1,014 matches
-
înapoiem nicio brazdă". (Ceea ce voia să fie o fină aluzie la faptul că Bánffy, în cadrul Frontului Renașterii Naționale era președintele Comunității Maghiare din România. Puțin probabil să fi purtat cămașa albastră a Frontului, după cum nici lozinci antirevizioniste nu prea a scandat). S-a mai adăugat că prim-ministrul îndeplinea mai degrabă orice dorință a vreunui popă român, decât a vreunui maghiar, iar românii erau plătiți mai bine. "Țara e condusă de străini, cine a mai auzit de alde Fischeri și Schnelleri
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
vină că s-a născut bărbat sau femeie!" erau lozincile purtate de participanții la acest protest. Participanți de ambele sexe. Printre demonstranți, și Julius Zimberlan, muncitor venit din Republica Umanistă Vandana. Până ce a fost descoperit în coloana care se îndrepta scandând spre Piața Raul Logophat. A fost îndeajuns să fie sesizat un polițist pentru ca intrusul să fie ridicat și băgat într-o dubă. Am crezut că demonstrația aceea pentru democrație este valabilă pentru toată lumea, a încercat Julius Zimberlan să se apere
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
principal interese de emigrare”1. Un alt delegat comunist, din regiunea xe "Galați"Galați, arăta, Într-o consfătuire pe teme de propagandă din octombrie 1945: „La xe "Tecuci"Tecuci s-a organizat o demonstrație de stradă În care s-a scandat: «xe "Israel"Israel, xe "Israel"Israel»”2. În special rapoartele polițienești revin asupra câtorva formule-tip: „Populația evreiască e agitată” sau „populația evreiască e cuprinsă de frământare”. Observația era corectă, căci În rândul populației evreiești posibilitatea sau, dimpotrivă, imposibilitatea emigrării
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
-o din temelii, părând chiar că intenționează să o spulbere în cele patru zări. Se părea că „școala în întregime” - nu numai cea „modernă”, ci și cea „clasică”, cu secularele ei tradiții - va dispărea măturată de talazul nemulțumirilor. S-au scandat chiar lozinci care cereau „deșcolarizarea societății” sau „dezinstituționalizarea educației”. Când scriem aceste rânduri însă, furtuna s-a potolit. Școala n-a dispărut, nici o națiune n-a făcut eroarea fatală de a renunța la instituțiile sale de educație și învățământ și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
câte-o legumă de partid. În sfârșit, nu există domeniu al vieții noastre materiale și spirituale în România de azi care să nu fie degradat, de care să nu ne fie rușine. Și în tot acest timp, noi trebuie să scandăm lozinci spre proslăvirea lui Ceaușescu și a familiei sale, călcând prin glodul străzilor desfundate, căzând prin gurile de canal descoperite și nesemnalizate, pășind cu toții, cei 23 de milioane de cetățeni ai României socialiste, prin bezna fizică și spirituală a socialismului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
zi, pe ultimii mohicani ai "războiului literal" expuși în vitrina muzeului de Arte și Tradiții europene? Rămîne de văzut dacă nu cumva etnologii din 2500 nu vor studia prioritar populațiile Alfabetului. Un secol al XVI-lea răsturnat, așadar. Povestea emancipării scandează cele două secole articulate în continuitatea lor, ca doi timpi solemni ai libertății, primul ecloziunea, al doilea apoteoza individualismului modern. Problema stă în faptul că nici măcar nu e vorba despre același individ. Reforma a constat în revolta semnului împotriva imaginii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
separare a sectoarelor; k) să se cațere pe gardul care delimitează spațiul de joc de tribună; l) să pătrundă pe suprafața de joc, cu excepția cazurilor de forță majoră; m) să săvârșească fapte, acte sau gesturi obscene, să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum și amenințări cu acte de violență împotriva celorlalți spectatori, oficiali, judecători sau a bunurilor acestora; n) să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa forțelor de ordine sau
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
m) să săvârșească fapte, acte sau gesturi obscene, să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum și amenințări cu acte de violență împotriva celorlalți spectatori, oficiali, judecători sau a bunurilor acestora; n) să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa forțelor de ordine sau a personalului de ordine și siguranță; o) să amenințe cu acte de violență forțele de ordine sau personalul de ordine și siguranță; p) să își ascundă fața cu
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
