126,475 matches
-
sau poate numai în copilărie. De Teacăle, de Timotei, de Oaia. Îi zicea „Oaia” pentru că avea un păr mare și alb ca o mioară bălană. Dar îl chema Toader Robotin. Era voinic și-adesea, venea sara târziu de-a lungul satului, cântând cu glas de tunet: „Ăsta-i Gruia lu’ Novac/ Cu mustéță ca de rac/ De le-nnoadă după cap./ Ș-atîta-i de lat în frunte/ cît o tăbliță de munte/ Ș-atâta-i de lat în spate/ Că nici c-
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
-nfrunziți/ Și iarbă pe sub molizi”. T. Jarda: „Lasă-mă doruț mai lin” are-o construcție asemănătoare. Cântată însă într-un ritm măsurat, lent. Ca o tropotă din bătrâni. (Fragment muzical - Mărioara Precup): „Lasă-mă doruț mai lin/ Până ce-s în sat vecin/ Dacă-oi mere-n satul meu/ Iară-oi fi doruț a tău/ Hai liu, liu, liu,liu,/ Hai liu, liu, liu, liu./ Du-te dor la ce mai stai/ Loc la mine nu mai ai/ Bați degeaba, dorule,/ Văile
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Jarda: „Lasă-mă doruț mai lin” are-o construcție asemănătoare. Cântată însă într-un ritm măsurat, lent. Ca o tropotă din bătrâni. (Fragment muzical - Mărioara Precup): „Lasă-mă doruț mai lin/ Până ce-s în sat vecin/ Dacă-oi mere-n satul meu/ Iară-oi fi doruț a tău/ Hai liu, liu, liu,liu,/ Hai liu, liu, liu, liu./ Du-te dor la ce mai stai/ Loc la mine nu mai ai/ Bați degeaba, dorule,/ Văile, potecile/ Hai liu, liu, liu,liu
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
pe căméșă/ C-am fost harnic la coléșă/ Oi, șî mă cunosc pe ceptari/ Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putém să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la oi. Șî cântam din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de doine îm’ plășé. Auzăm cucu’ cântân’, auzăm păsările. Mă gâném șî eu oareș cum să cânt mai mândru să-m șie mnie
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
m-am pusu-mă șî pe-o parte, șî pe alta ș-auzăm, apăi cân’ auzăm cucu’ cântân’, clopotile sunân’, cînii bătân’, apăi mai fășém câteodată „U mă leliucă măăă!” Așă-m’ viné câte-on dor... Să mă duc șî eu să jioc în sat. Dapăi mă-nvârtém pingă oi, că așeea era plășerea mé. După-șeea, mă luam desară, cân’ muljém oile-n porneală, apoi le porném pe-o față, cum să spune acolo la Mnihăiasa, acolo printră izvoară, între munțîî năsodenilor, a sălăoanilor, a tăț
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
singurul Hogea purta fesul într-un sal alb. Insularii erau oameni muncitori , trudind din greu că barcagii, pescari, la fabricile din insula, ca artizani, negustori. Cu ocazia sărbătorilor pe care le respectau cu strictețe, treceau cu bărcile peste Dunăre până la satul Vârciorova ( satul meu natal, azi dispărut că și insula ) și mergeau pe valea Bahnei , dincolo de caraula , unde , într-o poienița se așezau la iarbă verde în zona dintre Fântână inginerului ( Pitulescu ) - moară lui Vrăcneanu - Fabrică de perii. . Am asistat la
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
purta fesul într-un sal alb. Insularii erau oameni muncitori , trudind din greu că barcagii, pescari, la fabricile din insula, ca artizani, negustori. Cu ocazia sărbătorilor pe care le respectau cu strictețe, treceau cu bărcile peste Dunăre până la satul Vârciorova ( satul meu natal, azi dispărut că și insula ) și mergeau pe valea Bahnei , dincolo de caraula , unde , într-o poienița se așezau la iarbă verde în zona dintre Fântână inginerului ( Pitulescu ) - moară lui Vrăcneanu - Fabrică de perii. . Am asistat la câteva din
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
de porțelan sau sticlă în care se aducea dulceața) și beau apă din vase specifice ( de multe ori argintate ) , de asemenea butoiașul de bere ( procurat prin contribuția tuturor se răcea în jgheabul Fântânii inginerului . Copil fiind , împreună cu câțiva prieteni din sat am facut o glumă mutând butoiașul cu bere din jgheabul fântânii , dincolo de drum în apă râului Bahna. . Ne-am amuzat mult atunci când constatând dispariția butoiului cu bere , turcii au început să-l caute cu disperare în jur. L-au găsit
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
găini pentru ouăle lor și chiar un porc pentru masa de Crăciun. Aceste dobitoace le hrănești cu ce ți-a dat Dumnezeu ca recoltă. Dar tot nu este suficient. Dumnezeu nu te vede pe tine Nea Gheorghe, Dumnezeu vede întregul sat, chiar mai mult. Dacă un consătean păcătuiește și merită să fie pedepsit o pățești și tu nevinovat. Puhoiul de ape umflate lovește pe toți, credincios sau necredincios, păcătos sau bun creștin. Toți trebuie să sufere pentru un singur păcătos care
