1,604 matches
-
diferitelor medii sociale. Și aici neprevăzutul, senzaționalul, neverosimilul invadează realitatea. O dezbatere-parabolă în jurul raportului dintre individ și societate, oricare ar fi ea, și a iluziilor pe care acesta și le făurește despre libertate încearcă S. în Bricheta roz (1985). Construit schematic, tributar ideologiei din plină „epocă de aur”, romanul pune problema emigrației în Occident. Personajul bun, numit generic Malacul, exponent al „socialismului multilateral”, are un accident și se trezește, printr-o ciudată transgresiune spațială, în lumea liberă, de Dincolo, în Centru
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
pierde treptat identitatea și se dizolvă în masă. Imaginea omului modern este rezultatul unor standarde formale impersonale și depersonalizante (vestimentație, accesorii, limbaj, gesturi, coduri simbolice etc.). Conținutul sufletesc se reduce rapid la pulsiunile primare, un mod de a gândi simplu, schematic, o sensibilitate lipsită de gust, centrată pe plăcerile imediate, dezinteres, apatie, lipsă de responsabilitate morală, conduite „libere”, lipsă de inițiativă etc. Nesigur de sine, neliniștit și singur, omul modern devine o ființă dependentă de puterea politică a statului, de la care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
afecta profund starea de sănătate mintală comunitară, prin apariția unor conduite antisociale de tip deviant, sociopatice, de dependență, de refugiu etc., așa cum vom arăta în continuare. Sinteza mecanismelor socio-patogenetice și etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial sunt prezentate schematic în tabelul de mai jos. Mecanismele socio‑patogenetice Etapele de constituire a proceselor de dezechilibru psihosocial Modalitatea de acțiune a factorilor morbigenetici Etiologic Funcțional Clinic Social Presiunea modelelor negative Receptare Încorporarea factorilor morbigenetici Elaborarea simptomatologiei psihiatrice Criza de structură și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin imaturitatea afectivă a persoanei, care nu atinge gradul de realizare completă, lipsa unei imagini de sine stătătoare, a unei valori personale; ea se caracterizează prin submisivitate, nevoia de protecție (neputând exista independent, ci numai prin alții), frustrare. Această orientare schematică poate servi ca o sinteză pentru înțelegerea structurilor și a conduitelor deviante ale persoanei umane. Aspectele mai sus menționate sunt redate sintetic în schema de mai jos. Figură p. 150 Dinamică reactivă Activ orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral AFIRMARE dominant
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
M. Robert), dar și de analiza fenomenologică (E. Husserl) și de existențialism (M. Heidegger); un rol important este atribuit evenimentelor vieții trăite de individ (E. Minkowski, K. Jaspers, S. Freud, K. Schneider). Ținând cont de aceste aspecte, se poate reprezenta schematic oscilația personalității (P) între sănătatea mintală (SM) și boala psihică (BP), în raport cu factorii de vulnerabilitate și mediu (M), așa cum se poate vedea din schema de mai jos. conflict dezechilibru dezadaptare eșec P M (factori morbigenetici) presiune eliberare (factori sanogenetici) satisfacție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Depistează să elementele lipsă ale schemei corporale. Săptămâna 5-10 martie OBIECTIVE: să deseneze propria persoană să deseneze alt copil să confecționeze din plastilină un copil, cu sau fără model să se verifice culorile pe care le cunoaște. OBSERVAȚII: Desenează foarte schematic copilul, îi place mai mult să-l confecționeze din plastilină. Confecționează cu entuziasm și alte lucruri din plastilină ( coșuleț, mingi, mere, nuci, etc. Identifică câteva culori: roșu, verde, galben.) Săptămâna 12-17 martie Aceleași obiective și în plus se consolidează culorile
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
în relațiile dintre oameni, sunt dispuși să se supună unor experimente riscante pentru a-și determina partenerii să își clarifice sentimentele și să își exprime liber opțiunile. Mai degrabă simboluri morale decât prezențe vii, personajele se dovedesc de multe ori schematice, fără consistență, puțin plauzibile. Textele, notabile când și când prin finețea analizei psihologice, nu par operante scenic. Construite nesigur, cu o intrigă stufoasă, încărcată de digresiuni și episoade parazitare, ele rămân teziste, artificiale. Tensiunea dramatică riscă să se piardă în
ŢOPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290227_a_291556]
-
reportaje despre oameni ce muncesc în locuri izolate, fără confortul marilor așezări urbane și relevă apelul la instrumentarul unei anumite „mistici” a devotamentului profesional, al „cultului muncii” recomandat în perioada comunistă. Anumite procedee ziaristice devenite clișee și demonetizate de utilizări schematice, neinspirate, sunt preluate cu moderație. În masivul memorial intitulat Zece porți chinezești (reeditat într-o versiune adăugită în 2001), autorul adună textele ce cuprind impresii prilejuite de o călătorie în China - susținute de o documentare livrescă și impregnate de sensibilitate
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
