5,987 matches
-
în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele și prenumele tuturor candidaților propuși de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. (2) Este declarat ales președinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorității senatorilor prezenți. (3) Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toți
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
face o singură propunere. (2) Este declarat ales președinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorității senatorilor prezenți. (3) Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toți candidații care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, ori primul clasat și toți candidații care s-au
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
2 din aceeași lege, partidele politice, prin activitatea pe care o desfășoară, promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. Din interpretarea acestor dispoziții legale se poate concluziona, fără dubiu, că partidele politice sunt persoane juridice de interes public. Art. 145 din Codul penal din 1968, deși nu era foarte riguros redactat, făcea referire la persoanele juridice de
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
sunt persoane juridice de drept public.“ și „Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii“, Curtea de Apel Brașov - Secția penală consideră că partidele politice întrunesc toate condițiile pentru a fi considerate persoane juridice de interes public. Pe cale de consecință, o persoană ce deține o funcție de conducere în cadrul unui partid
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
iar potrivit art. 2 din aceeași lege, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. În ceea ce privește al doilea criteriu, persoanele care exercită o funcție specifică în cadrul unei structuri finanțate din fonduri publice sunt incluse în categoria funcționarilor publici în accepțiunea art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
2 din aceeași lege, partidele politice, prin activitatea pe care o desfășoară, promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. Din interpretarea acestor dispoziții legale se poate concluziona, fără dubiu, că partidele politice sunt persoane juridice de interes public, însă nu fac parte din categoria autorităților publice, întrucât nu sunt cuprinse în categoriile enunțate mai sus, și nici
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
dispozițiile art. 2 din același act normativ, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. În mod evident, partidele politice se circumscriu noțiunii de persoană juridică care are în obiectul de activitate prestarea unor servicii de interes public, din moment ce sunt îndreptățite să participe cu candidați la alegeri (prezidențiale, locale și generale
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
persoane juridice de drept public. Art. 2 Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. Art. 13 (1) Adunarea generală a membrilor și organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au în statutul fiecărui partid, sunt foruri obligatorii de conducere ale partidului politic și ale eventualelor organizații teritoriale ale sale. Conducerile organizațiilor
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii (Decizia Curții Constituționale nr. 686/2020, paragraful 24). În raport cu aceste aspecte, rezultă că partidele politice nu fac parte din categoria autorităților sau a instituțiilor publice, întrucât nu sunt înființate prin lege sau printr-un act al unei
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situații impunând o rezolvare promptă și definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanșării procedurii pentru organizarea și desfășurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar. În aceste condiții, Curtea a constatat că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]
-
în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele și prenumele tuturor candidaților propuși de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. (2) Este declarat ales președinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorității senatorilor prezenți. (3) Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toți
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
face o singură propunere. (2) Este declarat ales președinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorității senatorilor prezenți. (3) Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii 2 candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toți candidații care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, ori primul clasat și toți candidații care s-au
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
a membrilor CSM, se apreciază, în esență, că, din interpretarea sistematică și logică a prevederilor constituționale ale art. 133 alin. (2) lit. a) și ale art. 126 alin. (1), rezultă intenția legiuitorului constituțional de a da preferință unui tip de scrutin de natură să permită asigurarea reprezentării în CSM a tuturor categoriilor de instanțe și parchete. Încă din anul 2004, prin adoptarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, alegerea judecătorilor și procurorilor în CSM a avut loc pe niveluri
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
probleme de constituționalitate, câtă vreme textele constituționale relevante în această materie nu impun sub aspectul modalității de desfășurare a alegerilor un anume fel de majoritate pentru asigurarea reprezentativității (simplă, absolută ori calificată). În plus, preferința pentru un singur tur de scrutin se explică prin faptul că al doilea tur de scrutin ar putea declanșa un vot strategic și tranzacționarea votului contra unor favoruri, subminând astfel independența judecătorilor și favorizând crearea de facțiuni în cadrul sistemului judiciar. Așadar, alegerea unui anumit sistem
