570 matches
-
a cărei fotografie se poate vedea în introducere) de același Gian Lorenzo Bernini, din Capela familiei Cornaro a bisericii Santa Maria della Vittoria, Roma, realizată între anii 1645 - 1652, este, de asemenea, un superb exemplu de lucrare complexă baroc. Barocul sculptural nu s-a manifestat doar în statui sau în transpuneri multiple ale stilului în opere comandate exclusiv de Biserica Romano-Catolică. În cazul barocului din alte țări, spre exemplu în cazul barocului englez, s-a manifestat și în realizarea de opere
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
spre exemplu în cazul barocului englez, s-a manifestat și în realizarea de opere pur laice. Un exemplu tipic de folosire a stilului baroc în cazul unui domeniu ce a fost supus unei transformări profunde din punct de vedere arhitectural, sculptural, precum și al întregului peisaj, este Palatul Blenheim ("Castelul Blenheim" sau "Domeniul Blenheim") și domeniul înconjurător aferent, aflat în Woodstock, Anglia, operă complexă a arhitectului Sir John Vanbrugh. Construite între 1705 - 1722, atât palatul, cât și anexele sale, grădina cu statui
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
Câteva exemple de compozitori considerați reprezentativi ai barocului în muzică și câteva opere de-ale lor considerate a fi baroc fără nici un echivoc: Mobilierul baroc, aidoma stilului artistic baroc se caracterizează prin forme curbe ample, bogăție în ornamentare și detalii sculpturale numeroase. De pildă, picioarele scaunelor sunt frecvent curbate terminându-se într-o formă stilizată ce amintește de laba unor canine și/sau feline. Adesea, picioarele scaunelor, canapelelor, sofalelor și dulapurilor mobilierului baroc au forme clar sculptate în forma labei unui
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
cu două oase încrucișate este o "emblemă" care identifică o otravă. Craniul este un "simbol" al vieții umane tranzitorii. Dinn secolul al XV-lea, termenii de (emblema) și emblematura aparțin de "termini technici" ai arhitecturii. Se referă la o reprezentare sculpturală, pictată sau desenată a unui concept, fixată pe case și aparținând — asemenea inscripțiilor — ornamentelor arhitecturale (ornamenta). De la publicarea "De architectura libri decem" de Leon Battista Alberti (1404-1472) emblemele (emblema) sunt înrudite cu hieroglifele egiptene, și sunt considerate a reprezenta un
Emblemă () [Corola-website/Science/303583_a_304912]
-
universală, cu rădăcini locale în Târgu-Mureș. În plus, frizele creează pe unele porțiuni de fațadă volume și efecte de lumină și umbră. Un prim ansamblu este așezat deasupra intrării principale în Palat sub cele șase bow-window-uri puternic conturate. Sunt compoziții sculpturale în bronz, în alto și basorelief, reprezentând scene din opera compozitorului Franz Liszt, scene inspirate dintr-o dramă istorică, pe cei doi dialogul dintre tată (Farkas Bolyai) și fiu (János Bolyai), celebrii matematicieni, György Aranka, inițiatorul și secretarul Societății Filologice
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
totală, până la partea superioară a frontonului (conform descrierii istoricului Pausanias). Templul era acoperit cu plăci de marmură de Naxos, iar frontonul de est, în loc de "acrotera" (mic piedestal servind ca suport statuilor, vaselor și altor ornamente), purta o Victorie aurită. Decorația sculpturală a celor două frontoane, executate se pare de Paeonios și Alcamenes, a făcut faima acestui templu. Interiorul era împărțit în trei zone: de la intrare până la a doua coloană era un spațiu liber, urma un spațiu închis până la cincea coloană, cu
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
a cărei catapeteasmă a pus motive românești, semn viu al sufletului său. Fiu de țăran, animat de același spirit de dreptate față de clasa țărănească, a ridicat la 17 octombrie 1904, în comunaGrivița, acolo unde construise școala și biserica, un monument sculptural în bronz închinat domnitorului Alexandru I. Cuza (primul din țară ), având pe părțile laterale ale soclului basoreliefurile lui Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, doi conservatori apropiați ai domnitorului. Puternicul sentiment patriotic îl face pe Stroe Belloescu să ridice în anul
Stroe S. Belloescu () [Corola-website/Science/303919_a_305248]
-
opere de ansamblu: havuzul „Igor Strawinskyi“(1982-83) de lângă centrul Pompidou (fr. Centre national d’art et de culture Georges- Pompidou) și havusul „Ocrotitorul vieții“ din Duisburg (1993). Havuzurile decorative și cascadele aveau să înfrumusețeze ceva mai târziu practic toate ansamblurile sculpturale ale grădinilor publice pe care le va crea artista pe parcursul anilor 70-90. Înviorarea mediului prin forme dinamice și expresive, prin îmbinarea figurilor sculpturale fantastice, colorate aprins, prin punerea acestora în mișcare de niște mecanisme create de Tinguely, sculpturile Nikăi de
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
