577 matches
-
dispoziții, predominând umorul ce dă o notă caracteristică, originală, în partea a doua își face apariția un lirism nostalgic, evocarea îndreptându-se asupra casei părintești. Apare chipul mamei, odată cu întâmplările din copilărie: uratul de Anul Nou, pupăza din tei, la scăldat, etc. Rememorările interesează în măsura în care au contribuit la formarea lui Nică, ca om, dându-i o imagine asupra lumii, îmbogățindu-i universul cunoașterii. Iată și un fragment din această parte ce este un adevărat elogiu adus mamei, cel mai frumos adus
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
biata mamă să ne deie câteva tapangele la spinare-. Și tot o joacă este pentru copii tăierea porcului sau colindatul sau uratul de Anul Nou. Ce să mai vorbim despre smântânitul oalelor, furatul cireșelor și a pupăzei din tei sau scăldatul ? Cine a plătit paguba făcută în grădina mătușii Mărioara pentru pofta copilului de a mânca cireșe, dacă nu părinții ? ― Însă degeaba mai clămpănesc eu din gură: cine ce treabă are cu munca omului? Stricăciunea se făcuse, și vinovatul trebuia să
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Ciclului Părăsirilor sau om - animal este balada Ciocârlanul I(30) antologată de Al. I. Amzulescu în Cântecul epic eroic. Pătru, aflat la balta zânelor (a cărei localizare o cunoaște de la mama lui, persoană încărcată de puteri magice), surprinde zânele la scăldat și le fură hainele. Ca și în Ardiu crăișor I(30), mezina este făgăduită în schimbul eliberării surorilor mai mari. Fuga pe celălalt tărâm a zânei-mireasă se face de data aceasta prin intermediul oglinzii, ca punte între dimensiunile universului. Recuperarea soției se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nie, tot ce-mi zicea mama care, credeam eu, îi trecuseră furiile, care, adesea, se îngemănau cu cele ale tatălui meu . De la vârsta pe care o pomeneam, adică de pe la patru ani și până la șapte ani, când începe copilul școala, în afară de scăldatul la Trotuș, aveam și alte preocupări băiețești. Aveam un bun coleg, vecin cu casa noastră, Vrânceanu Ion îl chema, lucru despre care aveam să aflu mai deslușit atunci când am mers la școală. Strigat la catalog. Și la lecții. Acest coleg
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
creieri și fleici de miniștri și parlamentari neaoși? (E de la sine înțeles că, dacă ajungem în zona preferințelor culinare, fiecare are gusturile lui. Poți prefera carnea de stânga sau pe cea de dreapta, mușchiulețul cu sos portocaliu sau pe cel scăldat în bulionă) Dar poate exagerez. Poate că tânăra doamnă a vrut doar să spună că tot ce urmărește e să câștige și ea o pâine pe socoteala politicienilor. Le sare la beregată pur și simplu pentru că e plă tită pentru
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
lipsa mamei tale? Nu știu. Învârtea craniul de pe masă în diferite unghiuri și-l privea atentă. — E prea vagă întrebarea? — Probabil. — Atunci, o iau altfel. Ce-i plăcea mai mult mamei tale? Îți amintești cumva? — Da, foarte bine. Soarele, plimbarea, scăldatul vara, animalele. Ne plimbam întotdeauna în zilele călduroase. Lumea de-aici nu se prea plimbă. Ție îți place, nu? — Grozav! Și soarele-mi place. Și scăldatul. Altceva legat de mama ta? — Vorbea de multe ori singură când era acasă. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-i plăcea mai mult mamei tale? Îți amintești cumva? — Da, foarte bine. Soarele, plimbarea, scăldatul vara, animalele. Ne plimbam întotdeauna în zilele călduroase. Lumea de-aici nu se prea plimbă. Ție îți place, nu? — Grozav! Și soarele-mi place. Și scăldatul. Altceva legat de mama ta? — Vorbea de multe ori singură când era acasă. Nu știu dacă neapărat îi plăcea, dar eu o auzeam vorbind. — Și ce zicea? — Nu-mi amintesc. Oricum, nu spunea ceea ce spune un om obișnuit care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pochinile au devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari în luncă și mergeam 3-400 de metri până la apa Buzăului, la scăldat. În luncă erau cărări care se împleteau, ca-n poezia lui George Coșbuc, printre tufe de cătină ce păreau a fi o turmă de cămile culcate, surprinse de rouă în razele dimineții pe un covor verde, ca din „O mie
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
poarte grija fraților mai mici, în deosebi vara, când bunicii mergeau la muncile câmpului. A fost un copil vioi, neastâmpărat, a făcut multe pozne. Într-o duminică de vară, pe când avea 8-9 ani, s-a dus cu alți copii la scăldat, și după se s-au jucat în apa răcoritoare, au pornit să caute ouă de păsărele în cuiburile săpate în malul abrupt al râului. Se urcau pe ce puteau până la înălțimea cuibului, și scotoceau cu un băț, cu o nuelușă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
