3,288 matches
-
tuberculozei estompează tabloul clinic al schizofreniei, la fel cum, acutizarea psihozei schizofrenice este urmată de o scădere a evoluției clinice a tuberculozei. În teza sa de doctorat, Chartier (1899) stabilește următoarele corelații dintre evoluția clinică a tuberculozei și psihozele schizofrenice: - schizofrenia poate apare în cursul evoluției tuberculozei; - ea alternează cu puseele tuberculoase și poate constitui un fel de „echivalențe tuberculoase” ale schizofreniei; - psihoza apare, se dezvoltă și evoluează, de preferință, la un individ atins de tuberculoză latentă din punct de vedere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tuberculozei. În teza sa de doctorat, Chartier (1899) stabilește următoarele corelații dintre evoluția clinică a tuberculozei și psihozele schizofrenice: - schizofrenia poate apare în cursul evoluției tuberculozei; - ea alternează cu puseele tuberculoase și poate constitui un fel de „echivalențe tuberculoase” ale schizofreniei; - psihoza apare, se dezvoltă și evoluează, de preferință, la un individ atins de tuberculoză latentă din punct de vedere clinic; - se consideră că tuberculoza poate avea un rol etiologic deosebit de important în cazurile hebefreno-catatonice ale schizofreniei. Deși relația dintre tuberculoză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „echivalențe tuberculoase” ale schizofreniei; - psihoza apare, se dezvoltă și evoluează, de preferință, la un individ atins de tuberculoză latentă din punct de vedere clinic; - se consideră că tuberculoza poate avea un rol etiologic deosebit de important în cazurile hebefreno-catatonice ale schizofreniei. Deși relația dintre tuberculoză și schizofrenie ocupă un loc important, mai sunt semnalate și alte simptome somatice în cursul evoluției clinice a acestei psihoze: tulburări endocrine tiroidiene sau ovariene, tulburări de metabolism și neurovegetative. Așa cum se poate deduce din cele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apare, se dezvoltă și evoluează, de preferință, la un individ atins de tuberculoză latentă din punct de vedere clinic; - se consideră că tuberculoza poate avea un rol etiologic deosebit de important în cazurile hebefreno-catatonice ale schizofreniei. Deși relația dintre tuberculoză și schizofrenie ocupă un loc important, mai sunt semnalate și alte simptome somatice în cursul evoluției clinice a acestei psihoze: tulburări endocrine tiroidiene sau ovariene, tulburări de metabolism și neurovegetative. Așa cum se poate deduce din cele de mai sus, schizofrenia se caracterizează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tuberculoză și schizofrenie ocupă un loc important, mai sunt semnalate și alte simptome somatice în cursul evoluției clinice a acestei psihoze: tulburări endocrine tiroidiene sau ovariene, tulburări de metabolism și neurovegetative. Așa cum se poate deduce din cele de mai sus, schizofrenia se caracterizează, din punct de vedere psihopatologic, printr-un mare polimorfism al tulburărilor sale, pe care le vom prezenta în continuare. 1) Tulburările de gândire sunt reprezentate prin prezența la această categorie de bolnavi a ideilor delirante, multiple, fragmentare, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
expresie (scris, desen, mimică etc.). 2) Tulburările de percepție sunt constante și ele constau în halucinații auditive sau cenestezice penibile, amenințătoare, cu caracter ostil și injurios la adresa bolnavului. 3) Tulburările afective sunt frecvente și specifice în cursul evoluției clinice a schizofreniei. Ele constau în afectivitate plată, ștearsă sau inadecvată. Ambivalență afectivă sau răceală. 4) Conștiința de sine este alterată profund prin pierderea de către bolnav a limitelor propriului său Eu. Se menționează o stare de perplexitate în legătură cu propria sa identitate, pierderea interesului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corporală și a imaginii de sine a bolnavilor. 5) Voința este și ea afectată. Se notează apatie, abulie, pierderea inițiativei, lipsa de orientare către un scop precis. Abulia este atât de frecventă și vizibilă, încât unii autori au numit chiar schizofrenia ca „demență apato-abulică” deși acest termen nu desemnează decât un sector psihopatologic al acestei psihoze. 6) Comunicarea și relația cu lumea exterioară bolnavului este și ea alterată. Minkowski a vorbit despre „pierderea contactului vital cu realitatea”. Bolnavul schizofrenic se izolează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manierisme, bizarerii, - dedublarea personalității cu tulburări de imagine corporală și de identitate a Eului personal, - fenomene de tranzitivism, - halucinații autoscopice externe, - heautoscopia sau impresia unei imagini „a dublului său” în afară, - halucinații endoscopice, - transitivism. Formele clinice Clasificarea formelor clinico-psihiatrice ale schizofreniei este diferită în funcție de atitudinea diferiților specialiști față de această psihoză, cu un caracter extrem de complex. Printre primii care ne oferă o clasificare a formelor de schizofrenie este E. Krapelin (1913) care descrie opt forme clinice: 1) dementia simplex; 2) hebefrenia; 3