vieții“ din Duisburg (1993). Havuzurile decorative și cascadele aveau să înfrumusețeze ceva mai târziu practic toate ansamblurile sculpturale ale grădinilor publice pe care le va crea artista pe parcursul anilor 70-90. Înviorarea mediului prin forme dinamice și expresive, prin îmbinarea figurilor sculpturale fantastice, colorate aprins, prin punerea acestora în mișcare de niște mecanisme create de Tinguely, sculpturile Nikăi de Saint Palle ne aduc în universul teatralizării spațiului, făcând spectatorului plăcerea de a se pomeni pe o clipă în afara presiunii gigantomaniei și monocromiei
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
-o, a ajuns la "Bartlett School of Architecture " din Londra unde, sub influența lui "Peter Cook", și-a finalizat studiile de arhitectură. Una din caracteristicile cele mai remarcabile ale începutului lui Cătălin ca arhitect, este evoluția rapidă a abordării sale sculpturale. În 1990, poezia să arhitecturală i-a adus posibilitatea de a studia sub îndrumarea lui Peter Cook și a invitaților săi - Zaha Hadid, Daniel Lieberskind și Lebbeus Woods - la The Bartlett School of Architecture din Londra. Comparând lucrările lui Cătălin
Cătălin Dragomir () [Corola-website/Science/312039_a_313368]
-
maramureșene și tipurile de biserici de lemn din zonele etnografice învecinate. Construită din lemn de stejar, biserica din Plopiș are numeroase particularități ce îi dau o notă de unicitate și realizare tehnică. Remarcabila compoziție volumetrică este subliniată de accente decorative sculpturale, ca brâul de forma unui tor sau friza de arcade oarbe de sub streașină, amintind de decorul arhitecturii de romanic. Planul bisericii din Plopiș este aproape identic cu cel al bisericii din Șurdești, succesiunea încăperilor fiind de la est la vest, respectiv
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
rang social. Acest fapt este demonstrat și de portretul dogelui Leonardo Loredan, unul dintre cele mai reușite portrete ale lui Bellini, în care artistul îl prezintă extrem de concentrat și într-o poziție solemnă. Personajul este pictat ca bust în stil sculptural, inspirat de operele lui Donatello și de creațiile sculptorilor din Roma. Pictura "Buna Vestire" ("Vergine Annunziata", cca. 1500), compusă din două fragmente simetrice, a fost destinată bisericii "Santa Maria dei Miracoli" din Veneția pentru un diptic. Pentru a armoniza pictura
Giovanni Bellini () [Corola-website/Science/311894_a_313223]
-
potrivit. Pătrunzând în incintă, în imediata apropiere, pe partea stângă, ne întâmpină vechea clopotniță de lemn în care își au lăcașul cele trei clopote. În fața intrării se află biserica care atarge atenția și admirația privitorului, prin armonia proporțiilor și elementele sculpturale. Asemenea bisericii de lemn din Reghin, dimensiunile lăcașului din Săcalu de Pădure sunt destul de însemnate față de cele întâlnite la alte asemenea edificii. Lungimea totală a bisericii este de 16,25 m, lățimea în dreptul naosului de 6,08 m, iar la
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
pridvorul de sub turn. În locul de trecere din târnaț în pridvor, pe partea stângă, se află un montant, cu dimensiuni de 184 x 49 x 13 cm, al cărui margini sunt tivite cu linii în zig-zag și dinte de lup. Motivul sculptural principal îl formează rozeta cu 12 petale, pe care se sprijină o cruce. De la marginile superioare ale rozetei se înalță șerpuitor trupul a doi balauri, ale căror capete cu limbi amenințătoare tind spre animalul patruped aflat deasupra, al cărui corp
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
evacuat pentru tratament la Spitalul militar din Irkutsk, unde lucrează în calitate de sculptor (1943-1944). Creează cu acest prilej ciclul compozițional "Moldova în flăcări", expus la Irkutsk. Revine la Chișinău unde pe parcursul anilor creează o galerie întreagă de portrete, monumente și compoziții sculpturale. Până în anul 1951 a lucrat ca șef al administrației Comisiei artistice din RSSM. Între anii 1951-1953 a făcut parte din grupul de sculptori care a lucrat la realizarea monumentalei statui a lui Stalin pentru Canalul Volga-Don. Imediat după revenirea la
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
colaborare cu alți sculptori și arhitecți (K. Kitaika, I. Perșudcev și A. Posjado), inspirându-se de la celebra statuie ecvestră renascentistă a condotierului Coleoni, realizată de celebrul sculptor Verrochio la Veneția. Începând din anul 1957 a realizat o galerie de portrete sculpturale, reprezentând oameni de cultură din Moldova: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Dimitrie Cantemir, Miron Costin, A. Sciușev, Oleg Dain, ale căror busturi urmau a fi amplasate în Parcul Pușkin, care s-a deschis în anul următor. În
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
inspirată de eroul din folclorul moldovenesc "Strâmbă Lemne" (aflat din anul 1945 la Ambasada Rusiei din Luxemburg), a fost utilizată de către Tsekhanovici și Novak pentru stema oficială a orașului Bălți, din perioada sovietică. El a creat o galerie de portrete sculpturale - Mihai Eminescu, A.Șciusev, O.Dayn. În anii '60-'70 creează tripticuri monumentale, printre care se distinge "Părinții și copiii" (Deșteptarea, Răscoala și Tinerețe - dispărut, ca urmare a reamenajării Parcului Catedralei, la începutul anilor'90?). Este autorul portretelor lui A
