3,006 matches
-
meargă. I-a spus în rusă că-l cheamă Sașa și că a venit să-și găsească un duhovnic să se spovedească. Părintele Vichentie i-a popus să-i fie ghid și să meargă împreună să vadă câteva mânăstiri și schituri, să-i prezinte câțiva părinți despre care știa că sunt văzători în duh și căutați pentru vorbele pline de har pe care le spuneau. Sașa era tăcut și-i privea cu suspiciune pe mulți dintre călugării ce-i erau prezentați
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
Sașa se datorează unor grele taine care-i apăsau sufletul și vorbea neîncetat pentru a-l face să uite de sine, pentru a-l rupe de gândurile lui și a-i abate atenția spre minuni și lucruri mai înălțătoare. La schitul Sfânta Ana, unde el slujea împreună cu alți călugări români, basarabeni și greci, a trebuit să spovedească un pelerin venit special pentru el, iar Sașa l-a privit pe acesta din urmă cum se ridică tulburat, dar luminat și eliberat de
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
decât după încă 3 zile de spovedit și de povestit, ca să poată înțelege mai bine cum poate opri pericolul rus ce se ivea amenințător la orizont. După ce Litvinenko a plecat spre Londra, Vichentie i-a cerut părintelui Petroniu Tănase de la schitul românesc Prodromu să-l spovedească și i-a spus cele relatate de spionul rus, știind că starețul era un anticomunist convins, un duhovnic respectat în tot muntele și cu putere de influență în rândul autorităților. Cu discreție și cu tact
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
și că el are o misiune grea: să țină piept acestui asalt. De multe ori își reproșa că a devenit un călugăr vagabond, folosit de serviciile secrete în bătălii murdare și își dorea să se oprească, să se retragă la schitul lui din Sfântul Munte, dar de fiecare dată își aducea aminte de miracolul salvării lui de către Maica Domnului și de vorbele spuse atunci, că va călători mult. - Poate ăsta este destinul meu - își zicea adeseori - să colind lumea și să
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
ierarhii, voievozii și pe � �lerinii români au făcut danii generoase Lo �cu-rilor Sfinte, iar Patriarhiei Ierusalimului i-au fost închinate în Țările Române peste 30 de mănăstiri. Ideea Așezămintelor româ �nești la Locurile Sfinte a început o dată cu în �fiin �țarea Schitului Românesc de pe Mun �tele Taborului (1859-1862), cu hramul Schim �bării la Față, zi �dit de arhimandritul Irinarh Rosetti, dimpreună cu ucenicul său Nectarie Banu. Dorința ar �himandritului și strădania s-a transmis urmașilor ca un adevărat testament. Astfel, prin sec
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
și cu restul de mobilier specific ... De reținut faptul că pictura întregului edificiu bisericesc a fost efectuată de către renumiții pictori și zugravi români Daniela și Constantin Moldoveanu din București, cărora le mulțumesc pentru tot efortul! ... - Ce ne puteți spune despre Schitul Ro �mânesc „Sfântul Ioan Botezătorul“ de la Iordan, despre care mulți români nici nu știu că există? - Așezarea românească de pe malul Iorda �nu �lui se află la o distanță de cca 45 km de Ie �ru-salim și la 8 km est
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
car de foc a Sfântului Prooroc Ilie Tes �viteanul, de nevoințele Sfintei Maria Egip �tean �ca, de Cuviosul Zosima, de Sfântul Ghera �sim și de alți sfinți care s-au nevoit pe valea râului sfânt Iordan. Lucrările de zidire ale schitului au început în anul 1935 și s-au terminat în anul următor, când a fost sfințit și deschis pentru cult. Învecinat fiind cu alte câteva așezări monahicești (o mă-năstire greacă, una etiopiană și una a ritului siriac), a fost populat
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Iacob a fost ales Schimonahul Iuvenalie Stre �i �nul. Ulterior, conflictele militare apărute în zonă au adus multe pagube materiale mă �năs �tirii românești cu hramul „Sfântul Ioan Bo-tezăto �rul”, însă, cu toată această stare de lucruri, viețuirea de la acest schit românesc nu s-a întrerupt. Spre sfârși �tul anului 1969 situația avea să se înrăută �țească în așa măsură încât personalul monahal a fost nevoit să se retragă la Ierihon. Moartea tragică, dar martirică, în ascultare, a Cuviosului Părinte Dami
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Sfântul Sava, unde a viețuit mulți ani, îngrijind pe bolnavi și fiind socotit de preoți drept „doctorul” acelei lavre mile �na �re a monahismului ortodox. A primit schima mare în anul 1945. În anul 1947 a fost numit egumen al Schitului românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Ior �dan. A primit Taina Preoției în Biserica Sfân �tului Mormânt și apoi a condus schitul românesc până în anul 1952. Îmbolnăvindu-se, a fost silit să părăsească această oază pe care o iubea imens, unde