le afume. Acolo, soarele strălucitor trecea printre crengile și frunzele pomilor ca ceva edenic, asemenea unei icoane din Biblia Ilustrată. Vara, umblam desculț, cu capul gol, cu o cămășuță și cu izmănuțe până la genunchi. Odată, când m-am dus la scăldat cu băieți mai mari ca mine, care știau să înoate, am mers la apă adâncă. Am intrat și eu în apă, și tot cercând cât de adâncă este apa, am alunecat de pe un prag de pământ de sub apă și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
puțin înotând, nimic mai firesc. Ciudate rămâneau totuși interferența dintre acest act banal și povestea celeilalte înotătoare, cea de acum zece ani, ucisă de un soț gelos, ca și preferința comună a celor două femei, una vie, cealaltă moartă, pentru scăldatul sub clar de lună, ca și o anume asemănare fizică. Potrivit relatării doamnei Segal, asasinata avea părul roșu și fața albă. Fata ei avea și ea părul roșu, dacă geamul nu mințise. Și trebuia să aibă, ca și cealaltă, fața
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
este acompaniamentul acestei zile. La Vilnius am simțit că nu mai ies din ritmul muzicii de jazz - au fost tocmai patru concerte! -, aici, la Riga, răsună neîntrerupt „menuetul” ploii. Excursia în oraș cu autobuzul e compromisă. Ca și planurile cu scăldatul la Dubolta - renumita stațiune balneară de la Marea Baltică. Orașul e frumos, traversăm mai multe poduri, mari și mici, ceea ce-l face pe suedezul Hakan Sandell să spună că Riga seamănă mult cu Stockholmul, doar că e mai mică. Îl cred, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
căreia răsuna accentul meridional, un bărbat cu tenul roz și părul foarte alb, Îmbrăcat elegant, juca cu demnitate și ceilalți Îi spuneau „senatorul”. Puțin mai departe Începea nisipul, cu baraca polițiștilor de la „supravegherea plajelor”, baloanele plutitoare care delimitau spațiul pentru scăldat, și chiar și aici regăseau aceiași oameni sub aceleași umbrele de soare. — Nu te plictisești? Îl Întrebase ea a doua zi. — De ce? făcuse el, mirat. Pentru că nu se plictisea. Adoptase treptat un alt ritm, alte obiceiuri. Astfel, observă cu uimire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
minte, dar, când venea vorba de argumentare, se dovedea că nimeni nu se ostenise, Într-adevăr, să verifice dacă era adevărat sau nu. Toți Îl vedau pe Nobunaga părăsind castelul primăvara și toamna, pentru a merge la pescuit sau la scăldat, și nimic mai mult. Văzând totul cu ochii lui, Hiyoshi Își dădu, În sfârșit, seama că aceste ieșiri nu trădau un senior frivol care se bălăcea pe timp de arșiță vara. Era instrucție militară În toată regula. La Început, samuraii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Iași, 1882; Simion Florea Marian, înmormântarea la români, ediție de Ioan Șerb, București, Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, 2000. 22. Vezi S. Fl. Marian, op. cit., p. 39-47, 48-55, 138-158, 225-241, 289-293, („Timpii” cadavrului, în înșirarea lui S. Fl, Marian, sunt: scăldatul, ungerea, îmbrăcarea în haine noi, priveghiul, înmormântarea, etc.; vezi Ioan Pop-Reteganul, Bocete adecă cântări la morți, Gherla, 1887. Vezi și Marius Rotar, Tăceri concentrice. Despre percepția cadavrului în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
2); albastru (2); chioară (2); claritate (2); cristal (2); curățenie (2); curgătoare (2); Dorna (2); esența vieții (2); fericire (2); înviorare (2); mîncare (2); multă (2); necesar (2); ocean (2); pahar (2); pîine (2); plăcere (2); răcoare (2); relaxare (2); scăldat (2); supraviețuire (2); transparent (2); udă (2); vin (2); vitalitate (2); -; acid; alcool; amin; apă potabilă; armură; bazin; băut; beau; bidon; bine; Borsec; bunătate; calcar; calm; cantitate; ceai; chiuvetă; clor; continuitate; creație; cugetare; fără culoare; dar; deșert; Dunăre; duritate; energie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lebădă; limpede; liniște; loc de udat; măr; meserie; mirare; mocirla; mormoloc; murdare; neant; neliniște; nepăsător; neplăcut; nimic; nord; ocolire; omul; pădure; părăsire; părăsit; peisaj; de pescuit; cu pește; fără pește; pietre; plouă; probleme; puritate; rău; rece; Republica Moldova; sat; scăldat; la scăldat; seacă; spurcată; static; stuf; stufos; suferi; supărare; toloacă; tristețe; a uda; urăsc balta; urît; urîtă; uscată; verdeață; viață; viețuitoare; vomă; zoi (1); 794/144/54/90/0 ban: avere (109); monedă (101); leu (40); bogăție (35); putere (24); valoare (21