s’a săvârșit/ întru deplina înstăpânire-a deșertului. Deșertului. Nu asculta ce deliră strigoiul. Aceștia/ suntem noi înșine”. Prozele din Zidirea și alte povestiri (1978) au rămas un aspect periferic al literaturii lui U., dat fiind caracterul lor minor, divagant, schematic, de pastișă. Zidirea e un text care nu mai ajunge să înceapă, o derivă controlată, un șir de preparațiuni nefinalizate, o prefață limbută după care nu mai urmează nimic. Rescriere a paradoxului eleat care neagă posibilitatea deplasării, naratorul conchide răsfățându
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
alegoric acțiunea în România postdecembristă. Piesă de rezistență, Viitorul e maculatură rămâne, deocamdată, cel mai realist și mai dur text al lui Z., reluând problematica abordată anterior, dar fără mănușile alegoriei sau ale livrescului. Scrierea are un ritm alert, personajele, schematice, ilustrează psihologii ori comportamente tipice ale perioadei „de tranziție” a anilor ’90 din secolul trecut și trăiesc mai ales prin limbajul autentic, suculent, pitoresc, cu replici scânteietoare, paradoxale, cultivând aforismul. Lumea românească e imaginată ca fiind compusă din oameni standardizați
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
capului se observă patru perforații mici, destinate, probabil, fixării unor podoabe. Aceleași detalii se regăsesc pe un cap spart, descoperit izolat (J. Jelinek, 1988). Mici figurine feminine (fig. 6), de-a dreptul miniaturale, fasonate, în serie, după un model stilistic schematic. Materia primă este cu totul alta: fildeșul. O primă reprezentare are partea superioară a corpului redusă la un baston cu baza bifurcată, reprezentând picioarele. Sexul este marcat printr-o incizie. Un obiect asemănător provine de la Predmosti. O a doua figurină
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de la Eliseevici sau în cele de la Cosăuți și Molodova V. Pentru așezările de la Mezin și Mezirich, mărturiile artistice sunt numeroase, dar nonfigurative, abstracte sau geometrice. Se constată deci, o ruptură cu tradițiile gravettiene. Statuetele feminine sunt prezente într-o formă schematică, acoperite cu motive geometrice gravate (fig. 11). Cele mai caracteristice sunt statuetele de la Mezin: partea superioară dreaptă și îngustă, iar cea inferioară mai voluminoasă la nivelul șoldurilor și feselor. În 1912, T. Volkov distingea în acest sit două tipuri de
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Z. Abramova, 1995). Magdalenianul Arta parietală Contrar figurațiilor animale, apropiate de realitate, reprezentările feminine din această epocă sunt puternic schematizate, de cele mai multe ori redate fără cap (fig. 12a). Peștera Pech-Merle constituie o veritabilă excepție, pentru că ea conține numeroase figuri feminine schematice, dar înzestrate cu cap și sâni, însă ele aparțin unui Magdalenian foarte vechi (J. Jelinek, 1984). Revenind într-un context mai general, gradul de schematizare al acestor figuri feminine este variabil, de la reprezentări foarte mari, gravate, cu o redare completă
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Welte, E. Ladier, 1995). Contrar reprezentărilor feminine gravettiene, cele magdaleniene din Europa Centrală sunt puternic schematizate, redate din profil, întotdeauna fără cap, doar fesele proeminente permițând atribuirea lor sexului feminin (fig. 12b). Toate reprezentările feminine magdaleniene se circumscriu acestui model schematic, de la cele gravate, cu o redare completă a bustului, cu fese proeminente și coapse oblice, până la micile figurine, cu bust liniar, lipsit de brațe, cu fese plate și coapse rectilinii. Între aceste două extremități, pot fi identificate numeroase stadii de
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
400 figurine feminine gravate și 13 sculpturi în corn de ren sau fildeș (J. Jelinek, 1988). Dacă statuetele sunt, întru-totul, asemănătoare celor descrise mai sus, gravurile merită o atenție deosebită. Cele mai detaliate au sâni și brațe, iar cele mai schematice se reduc la simple semne claviforme. O parte din ele sunt marcate cu incizii, pe care G. Bosinski (1989) le interpretează ca figurând un veșmânt sau o pictură corporală. Aceste siluete sunt, în general, plasate față în față sau una
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
poartă în spate un copil, într-un fel de coș. Prin poziția mai aplecată a bustului, artistul a indicat, cu multă măiestrie, că această femeie poartă o povară în spate. Pe măsură ce ne deplasăm spre vest, reprezentările feminine devin tot mai schematice. La Petersfels (Germania), au fost descoperite 18 figurine feminine, sculptate în corn de ren sau în lignit. Cele mai multe prezintă o perforație, fiind purtate, probabil, ca pandantive. Una dintre figurine este interesantă prin aluzia schematică a capului, sânilor și gambelor, care
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
vest, reprezentările feminine devin tot mai schematice. La Petersfels (Germania), au fost descoperite 18 figurine feminine, sculptate în corn de ren sau în lignit. Cele mai multe prezintă o perforație, fiind purtate, probabil, ca pandantive. Una dintre figurine este interesantă prin aluzia schematică a capului, sânilor și gambelor, care diferă net de alte statuete. Nu este vorba de o operă neterminată, așa cum s-ar putea crede, ci de o geometrizare extremă a formelor. Același sit a livrat și o gravură feminină grosier modelată