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
imagini „a dublului său” în afară, - halucinații endoscopice, - transitivism. Formele clinice Clasificarea formelor clinico-psihiatrice ale schizofreniei este diferită în funcție de atitudinea diferiților specialiști față de această psihoză, cu un caracter extrem de complex. Printre primii care ne oferă o clasificare a formelor de schizofrenie este E. Krapelin (1913) care descrie opt forme clinice: 1) dementia simplex; 2) hebefrenia; 3) demența depresivă simplă sau stuporoasă; 4) demența depresivă cu idei delirante; 5) forme clinice cu stări de agitație gravă și prelungită în care sunt incluse
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
incluse următoarele: - forma circulară, - forma agitată, - forma periodică; 6) catatonia; 7) formele paranoide; 8) confuzia verbală sau schizofazia. K. Leonhard (1957), făcând un studiu extrem de amănunțit al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice, grupate în două clase principale: I) Schizofreniile nesistematice în care sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) schizofrenia afectivă, 2) schizofazia, 3) catatonia periodică. II) Schizofreniile sistematice care cuprind următoarele forme: 1) schizofreniile sistematizate simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
7) formele paranoide; 8) confuzia verbală sau schizofazia. K. Leonhard (1957), făcând un studiu extrem de amănunțit al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice, grupate în două clase principale: I) Schizofreniile nesistematice în care sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) schizofrenia afectivă, 2) schizofazia, 3) catatonia periodică. II) Schizofreniile sistematice care cuprind următoarele forme: 1) schizofreniile sistematizate simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
K. Leonhard (1957), făcând un studiu extrem de amănunțit al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice, grupate în două clase principale: I) Schizofreniile nesistematice în care sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) schizofrenia afectivă, 2) schizofazia, 3) catatonia periodică. II) Schizofreniile sistematice care cuprind următoarele forme: 1) schizofreniile sistematizate simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
amănunțit al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice, grupate în două clase principale: I) Schizofreniile nesistematice în care sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) schizofrenia afectivă, 2) schizofazia, 3) catatonia periodică. II) Schizofreniile sistematice care cuprind următoarele forme: 1) schizofreniile sistematizate simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie, - parafrenia expansivă. 2) Schizofreniile sistematizate combinat: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele forme: 1) schizofreniile sistematizate simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie, - parafrenia expansivă. 2) Schizofreniile sistematizate combinat: a) catatoniile sistematizate combinat, b) hebefreniile sistematizate combinat, c) parafreniile sistematizate combinat. Deși este cea mai amănunțită formă de clasificare a schizofreniei, cea propusă de K. Leonhard, este destul de greoaie și dificil de manipulat, motiv pentru care este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie, - parafrenia expansivă. 2) Schizofreniile sistematizate combinat: a) catatoniile sistematizate combinat, b) hebefreniile sistematizate combinat, c) parafreniile sistematizate combinat. Deși este cea mai amănunțită formă de clasificare a schizofreniei, cea propusă de K. Leonhard, este destul de greoaie și dificil de manipulat, motiv pentru care este puțin utilizată. Ea reprezintă mai mult un model analitic de clasificare a formelor clinice de schizofrenie decât un instrument de orientare. O interesantă clasificare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este cea mai amănunțită formă de clasificare a schizofreniei, cea propusă de K. Leonhard, este destul de greoaie și dificil de manipulat, motiv pentru care este puțin utilizată. Ea reprezintă mai mult un model analitic de clasificare a formelor clinice