Lazăr Dubinovschi () [Corola-website/Science/310180_a_311509]
-
iconostasului. La această biserică nu au existat inițial nici țâțâni de fier, nici ferestre de sticlă, nici clopot, acestea fiind în vechime prea scumpe și de aceea înlocuite cu lemn. La toate acestea se pot adăuga arhitectura armonioasă și deosebit de sculpturală a construcției, pictura murală bine păstrată pe iconostas și în altar și nu mai puțin colecția de icoane vechi. "Sfânta beserecă cea bătrână în Susani" face parte din seria de lucrări al meșterului de biserici Gozdă, semnat pe portalul de la
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
sprijină pe obsesia strategiilor iubirii, o iubire devenită suma a șantajului, avansurilor patetice, solicitărilor continue, remușcărilor exagerate. Un vertij nesfîrșit impus celuilalt prin posturile corpului. Aici intervine extraordinară încăpăținare estetică a autorului de a modela corpul, perceput plenar, după regulile sculpturalului și ale picturalului. "Proza lui Eugen Curta este ca un ritual de inițiere și autoedificare. urmărit cu încetinitorul și asaltat la tot pasul de primejdii și de imprevizibil. Prin românul Din nou despre dragoste. Eugen Curta probează talentul său de
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
portughezi, printre care se numără și chiar însuși Joao Penha. În schimb, unul din colaboratorii săi, Conçalves Crespo (1846-1883) este, în "Miniaturas" (1870) și mai talentat în "Nocturnos" (1882), un reprezentant tipic și talentat al parnasianismului, prin vizualitate, prin dimensiunea sculpturala a temelor alese, prin predilecția să pentru episoadele istorice și exotism. În "Indienas e Portuguesas" (Indieni și portughezi), Cristóvao Aires (1880), influențat de Leconte de Lisle, se inspiră din exotismul indian. António Fogaça, care a murit student la Coimbra, evocă
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
bisericești. A pictat portrete scânteietoare prin eleganță sau sobre cu amprente melancolice sau triste și a fost fără îndoială pictorul peisajelor calde, iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. În compozițiile lui Verona transpare tendința sa spre monumental și sculptural, lucru care l-a dus câteodată spre unele atitudini artificiale. În peisaje, sensibilitatea l-a dus spre lirism și dragostea spre frumos. În compozițiile cu tematică din viața oamenilor a ales îndeosebi momentele luminoase care l-a împins adesea spre
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
astăzi piața centrală din Milano, fiind un simbol al puterii economice pe care această capitala a Lombardiei, poartă de intrare a comerțului ce traversa Alpii, l-a reprezentat timp de veacuri. Maiestuozitatea și formele estetice ale catedralei sunt grăitoare: detaliile sculpturale ale celor 135 de turle, dintre care cea mai înaltă atinge 109 metri, și cele peste 2000 de statui, sunt foarte atent executate, la fel și marile ferestre ale clădirii, considerate a fi cele mai mari din lume. Construcția propriu-zisă
Domul din Milano () [Corola-website/Science/308883_a_310212]
-
Sociale (în prezent Casa de Asigurări de Sănătate - “Policlinica veche”), amenajarea cartierului C.F.R., sprijinirea organizării Școlii Normale de Învățători și a Liceului de Fete (în prezent Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Bacău) ș.a. A contribuit, printre altele, la finanțarea complexului sculptural realizat de Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu și la construirea noului corp de clădire al Bibliotecii Academiei Române, din București, inaugurat în 1938. Mircea Cancicov s-a aflat printre ctitorii Bisericii Sf. Apostoli Petru și Pavel - Vâlcele din Târgu Ocna. A fost
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
de statui descoperite, se numără și una unică, pe plan mondial: șarpele Glykon, unica statuie de cult a acestei divinități cunoscută până acum în întreg Imperiul Roman și a cărei dimensiuni și măiestrie de realizare sunt impresionante. De studiul reprezentărilor sculpturale ale divinităților s-a ocupat cercetătorul istoric constănțean Zaharia Covacef. Statueta, care datează din secolul al II-lea, este sculptată, împreună cu postamentul, dintr-un singur bloc de marmură, cu latura de 66 cm, iar dacă ar fi desfășurat, șarpele ar
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
volume), 1941 - 1945). Academicianul George Oprescu a avut lucrări cu privire la arta populară românească ("Arta țărănească la români", 1922), la maeștrii artei românești, care reprezintă începuturile activităților de cercetare în acest domeniu. Profesorul George Oprescu a publicat studii privitoare la arta sculpturală românească ("Sculptura statuară românească", 1957). În anul 1927, a publicat monografia Géricault, iar în 1961, a publicat monografia, în două volume, Nicolae Grigorescu. Lucrările sale se disting prin erudiție și printr-un autentic simț al frumosului. În anii 1943 - 1946
George Oprescu () [Corola-website/Science/306372_a_307701]