangă ... Da las' că pă la opt îi scol io și-i trimet la tine la câmp ... că știe să vie ... - Îi trimiți pă
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
mai mult de muncă o îngrijorează, ci răsturnarea tuturor planurilor. Dacă veneau și Ursarii la muncă, așa cum se înțeleseseră, în două zile ar fi terminat de prășit pogonul de porumb din Coturi. Așa, doar ei amândoi, or să dea cu sapa până vineri numai pe lotul acela. Iar pentru sfârșitul săptămânii se anunță ploi mari, care nu se știe cât or să țină. E posibil chiar ca toată săptămâna viitoare să nu poată intra cu sapa pe loc. Și, dacă se
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
amândoi, or să dea cu sapa până vineri numai pe lotul acela. Iar pentru sfârșitul săptămânii se anunță ploi mari, care nu se știe cât or să țină. E posibil chiar ca toată săptămâna viitoare să nu poată intra cu sapa pe loc. Și, dacă se întâmplă așa, nu e bine deloc, pentru că mai au de prășit un pogon și jumătate în Valea Largă, pe care, dacă se strică vremea, l-ar putea prinde prașila a doua, înainte s-o termine
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
și singuri. - A stat pă net!... își urmă bărbatul, monologul său dezlânat, ca și când n-ar fi auzit cele rostite de nevastă-sa, cu câteva clipe mai devreme. Are „păduchii” calculator ... și net!... Păi, de, dacă are ajutor de la Primărie!... Da' sapă n-are!... De-aia n-are, că-i scumpă!... Și grea!... Aia-i pentru fraierii care n-are ajutor de la Primărie!... E pentru ăia care a muncit toată viața și are pensia oleacă mai mare ca ajutoru' de la Primărie!... Aia
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
are, că-i scumpă!... Și grea!... Aia-i pentru fraierii care n-are ajutor de la Primărie!... E pentru ăia care a muncit toată viața și are pensia oleacă mai mare ca ajutoru' de la Primărie!... Aia trebuie să dea și cu sapa, ca să poa' să trăiască!... Vorbi așa încă multă vreme, lungind cuvintele, lăsând pauze lungi între propoziții ori grupuri de cuvinte și repetând obsesiv și apăsat „ajutoru' de la Primărie”. Avea el ce avea cu ajutorul acesta. N-avea nimic împotrivă să fie
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
Avem „dat-uri”, nu glumă! Datul în scrânciob, în bărci, în vileag, din coate, în petic, cu gura, la gioale, cu gioarsa, „tunuri” etc. sunt varii circumstanțieri pe care le folosim pe o plajă diversificată care apropie ținte, focalizează inamici, sapă și trasează imaginare tranșee, utilizează accesorii verbale și chiar fizice pentru apropierea victoriei. Folosește nutrienți din te miri ce, care prelucrează și desăvârșesc orice intenție, gest sau faptă - într-un poligon de tragere unde sunt exersate armele atavice ale răutății
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
spusă de valuri Și-l vedeam pe Mircea cu spada-i de lumină Apărându-și glia scăldată de noul Iordat, Unde vitejii se botezau sorbindu-i apa Potolind setea de libertate și vină avea dușmanul râvnind la brazda unde rodea sapa. Eu iubesc această bucurie cu picioarele în valuri Durata clipei e-un neam atât de mare Încât Poezia e în largul ei Când împreună contemplăm femei. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Pe malul tăcutului Olt / Al Florin Țene : Confluențe Literare
PE MALUL TĂCUTULUI OLT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359579_a_360908]