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
materie nu impun sub aspectul modalității de desfășurare a alegerilor un anume fel de majoritate pentru asigurarea reprezentativității (simplă, absolută ori calificată). În plus, preferința pentru un singur tur de scrutin se explică prin faptul că al doilea tur de scrutin ar putea declanșa un vot strategic și tranzacționarea votului contra unor favoruri, subminând astfel independența judecătorilor și favorizând crearea de facțiuni în cadrul sistemului judiciar. Așadar, alegerea unui anumit sistem electoral rămâne atributul legiuitorului organic, sub condiția respectării valorilor și
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
persoane juridice de drept public. Articolul 2 Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii. “ ; ... c) art. 5 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005: Articolul 5 Statul recunoaște oricărei persoane dreptul la un «mediu sănătos și echilibrat ecologic», garantând în acest scop: (...) d) dreptul de a se adresa, direct
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
plus unu din numărul voturilor valabil exprimate. În situația prevăzută la alin. (3) va fi declarat ales judecătorul care obține un număr mai mare de voturi. (7) Procedura de votare se repetă în cazul în care, la primul tur de scrutin, nu au fost aleși toți membrii colegiului de conducere. În turul doi participă un număr de judecători mai mare cu unul decât numărul locurilor neocupate, dacă există suficienți candidați, în ordinea voturilor obținute după primul tur. Candidații care nici în
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situații impunând o rezolvare promptă și definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanșării procedurii pentru organizarea și desfășurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar. În aceste condiții, Curtea a constatat că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126
DECIZIA nr. 577 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266584]
-
Pentru ca România să fie regim prezidențial și pentru ca PD-L să mai aibă șanse la guvernarea după 2012, trebuie întrunite următoarele condiții: alegerea directă a președintelui, alegerea prin scrutin electoral majoritar a parlamentarilor și puterea reală a Președintelui de a dizolva Parlamentul. Ceea ce Traian Băsescu anunța, la începutul anului, la TVR, este preluat și anunțat ca prioritate de guvernare de către Emil Boc, care a decis că anul acesta "trebuie
Cum vor folosi PDL şi Traian Băsescu nemulţumirile populare. Schimbarea Constituţiei () [Corola-journal/Journalistic/49150_a_50475]
-
la construcția acestor prejudecăți. Va funcționa același mecanism și la revizuirea Constituției. Pentru ca România să fie regim prezidențial și pentru ca PD-L să mai aibă șanse la guvernarea după 2012, trebuie întrunite următoarele condiții: alegerea directă a președintelui, alegerea prin scrutin electoral majoritar a parlamentarilor și puterea reală a Președintelui de a dizolva Parlamentul. Prima există, a doua parțial și a treia formal. Constituția nu va fi amendată doar sub aspectul numărului Camerelor. Legea fundamentală va fi modificată astfel încât în cazul
Cum vor folosi PDL şi Traian Băsescu nemulţumirile populare. Schimbarea Constituţiei () [Corola-journal/Journalistic/49150_a_50475]
-
Membrii coaliției de guvernare au convenit să susțină modificarea legii privind alegerile locale astfel încât primarii să fie aleși într-un tur de scrutin, a declarat, luni, ministrul Culturii, Kelemen Hunor. "Aici toată coaliția a fost de acord și susține această variantă privind alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin", a spus el, citat de Potrivit acestuia, membrii coaliției de guvernare nu au
Coaliţia a decis să susţină alegerea primarilor într-un tur de scrutin () [Corola-journal/Journalistic/49196_a_50521]
-
legii privind alegerile locale astfel încât primarii să fie aleși într-un tur de scrutin, a declarat, luni, ministrul Culturii, Kelemen Hunor. "Aici toată coaliția a fost de acord și susține această variantă privind alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin", a spus el, citat de Potrivit acestuia, membrii coaliției de guvernare nu au convenit, încă, dacă legea electorală aflată în prezent în vigoare va fi modificată prin proiectul de lege care a fost deja depus la Parlament sau printr-un
Coaliţia a decis să susţină alegerea primarilor într-un tur de scrutin () [Corola-journal/Journalistic/49196_a_50521]
-
lege care a fost deja depus la Parlament sau printr-un proiect de lege elaborat de Guvern. Reprezentanți ai PDL, UDMR, UNPR și minorități au convenit, miercuri, să susțină modificarea legislației alegerilor locale, astfel încât să aibă loc un tur de scrutin, iar propunerea urma să fie supusă aprobării coaliției de guvernare. O propunere legislativă de modificare a articolului 97 din Legea nr 267/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale a fost depusă, în 15 noiembrie 2010, de un grup de
Coaliţia a decis să susţină alegerea primarilor într-un tur de scrutin () [Corola-journal/Journalistic/49196_a_50521]
-
naționale și deputatul PNL Pavel Horj. Conform proiectului de lege, alineatul doi al articolului 97 ar urma să stipuleze că "este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin", al treilea alineat precizând că "în caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candiații care se află în această situație".
Coaliţia a decis să susţină alegerea primarilor într-un tur de scrutin () [Corola-journal/Journalistic/49196_a_50521]
-
să stipuleze că "este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin", al treilea alineat precizând că "în caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candiații care se află în această situație".
Coaliţia a decis să susţină alegerea primarilor într-un tur de scrutin () [Corola-journal/Journalistic/49196_a_50521]