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
de a-l lăsa în plata Domnului fără să-i dai un sfat, o îndrumare care l-ar fi făcut mai bun. Rezultă că Dumnezeu nu pedepsește chiar la întâmplare omul bun și omul rău la fel. Așadar dacă tot satul trăiește omenește împăcat cu Dumnezeu, El va da ploi atunci când trebuie și cât trebuie și veți avea ce recolta. Depinzi deci de bunăvoința Domnului Dumnezeului tău căruia mă îndoiesc că îi mulțumești cel puțin în fiecare seară că tu și
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
lui. Nu uita că Dumnezeu ajută numai pe cei care se ajută singuri. Fi printre ei și învață-ți copii să fie de mici gospodari. Munca nu le strică. De la trei anișori o pot ajuta pe mămica. Tu, gospodar al satului, ai ce mânca din roadele câmpului și a orătăniilor de pe lângă casă. Și fierarul satului care-ți făcea lopata, sapa sau fierul de plug capătă în schimbul lor de-ale gurii să-și hrănească familia și poate purcelul pe care-l ține
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
printre ei și învață-ți copii să fie de mici gospodari. Munca nu le strică. De la trei anișori o pot ajuta pe mămica. Tu, gospodar al satului, ai ce mânca din roadele câmpului și a orătăniilor de pe lângă casă. Și fierarul satului care-ți făcea lopata, sapa sau fierul de plug capătă în schimbul lor de-ale gurii să-și hrănească familia și poate purcelul pe care-l ține și el pe lângă casă. Dar fierarul s-a mutat la oraș unde folosește astăzi
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
are tarlaua lui, undeva risipită pe câmp unde este și aceea a ta. Pentru ca fiecare să-și recunoască și să-și apere „pământul strămoșesc” ați lăsat poteci de acces înierbate, pe care pasc caii romilor. Dacă, umăr la umăr, tot satul ar ara holde cât vezi cu ochiul ați scăpa de aceste poteci buclucașe iar pământul ar da recolte de zeci de ori mai mari. Cândva, mai ieri, ai lucrat la CAP. A fost muncă în zadar. Dar nu pentru că ați
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
mai mare ca ocaua. Proprietatea, sfânta proprietate rămasă de la străbuni, rămâne chiar și în asociere. Fiecare primește o parte mai mare sau mai mică din recoltă pe cât măsoară pământul cu care a intrat în asociere. Dumnezeu ar vrea ca tot satul, cu mic cu mare să-și pună tot avutul funciar la un loc, un fel de moșie ca Nana, dar cu zeci sau sute de proprietari. Un primar ca lumea, în care toți să aveți încredere, s-ar putea ocupa
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400166596.html [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
să spui. Secuii toți la mine vrut Să vin la București marșrut, Ca la Harghita și Covasna S-aude c-ai luat-o razna. Și asta m-ai durut. Eu pentru tine ai votat: De zece ori în a mea sat, Si de cinci ori în sat vecin. Am vrut să fac o urnă plin, Dar n-ai mai apucat. Ai mei secui nervoși un pic, Să potolești la ei eu zic, Si nu mai spune că, mort-copt, Tu faci județe
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/El_dorado_el_zorab_.html [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
vrut Să vin la București marșrut, Ca la Harghita și Covasna S-aude c-ai luat-o razna. Și asta m-ai durut. Eu pentru tine ai votat: De zece ori în a mea sat, Si de cinci ori în sat vecin. Am vrut să fac o urnă plin, Dar n-ai mai apucat. Ai mei secui nervoși un pic, Să potolești la ei eu zic, Si nu mai spune că, mort-copt, Tu faci județe doi plus opt, Că nu rezolvi
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/El_dorado_el_zorab_.html [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
pitorească, față de lucrările din trecut. Ilie a crescut la țară, doar o mică parte a vieții lui, iar Toni își amintește ca prin ceață de escapadele estivale de la bunici. Acum, se simte o mult mai mare detașare a autorului față de sat și de problematica lui. Perioada rurală este prea îndepărtată pentru a mai crea emoții puternice. Războiul și, mai ales, perioada cruntă care a urmat, constituie coloana vertebrală a narațiunii. Acțiunea romanului se bazează, ca de fiecare dată, pe fapte reale
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Adina_veturia_colgeag_in_veturia_adina_colceag_1364196691.html [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