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
gambelor, care diferă net de alte statuete. Nu este vorba de o operă neterminată, așa cum s-ar putea crede, ci de o geometrizare extremă a formelor. Același sit a livrat și o gravură feminină grosier modelată, având extremitățile și capul schematic redate, iar sânii reprezentați doar prin două cercuri (J. Hahn, 1995). Putem aminti și un pandantiv descoperit în peștera Rytiŕská (Moravia), constând dintr-o baghetă de os, la care doar sânii sunt marcați (J. Jelinek, 1988), nu și fesele, așa cum
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
didactic. Planul trebuie respectat întrutotul. Proiectul oferă posibilitatea ajustării din mers, în funcție de context și imprevizibil. Etapele proiectării pedagogice a unei unități de învățare Orice act de proiectare pedagogică parcurge câteva etape, corespunzătoare întrebărilor pe care și le pune profesorul. Astfel, schematic elementele oricărui proiect didactic sunt următoarele: Interpretarea schemei: Observăm că proiectarea unei unități de învățare (lecție/sistem de lecții) parcurge 5 etape, în fiecare etapă profesorul urmând să decidă. Etapa I: se realizează următoarele operații: a) stabilirea comportamentului final, respectiv
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
lui Zaharia Stancu, Ion Călugăru și mai ales a lui Șalom Alehem, din povestirea Halal de mine, sunt orfan. Limbajul țese, în mod excesiv, expresia argotică, eroii „pozitivi”, tineri care își află un drum în viață cu ajutorul comuniștilor, sunt concepuți schematic, conform modelului dogmatic, simplificator al realismului socialist. M-am făcut băiat mare, Astăzi e ziua mea (1959) și Plec la facultate constituie un ciclu autobiografic, amprentă de regăsit în mai toată proza lui T., evocând predilect mediul pestriț al mahalelor
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
politica europeană de dezvoltare socială Capitalismul de tranziție Vladimir Pasti Prăbușirea comunismului ca proces Cincisprezece ani de tranziție reprezintă o perioadă suficient de lungă pentru ca analiza rece și lucidă a politicilor de început al postcomunismului să substituie confruntarea emoțională și schematică a acelei perioade, dar și pentru a permite o schimbare esențială a criteriilor de evaluare a tranzițiilor. Ceea ce merită subliniat este că acum evaluăm postcomunismul de până la noi după un alt model științific decât cel utilizat la începuturile acestuia. Acum
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adică din lanțul inelar al Carpaților pornesc radiar toate cursurile sale mari de apă. Și toate au un colector unic, fluviul Dunărea, care încinge pe la sud acest spațiu, pentru a-i vărsa apele în Marea Neagră (figura 1). Fig. 1. Reprezentarea schematică a Spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic. Toate elementele fiziografice esențiale: orografia, clima, hidrologia, vegetația naturală, tipul de sol sunt dispuse concentric și zonate în trepte de mărime sau de calitate în jurul acestui castel de ape, format de Carpații României. Pe numai câteva zeci
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
salvarea În alcool sau droguri. Răspunsul ales va cel care, În trecut, a rezolvat optim frustrarea. Din această perspectivă, frustrarea provoacă agresivitate, În general, la oamenii care au Învățat să răspundă situațiilor adverse prin comportamente agresive (Bandura, 1977). Putem reprezenta schematic modul În care teoria Învățării sociale diferă de teoria psihanalitică (ipoteza frustrare-agresivitate) În conceptualizarea agresivității. Teoria Învățării sociale consideră că: a) agresivitatea este doar una dintre numeroasele reacții la experiențele ostile legate de frustrare și b) agresivitatea este un răspuns
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
așa cum se poate vedea în schema de mai jos. Fig. p. 14 manuscris??? Domeniul psihologiei Persoana normală PSIHOLOGIA Științele naturii NEUROPSIHOLOGIA PSIHOTERAPIA PSIHOPATOLOGIA Științele umane Neurobiologie Domeniul antropologiei medicale PSIHIATRIA Psihoantropologie Domeniul antropologiei filozofice Bolnavul psihic Domeniul clinicii medicale Reprezentare schematică a relațiilor dintre disciplinele psihologice W. Dilthey, care vede în psihologie o știință fundamentală ce sistematizează toate cunoștințele despre spirit, afirmă că psihologia are două surse fundamentale. Pe de o parte științele naturii reprezentate prin biologie (neuropsihologie), iar pe de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în consecință, va fi necooperant cu medicul sau chiar va avea o atitudine ostilă față de orice propunere sau acțiune terapeutică din partea acestuia. Aceste aspecte particulare, care fac diferențele dintre bolnavul somatic și bolnavul psihic se pot vedea și în imaginile schematice de mai jos: fig. p. ms. 57 B Bolnav somatic Medic În figura de mai sus este reprezentată schematic relația „medic - bolnav” în cazul bolii somatice. În interiorul cercurilor mari, cercurile mici, punctate reprezintă „zona conștiinței critic-reflexive”. Bolnavul „simte” sau „își
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]