a scrântit. Un semn mare. Era defilarea de 23 August, la tribună se aflau tovarășii Gârmoci și Fanache, înconjurați de toate mărimile orășelului, prin fața lor se perindau detașamentele de pionieri, oameni ai muncii, soldați, alaiuri disciplinate care fluturau steaguri, flori, scandau lozinci și intonau cântece revoluționare cu un entuziasm bine controlat. Ei bine, tot aranjamentul ăsta grozav, de care tovarășii Gârmoci și Fanache erau mândri nevoie mare, a fost dat peste cap, căci la un moment dat, între coloanele de manifestanți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
plăcea la el modul în care rostea, când ne intra în casă, numele mamei. Tare, solemn, răspicat: Na-dej-da! Ce mai face Na-dej-da! Nu-i iubea, firește, pe ruși, dar acest nume (deși mama nu era rusoaică) îi suna bine, îl scanda pe un ton triumfător. Cu toate marile lui calități, în ultima vreme evitam să-l văd căci știam că, inexorabil, discuția va ajunge la politică (de fapt, nu la politică, nu „politica” mă speria, căci și el îl înjura pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în marele cosmos. Bolnav sănătos Aia știe că sunt bolnav. De aceea, pentru asta ține întotdeauna la îndemână leacurile ei naturale. Dar ea spune că sunt un bolnav sănătos, fiindcă reușesc să-mi scriu boala mea și chiar s-o scandez în Epistulae ex Ponto. Cei din sat îmi văd și ei boala de care sufăr, după felul cum merg șovăielnic pe țărm, dimineața, cum mă opresc, ducându-mi mâna la șale, sau mă așez pe o piatră ca să mă odihnesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
către mine însumi cu ajutorul acestei salutare regresii, ce coincide cu un soi de revenire la arhetip. Ritm Și totuși mi-amintesc perfect orice vers pe care l-am scris. În timp ce merg pe țărmul pietros, mă surprind declamându-mi mental poemele, scandându-le meticulos ritmul: Cum subit illius tristissima noctis imago/Qua mihi supremum tempus in urbe fuit ( „Când îmi răsare imaginea tristă a nopții/-n care-am trăit ultimele ore la Roma”.) Trecut Uneori visez cu ochii deschiși în penumbra după-amiezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
îl întrebasem pe milițianul care m-a scos din curtea închisorii, acesta a refuzat să -.mi dea explicații, mă liniștea că totu-i în regulă și “să merg la familie” . În stradă era nebunie, operele genialului zburau în bucăți, lumea scanda etc . Așa am părăsit , în amiaza zilei de 22 decembrie 1989 ,Casa morților din dealul Copoului ...” Pag. 245 - Eu am ieșit din arest pe 22 decembrie la amiază. Am fost alungat din pușcărie efectiv. Nu știau cum să mă dea
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
tutun În buzunar și cu Contele de Monte Cristo sau Mâna de mort citite sub pupitru În orele de clasă, acordând atenția lui boierească numai puilor de ciocoi și „tocilarilor“ din primele bănci, puși numai ei să traducă și să scandeze. Până În ziua când profesorul, dispus, se vede treaba, la un diver tis ment pentru plictiseala lui obișnuită, Întrebă clasa dacă știe careva de ce i se spune mercurului pe numele zeului omonim? „Tocilarii“ rămăseseră cu gura căscată, fiindcă asta nu se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
oraș erau speriați, au închis prăvăliile și s-au ascuns în locuințele lor. Conducerea comunității evreilor din Dorohoi a cerut sprijinul autorităților locale, dar acestea s-au dovedit neputincioase și au fost dominate numeric de legionarii care umpleau străzile și scandau lozinci împotriva evreilor. Prin întrunirea legionarilor în orașul Dorohoi în 18 mai 1933, legionarii au vrut să atragă atenția populației asupra lor, de aceea au impresionat prin organizare, uniforme, marșuri pe străzile orașului, cântece legionare. Cu toate aceste, observația noastră
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
publicat un Apel, în care cereau „pedepsirea tuturor slugilor masonice care încearcă să predea țara din nou în gheara jidoviților; vrem guvern legionar, vrem o Românie legionară”605. Corpurile legionarilor au primit ordinul să se adune pentru manifestații de stradă. Scandau „vrem guvern legionar”, „moarte masonilor și jidanilor”. La 21 ianuarie 1941 accentul este pus pe acțiuni cu caracter militar, legionarii execută foc de armă asupra sediului gardienilor publici aflat lângă Președinția Consiliului de Miniștri, de asemenea, ocupă clădiri publice, sediul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
români, aparținând tuturor categoriilor sociale - și-a exprimat, în cadrul unor manifestații de stradă, protestul și indignarea față de acest act dictatorial, impus de puterile totalitare. Încă din seara de 30 august, locuitorii orașului Cluj au ieșit în stradă cu steaguri tricolore, scandând lozinci ca „Nici un petic de pământ”, „Vrem să murim apărându- ne fruntariile! „ „Ardealul să nu fie ciuntit!”. Ei au expediat guvernului o telegramă în care declarau că resping cu hotărâre dictatul de la Viena și erau gata să apere cu viața