sau paznicul livezii Care ma amenință ocărând cu bâtul lui lung cât nasul lui Pinochio când mintea. Făceam din fiecare dimineață primăvară, Zburăm cu păsările, aleargam, trup ușor, fără griji, Făceam coroane de flori furate din grădini și cimitirul din sat, Zburdam pe străzi cu miresmele lor nebune în părul răvășit și tuns băiețește. Mă dădeam în leagănul din caisul împovărat de fructe, Îmi făceam cort să mă ascund de părinți Mâncăm din toate minunățiile pământului, Și zilele treceau în zbor
COPILARIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1431945273.html [Corola-blog/BlogPost/368056_a_369385]
-
Teleorman) . Autorul cărții și-a făcut apariția în sală purtând pe cap o pălărie de culoare maronie cu borurile întoarse ...precum Moromete. În cuvântul de deschidere Marian Ciobanu, figură pitoreasca a mărturisit că ,, Șansa de a profesa la școala din satul în care s-a născut Marin Preda nu i se oferă oricui. Întamplarea s-a produs. Din tot acest periplu emotiv, ce a durat aproape o grămadă de ani, au ieșit paginile de față, care sper să aducă un spor
LANSARE DE CARTE ,, MARIN PREDA ŞI AI SĂI,, DE MARIAN CIOBANU de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_curtean_1403207002.html [Corola-blog/BlogPost/370417_a_371746]
-
tot acest periplu emotiv, ce a durat aproape o grămadă de ani, au ieșit paginile de față, care sper să aducă un spor de lumină călăuzitoare pentru înțelegerea existenței și geniului lui Marin Preda din clipa în care a părăsit satul natal pentru a se dedica acelei vieți de trudă comună artistului de geniu.,, Mare admirator a mărturisit că a făcut o pasiune pentru unul dintre cei mai mari romanicieri și a încercat să demonstreze foarte documentat, că personajele lui Marin
LANSARE DE CARTE ,, MARIN PREDA ŞI AI SĂI,, DE MARIAN CIOBANU de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_curtean_1403207002.html [Corola-blog/BlogPost/370417_a_371746]
-
lung și-n lat, întâlnindu-se cu șefi de formațiuni politice, deputați, primari, prefecți, directori de instituții culturale sau industriale, procurori, notari publici, judecători și avocați, etc., extenuați de căutări zadarnice... au hotărât să plece de pe pământ. Când treceau pruntr-un sat așezat într-o zonă mirifică, înconjurat de crânguri de stejari seculari, dealuri împodobite cu pomi fructiferi și viță-de-vie, grădini surâzătoare în lumina soarelui care mângâia cu dragoste rodul bogat, cei doi bătrâni s-au așezat pe banca din fața unei cișmele
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
noaptea asta în odaia unde dormea moșul meu. Ce mică e lumea!... se miră bunul Dumneuzeu, iar dumneata cine ești de ne poftești să dormim în casa lui Pavel? Eu sunt Constantin, fiul lui cel mai mic: am rămas în sat să îngrijesc gospodăria... că dacă vă spun, oameni buni, cătunul nostru e aproape pustiu..., mulți s-au dus la Domnu’ Iisus Hristos, alți au plecat în lume după o pâine amară... iar copiii noștri (a oftat din rărunchi iar ochii
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
bea lapte din țâța prunei până se îmbătau oile. Cerul începuse să amețească ținându-se de-o stea iar ea sculându-l din somn s-a speriat de ploaia florilor de tei mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a trezit pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
de copii, înseamnă să nu acorzi o minimă importanță. Pe Șenase nu-l chema, de fapt, Șenase, ci Uzein Mehmet, aveam să aflu într-o împrejurare oarecare, dar sub acest nume era cunoscut în insulă, cum se întâmplă și prin satele noastre, unde fiecare om e cunoscut mai degrabă după poreclă, decât după nume. Teșekkurler, kapitanim, adică mulțumesc căpitane, i-a răspuns omul, care mai strecura cuvinte turcești printre vorbele sale, ca să dea o tentă mai pitorească exprimării lui. Üzun și-
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
a muncii, nu la sistemul de stat românesc, unde, după 1990, „tablagii” din poliție au devenit peste noapte „ofițeri”, cu diplome de la Agronomie, ANEFS sau cine-știe-ce privată obscură. Acum câțiva ani, am aflat cu stupoare de la unul dintre polițiștii din satul soției că este student la... Amara: una dintre celebrele fabrici private de diplome universitare deschisese un sediu la Amara. (Mi-am spus atunci: ăsta da elitism: ce diplomă de la Sorbona, Oxford sau Harvard - ai diplomă de la Amara?!). În fond, faptul
De ce unele diplome n-au nicio valoare: „Sunt student la Amara” by https://republica.ro/de-ce-unele-diplome-n-au-nicio-valoare-zsunt-student-la-amara [Corola-blog/BlogPost/338127_a_339456]