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață (9); curgere (8); lung(8); apa (6); curat (6); trecere (6); albastru (5); pești (5); iaz (4); Nistru (4); repede (4); barcă (3); continuitate (3); înot (3); lin (3); mic (3); natură (3); Prut (3); puritate (3); Răut (3); scăldat (3); susur (3); trecător (3); vale (3); valuri (3); baie (2); cascadă (2); cristalin (2); înec (2); pădure (2); piatră (2); pod (2); relaxare (2); vară (2); abis; abrupt; agitație; albie; amar; amețeală; amintiri; apă dulce; apă mică; apă rece
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grăsime; grăsimi; imaculat; instrument de curățare; închisoare; să fie lichid; lipsă; lubrifiant; mașină; menaj; microbi; minciună; miros frumos; miros plăcut; mizerie; mîna; mîna pe tine; nisip; obiect; occident; parfumat; pix; plapumă; plăcere; plăcut; praf; produs; prosop; rîu; sănătate; săpuneală; scapă; scăldat; nu-l scăpa; scăpat; sodă; solid; spală-te; spăl; substanță chimică; tare; telenovelă; trandafir; trezire; urîțenie; usturime; verde (1); 799/135/48/87/0 sărac: bogat (135); fără bani (31); om (31); sărman (30); bani (27); milă (27); trist (22
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scriitorul și personajul din Amintiri din copilărie e neputincioasă în fața unor astfel de pasaje: "Copil, Creangă a fost un solitar. Pățaniile care au fericit atîtea generații, mai cu seamă cele din primele două părți ale "Amintirilor din copilărie", fuga la scăldat și întorsul acasă în pielea goală, furtul cireșelor mătușii Măriuca sau al pupezei din tei, plonjonul în apă "în ziua de lăsatu-săcului de postul Sîn Petrului", consecutiv împăcării Smarandei cu mătușa Măriuca, "smîntînitul oalelor. Sau "răbuiala" cu dohot metodic aplicată
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
în stare să sfîrșească prin a se comporta ca harfiile din poveste: strică tot ce ating. În schimb, descopeream un stil spumos, pe alocuri frapant, care face capital din ideile intermediare și care nu poate, în nici un caz, ascunde voluptatea scăldatului în marea muzică, a jocului cu valurile ei, a imersiunilor ori surfing-ului, înotării spre țărm sau, dimpotrivă, spre larg, întotdeauna cu gîndul și sufletul la comorile pe care arta sunetelor le are în proprietate. V-am citit, concomitent, opiniile
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
Sânzienelor“ Balul „Noaptea Sânzienelor“, ce va avea loc în data de 25 iunie, la Expovest, va fi o feerie de muzică, dans și culoare, promit organizatorii. După parada modei organizată de S.C. „Cânepa Românească“ S.A. , ce va avea ca motiv scăldatul fetelor în rouă, participanții vor intra în lumea basmului. Pe scenă vor evolua membri ai Studioului de Teatru „Cutia Pandorei“, Romulus Radu și Cristina Romândașu Prelipcianu, soliști de balet ai Operei Române din Timișoara, Ansamblul „Doina Timișului“ de la Casa Studenților
Agenda2004-25-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282557_a_283886]
-
pînă cînd a strigat "dar-ar dracii-n p. ta!" și abia atunci Veniamin se cărase... Și că însuși el, criminologul, după ce baba Anicuța îi spusese ce spusese, îl luase pe Veniamin cu binișorul, era vară, o zi bună de scăldat și îl dusese pe băiat la iazul de lîngă sat și-l pusese să se scalde; nu se făcea, dar voia să vadă că baba nu exagerase. Veniamin se dezbrăcase imediat și, înainte de a intra în apă, rămăsese cam un
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
tine". Sau: " Dragostea mea, ai să vezi ce frumoasă o sa ma intorc la tine - nici grasă, nici slabă, nici prea bronzata, cu ochii rotunzi, larg deschiși pentru a cuprinde înfățișarea ființei tale dragi ființei mele. Nu fac nici o imprudenta la scăldat și nu intru în apă decît cu profesorul. A ta - din totdeauna, pentru totdeauna". Însă citim în ele, pe de o parte, o strategie a seducției, pe de alta, imboldul unui prea-plin trupesc, al senzualității pofticioase, agrementate cu capriciu, în
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
această scrisoare în sat care, din clipă în clipa, va fi aureolat în întregime de asfințit". Sau acest extaz marin, senzual totuși și cu o tentă de calinerie: "Astăzi marea se ofilește la soare că o petala de trandafir și scăldatul părea că împlinește desăvîrșirea trupului omenesc, în așa măsură există o aderenta misterioasă între el și apa care rotunjea, șlefuia membrele". Exotismul își pune petele de culoare peste priveliștea natală, pe care această cosmopolita n-o mai poate percepe altminteri
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]