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
În R.F. a Germaniei, În ’76, crezând a poposi doar pentru cîteva zile, eventual câteva săptămâni, Înainte de a lua drumul Clujului. Pe străzile Bucureștiului am Întâlnit o uriașă și splendidă dezordine, o mulțime de mașini, de oameni care mărșăluiau neostenit, scandând „Timișoara nu uita - noi am fost salvarea ta!” și altele, iar vis-à-vis de casa mea, pe strada Luterană, pe o vitrină uriașă din spatele hotelului București, se lăfăia, trasată cu litere groase, sângerii, o lozincă din care m-am hrănit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
verifica în ansamblul literaturii romantice pornind de la ultilizarea parodică la Caragiale. De remarcat faptul că anumite note parodice abia se disting, atât de bine topit în restul nara- țiunii este fragmentul de sensibilitate romantică. Există în acest text foarte scurt scandând etapele unei crize de isterie, câteva figuri esențiale pe care Lefter le incarnează pasager. Trebuie spus că ele nu sunt decât virtualități, potențialități accesibile preț de un moment, de o străfulgerare, tot atâtea fețe spectaculos ivite pe chipul acestui mărunt
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Jocul cu care debutează revoluția, include un paradox, lipsa de măsură a dionisiei este efectul unui calcul, al măsurii pe care o presupune competiția, kilo- metrul alcătuit din unitățile pe care le reprezintă fiecare sticlă. Cu alte cuvinte, bacanala este scandată de un instrument de control, de ordine, înscris în regulamentului jocului. Această ordine este retranscrisă în termenii unui raport de front, scandând într-un ritm accelerat eveni- mentele principale ale confruntării, fiecare eveniment soco- tit important având marcată ora precisă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
presupune competiția, kilo- metrul alcătuit din unitățile pe care le reprezintă fiecare sticlă. Cu alte cuvinte, bacanala este scandată de un instrument de control, de ordine, înscris în regulamentului jocului. Această ordine este retranscrisă în termenii unui raport de front, scandând într-un ritm accelerat eveni- mentele principale ale confruntării, fiecare eveniment soco- tit important având marcată ora precisă. Fiecare secvență constituie o etapă într-un proces care își are momentul apogetic, însă parcursul revoluționar este deturnat către cel al fiestei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de oficina de unde plecau ironiile și disprețuirile pentru persoana sa, adică de faimosul Jockey club. O mînă de "descamisados", acești fideli ai Evitei pînă la fanatism, întruniți într-una din zile în piața de Mayo, pentru a manifesta împotriva oligarhiei, scandînd Evita, Evita, au pornit pe bulevardul Florida, cu ținta Jockey club. Cu ciomege, cu lanțuri și frînghie și cu bidoane cu benzină au pătruns în fastuoasa clădire, au distrus toate bogățiile, toate lucrurile de artă și au dat foc. În
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
abisuri nevăzute iar raze roșietic-gălbui încep să înveșmânteze tot orizontul. Frumusețea acestor momente pe vârful muntelui nu poate fi cuprinsă în cuvinte, ci doar privită, admirată, contopindu-ți privirea în ea. în lumina răsăritului de soare Cu rucsacul în spate, scandând regulat măsura mersului cu bastonul, înaintez de acum în lumina dimineții. Pare un fel de lumină pascală, din biserică, în noaptea învierii, când se cântă preconiul pascal, vestirea solemnă a învierii Domnului. întreaga natură începe să cânte puterea și frumusețea
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
vorbește despre "cultul" și "zeul fotbalului". Ritualurile de pe stadioane pot fi comparate cu liturghia: gestul unui sportiv care sărută cupa victoriei amintește de obiceiul sărutării icoanelor. Cupa înălțată sugerează ostensoriul. Fără îndoială că mii de persoane ce cântă în cor scandând slogane ne fac să ne gândim la experiențele comunităților parareligioase. Aspectul decisiv, totuși, nu este fenomenul în sine, ci atmosfera, în general, ce sugerează individului că ceea ce el trăiește, în acele momente, este o experiența extraordinară din viața sa. Dacă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
spre marea nemulțumire a vecinului din spate), pentru a o aplauda pe Sarah Bernhardt în L'Aiglon de Rostand, sau pe Isus adolescent reținându-și o lacrimă în fața deznădejdii unui Oedip bine jucat, înălțat pe coturnii săi cu vârful pătrat și scandând prin masca-i imprecații contra patriei care l-a izgonit. Și minunându-se, spre sfârșitul spectacolului, văzând că un erou poate dispărea într-o pădure vrăjită fără a părăsi cu totul pământul oamenilor. Tragicii greci aveau încredere în justiția divină
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]