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
re a monahismului ortodox. A primit schima mare în anul 1945. În anul 1947 a fost numit egumen al Schitului românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Ior �dan. A primit Taina Preoției în Biserica Sfân �tului Mormânt și apoi a condus schitul românesc până în anul 1952. Îmbolnăvindu-se, a fost silit să părăsească această oază pe care o iubea imens, unde virtuți �le sale au înflorit în întreeaga lor splendoare și unde dorea să-și aibă locașul de odihnă veș �nică. Cuviosul
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Acasa > Stihuri > Momente > UNDE, MĂICUȚĂ, SĂ MĂ DUC? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 363 din 29 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Am construit la catedrale Și mănăstiri, biserici, schituri... Foșnesc în ele doar parale, Nici popii nu mai cred în mituri. Căci în sutane prin biserici Se bat acuma sfinții clerici; Pentru prescuri, colaci, colivă Li-i plină barba de salivă. Dansează dracu pe o furcă, Și toate ițele
UNDE, MĂICUŢĂ, SĂ MĂ DUC? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350895_a_352224]
-
lucruri spirituale. Versurile sunt edificatoare în acest sens: “Când struguri am adus unui levit, / Și-o pâine pe altarul gol, am pus, / Flămânzii lumii nu le-au prețuit - / Dar a venit, și a mâncat - Iisus. // Și în același fagure de schit, / Când straiul ros și peticit am dus, / La goi li s-a părut că e-nvechit, / Dar a venit, și l-a-mbrăcat - Iisus. // Și am adus și apă, fericit, / Târziu, când timpul pregeta pe fus - / Dar cei setoși doar vinul au
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
băcițele lor. Faptele sunt diverse, dar întregesc în mod miraculos imaginea lumii din Munții Mehedințiului: întâlnirea cu Iovana la conacul de la izvoarele Cernei și la pomana Marioarei Raicu din Gărdăneasa, prezentarea unor variante ale baladei lui Iovan Iorgovan, drumeție la schitul Cioclovina, imagini ale șantierului pentru construirea barajului de pe Cernă, secvențe din zavera slugerului Tudor, isprăvile ctitoriței Victoria Răduică ridicând biserica din Băluța, întâlniri sporadice cu învățătoarea Iovana de la școala din Băluța, povestea vrăjitoarei Muraica din Dâlma, dar și câteva dintre
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
la Călimănești. Pe atunci era în construcție hidrocentrala de la Călimănești, iar nivelul râului Olt avea să crească formând astfel lacul de acumulare al viitoarei hidrocentrale. Aici în dreptul localității Călimănești râul Olt era împărțit formând un mic ostrov care adăpostea un schit cu o bisericuța datând încă de la reconstruirea ei de către domnitorul Neagoe Basarab 1520-1521 având hramul Nașterii Maici Domnului. La momentul vizitei mele în acel septembrie 1980 biserică se află la baza veche a râului Olt și sub ea era un
CÂNTECUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346556_a_347885]
-
să mă informez despre acel locaș de cult care m-a cucerit prin acel cântec de toaca. http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-olteniei/manastirea-ostrov-calimanesti-68213.html Schitul Ostrov datează din secolul XVI, de pe vremea lui Neagoe Basarab. Acesta a fost inițial schit de călugărițe, primul din România. Tâmpla aurita din lemn de tei s-a păstrat până în zilele noastre, putând fi admirată în interiorul bisericii alături de icoanele împărătești și Icoana Maicii Domnului. Biserică și pictură acesteia au fost finalizate abia în 1760. Schitul
CÂNTECUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346556_a_347885]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > VAIET PE NOTE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Popas Frunză de salcâm Sorbită-n gura clipei Albă troiță Pedeapsă N-are nici o vină Pustnic la schit de maici Cetind ceaslovul Pasiune În timpul liber Țese aripi de fluturi Răsfoind zborul La fân Muchia coasei Simfonie de greier Vaiet pe note... Influență Cutremur oprit Găina are cuibar Tocmai la vecin La râu Copii la scăldat, În dezmierd, gol
VAIET PE NOTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346724_a_348053]
-
Acasă > Cultural > Spiritual > IOAN EVCRATA - LIVADĂ DUHOVNICEASCA (19) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1006 din 02 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 55 VEDENIA UNUI CĂLUGĂR DIN SCHIT ȘI DESPRE AVVA IRINEU Avva Irineu ne-a istorisit următoarele: Un bătrân care trăia în Schit a văzut într-o noapte pe diavol că dădea fraților o sapă de plivit. Și l-a întrebat bătrânul pe diavol: - Ce înseamnă această