de schizofrenie decât un instrument de orientare. O interesantă clasificare este cea propusă de DSM-II-R care reține cinci forme clinice de schizofrenie, așa cum se poate vedea mai jos: 1) Tipul catatonic în care predomină tulburările psihomotorii din seria sindromului catatonic (stupoarea, negativismul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manipulat, motiv pentru care este puțin utilizată. Ea reprezintă mai mult un model analitic de clasificare a formelor clinice de schizofrenie decât un instrument de orientare. O interesantă clasificare este cea propusă de DSM-II-R care reține cinci forme clinice de schizofrenie, așa cum se poate vedea mai jos: 1) Tipul catatonic în care predomină tulburările psihomotorii din seria sindromului catatonic (stupoarea, negativismul, rigiditatea, excitația, atitudinea catatonică). 2) Tipul dezorganizat este forma clinică în care se notează următoarele tulburări: incoerența, relaxarea marcată a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comportament de tip excentric, gândire ilogică, uneori prezența ideilor delirante sau a unor halucinații nepredominante și neînsoțite de un afect puternic. Personal, am preferat, din motive didactice, dar și de ordin practic, să utilizăm o clasificare a formelor clinice de schizofrenie care să aibă un caracter cât mai cuprinzător atât teoretic, cât și practic. În sensul acesta se descriu următoarele nouă forme de schizofrenie: 1) Schizofrenia paranoidă al cărui tablou clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
preferat, din motive didactice, dar și de ordin practic, să utilizăm o clasificare a formelor clinice de schizofrenie care să aibă un caracter cât mai cuprinzător atât teoretic, cât și practic. În sensul acesta se descriu următoarele nouă forme de schizofrenie: 1) Schizofrenia paranoidă al cărui tablou clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
motive didactice, dar și de ordin practic, să utilizăm o clasificare a formelor clinice de schizofrenie care să aibă un caracter cât mai cuprinzător atât teoretic, cât și practic. În sensul acesta se descriu următoarele nouă forme de schizofrenie: 1) Schizofrenia paranoidă al cărui tablou clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cât și practic. În sensul acesta se descriu următoarele nouă forme de schizofrenie: 1) Schizofrenia paranoidă al cărui tablou clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal moriatic, - tendință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal moriatic, - tendință la preocupări abstracte, neadecvate vârstei și nivelului de instrucție intelectuală, - precocitate, - depresie și anxietate, - preocupări ipohondriace, - stare de disforie. 4) Schizofrenia simplă se caracterizează prin următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal moriatic, - tendință la preocupări abstracte, neadecvate vârstei și nivelului de instrucție intelectuală, - precocitate, - depresie și anxietate, - preocupări ipohondriace, - stare de disforie. 4) Schizofrenia simplă se caracterizează prin următoarele aspecte: - sărăcirea până la totala pustiire a vieții psihice, - scăderea notabilă a capacității intelectuale, - tendința la izolare, - inversiune afectivă. 5) Schizofrenia ipohondriacă este caracterizată prin existența unui delir ipohondriac asociat cu cenestopatii și o stare de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și nivelului de instrucție intelectuală, - precocitate, - depresie și anxietate, - preocupări ipohondriace, - stare de disforie. 4) Schizofrenia simplă se caracterizează prin următoarele aspecte: - sărăcirea până la totala pustiire a vieții psihice, - scăderea notabilă a capacității intelectuale, - tendința la izolare, - inversiune afectivă. 5) Schizofrenia ipohondriacă este caracterizată prin existența unui delir ipohondriac asociat cu cenestopatii și o stare de anxietate din partea bolnavului. 6) Formele recurente sau periodice ale schizofreniei, cu caracter intermitent, mixte sau atipice, se caracterizează prin următorul tablou psihopatologic: - scăderea atenției, inițiativei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pustiire a vieții psihice, - scăderea notabilă a capacității intelectuale, - tendința la izolare, - inversiune afectivă. 5) Schizofrenia ipohondriacă este caracterizată prin existența unui delir ipohondriac asociat cu cenestopatii și o stare de anxietate din partea bolnavului. 6) Formele recurente sau periodice ale schizofreniei, cu caracter intermitent, mixte sau atipice, se caracterizează prin următorul tablou psihopatologic: - scăderea atenției, inițiativei și energiei psihice, - îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]