LIVADA DUHOVNICEASCA (19) de ION UNTARU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345663_a_346992]
-
pentru scris, la Vânători, Neamț, în casa construită în 1937 de mitropolitul Visarion Puiu spre a fi palat arhieresc. Din 1944 și până în 1961, s-a bucurat acolo de liniștea locului, de apropierea pădurilor, a iazului, de spiritualitatea emanată de Schitul Vovidenia. Acolo, spunea despre tatăl său Profira Sadoveanu, recunoscându-i harul de om al scrisului: Tata avea pe umeri pelerina italienească cu falduri largi, grea de cuvinte, fraze, virgule și puncte. Mi-nchipui că de-ai fi scuturat-o, ar
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
pentru scris, la Vânători, Neamț, în casa construită în 1937 de mitropolitul Visarion Puiu spre a fi palat arhieresc. Din 1944 și până în 1961, s-a bucurat acolo de liniștea locului, de apropierea pădurilor, a iazului, de spiritualitatea emanată de Schitul Vovidenia. Acolo, spunea despre tatăl său Profira Sadoveanu, recunoscându-i harul de om al scrisului: Tata avea pe umeri pelerina italienească cu falduri largi, grea de cuvinte, fraze, virgule și puncte. Mi-nchipui că de-ai fi scuturat-o, ar
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 409 din 13 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Locul duhovnicesc al Românilor din Sfatnul Munte Athos - Schitul Prodromu... Iată, deși nevrednic fiind, m-a învrednicit Dumnezeu de
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
din Sfatnul Munte Athos - Schitul Prodromu... Iată, deși nevrednic fiind, m-a învrednicit Dumnezeu de am ajuns - pentru a opta oară - în Sfântul Munte, în prima săptămână a sfantului și marelui post unde, pe lângă celelalte mănăstiri am vizitat, bineînțeles (și) Schitul Românesc Prodromu. Citim în Istoria Mănăstirilor Athonite, alcătuită din 10 tomuri de Irinarh Schimonahul (1845-1920) și păstrată cu evlavie printre cele 200 de manuscrise și 5000 de volume tipărite, din biblioteca Schitului Românesc Prodromu această minunată istorisire: " Pe la anul 1337
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
unde, pe lângă celelalte mănăstiri am vizitat, bineînțeles (și) Schitul Românesc Prodromu. Citim în Istoria Mănăstirilor Athonite, alcătuită din 10 tomuri de Irinarh Schimonahul (1845-1920) și păstrată cu evlavie printre cele 200 de manuscrise și 5000 de volume tipărite, din biblioteca Schitului Românesc Prodromu această minunată istorisire: " Pe la anul 1337, cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul - care-și avea locuința (chilia) deasupra mănăstirii Marea Lavra - pe dealul ce se numește Palama, că într-o noapte, ieșind din chilie și stând la rugăciune
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
însemnând oare aceasta, i s-a tâlcuit că Maica Domnului dorește ca " în timpurile mai de pe urmă " să se ridice în acele părți un locaș dumnezeiesc spre slava Sfinției Sale. Este tocmai locul pe care avea să se ridice mai târziu Schitul Românesc Prodromu, în a cărui parte de apus, lângă clopotnița de 23 de metri, se afla un paraclis închinat adormirii Maicii Domnului, care veghează, așadar, intrarea principală în oaza spiritualității românești. Nu m-am înșelat, nici de această dată, cand
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
se afla un paraclis închinat adormirii Maicii Domnului, care veghează, așadar, intrarea principală în oaza spiritualității românești. Nu m-am înșelat, nici de această dată, cand am constatat că cei mai mulți monahi, în Sfântul Munte, după greci sunt românii - ostenitori la schiturile românești Prodromu, Lacu, Chiliile Sfântul Gheorghe - Colciu, Sfântul Ipatie, Sfântul Gheorghe - Kapsala și altele... Dar, nu în ultimul rând, și muncitorii cei mai mulți din Aghios Oros (în grecește - Sfântul Munte) sunt tot românii - care se află în căutarea unui venit mai
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
cei mai mulți din Aghios Oros (în grecește - Sfântul Munte) sunt tot românii - care se află în căutarea unui venit mai bun decât cel de acasă... De asemenea, am avut și avem duhovnici vestiți, aici, pe Părintele Petroniu Tănase - actualul stareț al schitului Prodromu - cel care a revigorat acest sfant lăcaș de închinăciune - din toate punctele de vedere, în ultimii treizeci și cinci de ani... Apoi pe Părintele Iulian - tot de la Prodromu și nu în ultimul rând pe Părintele Dionisie de la Schitul Sfântul Gheorghe - Colciu
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]