576 matches
-
un cuib cu trepte drepte! / Fă cosciug coclit în verde/Fă o lună putrezită, prăfuită, preacurvită" ne readuc în lumea unui joc secund recitit printr-o poetică "în-cânt-tătoare". Această tendință, deloc epigonică, de scrutare și dezmembrare semantică (regăsibilă în registrul sculptural) este un mod de forțare a cunoașterii pe care poetul începe să o organizeze evenimențial. Insist asupra termenului "evenimențial" pentru că în românește a fost tradus prin "ritual", ceea ce nu prea corespunde totdeauna contextelor extrem de fluide pe care Neagu le țese
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
divinitățile sunt adorate în Dacia), răspândirea în teritoriul provincial a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau socială. Sistemul acesta este urmat cu consecvență în fiecare analiză, care astfel devine un studiu complet. Volumul a doilea al lucrării, „Corpus-ul epigrafic al cultelor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
d-lui Carbó García se încheie cu un capitol de concluzii (IV. Conclusiones, p. 583-598), sintetic și bogat în idei originale. Concluziile autorului sunt susținute deplin de repertoriile detaliate, care denotă o bună cunoaștere a izvoarelor directe (monumente epigrafice și sculpturale) și o atentă și asiduă muncă de înregistrare a acestora. De asemenea sunt susținute și de o analiză modernă și pătrunzătoare, bine fundamentată metodologic, urmând principiile metodei istorico-comparative. Observațiile pertinente și inovatoare fac din lucrarea d-lui Juan Ramón Carbó
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în sunete: astfel s-a născut "Triade. Sculpturi dintr-o expoziție. Studii simfonice pe teme de Peter Jecza". Maestrul Georgescu s-a lăsat cuprins de acea forță sacră iluminatoare care îl inspiră pe artistul Jecza ori de câte ori modelează o nouă formă sculpturală și a repetat epifania în registrul muzicii: a interiorizat sculpturile, le-a dematerializat sub forma unei simțiri energice, dar imponderabile și le-a adăugat un element fabulatoriu. Adică, le-a legat într-o poveste, de simplitatea fundamentală a basmelor și
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
de simplitatea fundamentală a basmelor și de eleganța nobilă, eroică a marilor compoziții muzicale. În plus, a ilustrat un proces semiotic de o raritate excepțională. Este vorba despre traducerea pe care a efectuat-o maestrul Georgescu atunci când a transpus textul sculptural în text muzical, o traducere diferită de cea verbală, practicată în mod obișnuit de traducători atunci când tălmăcesc dintr-o limbă în alta. Se numește, cu un termen grecesc sofisticat, ekphrasis și reprezintă descrierea unui tablou într-o poezie, a unei
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
n-a fost aproape niciodată tradusă în muzică. Motivul este evident: volumul și spațiul se transformă greu în sunete, verticalitatea materiei se răstoarnă greu în orizontalitatea curgerii muzicale, atât de greu încât puțini compozitori reușesc cu adevărat să îmblânzească formele sculpturale concrete. Dar Remus Georgescu le-a putut smulge statuilor lui Jecza respirația (căci statuile respiră muzică, o știm de la R.M. Rilke) și a permis publicului să fie și el cuprins de magia formei redată în sunet ca iubire și lumină
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
respiră muzică, o știm de la R.M. Rilke) și a permis publicului să fie și el cuprins de magia formei redată în sunet ca iubire și lumină. Conform mărturisilor autorului, la baza acestui proces ekphrastic de mare anvergură stă triada, unitatea sculpturală dezvoltată de Peter Jecza. Ea reflectă relația interontică a treimii, a triunghiului, a unei unități alcătuite din forțe neantagonice, independente. Pentru sfinții părinți, pentru Ioan Damaschinul sau Grigorie Sinaitul, monada se mișcă spre diadă și se oprește în triadă, Sfânta
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
ferme ale unui idol de piatră este luminată de razele lunii. Ca și mai vârstnicul Edgar Degas, Gauguin a ignorat, începând de la un moment dat, granițele prestabilite între genuri și metode de lucru. Plăcile de gravat sunt dăltuite cu gesturi sculpturale. Monotipurile combină desenul și arta tiparului. Spre sfârșitul vieții, execută o serie de „transferuri” - „Profil”, „Reîntoarcerea de la vânătoare” - care domină ultima sală a expoziției. Este o tehnică, se pare, inventată de artistul francez. Mai întâi, o foaie de hârtie este
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
contribuie la perpetuarea unei atmosfere fluide, de vis... Pictura lui Picasso (1952) nu emană senzualitate, ci violență. Modelul își apucă cu asemenea forță coada, încât întregul trup se contorsionează. O paletă coloristică limitată la variante reci de albastru și formele sculpturale, geometrice îți captează atenția dar nu te îmbie defel să pătrunzi în universul reprezentat. Expoziția include neașteptat de multe mici bronzuri legate de picturi sau grafică, subliniind tendința ambilor artiști de a folosi simultan multiple medii de exprimare. O variantă
Picasso și maeștrii picturii europene by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6051_a_7376]
-
sculptură Triade“. Competiția este deschisă tinerilor creatori, studenți și absolvenți - artiști plastici, designeri, arhitecți, până la vârsta de 35 de ani. Proiectul va propune mobilarea unui spațiu din interiorul Parcului Triade (dimensiunile 7,30 x 7,30 m) cu un obiect sculptural. În concurs va fi prezentată macheta obiectului final și o planșă de amplasament. Înscrierea se va face până în 1 mai (prin e-mail jecza@mail. dnttm. ro sau prin fax 0256 498 670, predarea lucrărilor se va face în 4 iunie
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Sârbeni, județul Teleorman, și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. A fost ridicată în anul 1778 și refăcută în 1849. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la pridvor și funia ce încinge biserica, precum și pictura iconostasului și a icoanelor vechi rămase în inventarul bisericii. Pisania din interior constituie un izvor documentar local ce ridică valoarea lăcașului. Structura de lemn originală se păstrează în condiții bune
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
eroilor, Prunișor, Arad; 1995, Fotbalist, Sebis, Arad; 1999, Semn, Schrems, Austria; 2000, expoziție personală - Nobilă Casă Oradea; 2002, Monumentul eroilor, Sacadat, Bihor; 2002, Radu Golescu, Arad; 2004, expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală- Muzeul Țării Crisurilor Oradea Ansambluri sculpturale: 1997, reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea ansamblului sculptural/ fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
Fotbalist, Sebis, Arad; 1999, Semn, Schrems, Austria; 2000, expoziție personală - Nobilă Casă Oradea; 2002, Monumentul eroilor, Sacadat, Bihor; 2002, Radu Golescu, Arad; 2004, expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală- Muzeul Țării Crisurilor Oradea Ansambluri sculpturale: 1997, reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea ansamblului sculptural/ fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă Primăriei municipiului Oradea 2000
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
Sacadat, Bihor; 2002, Radu Golescu, Arad; 2004, expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală- Muzeul Țării Crisurilor Oradea Ansambluri sculpturale: 1997, reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea ansamblului sculptural/ fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă Primăriei municipiului Oradea 2000, spațiu de joacă pentru copii, curtea Muzeului de Artă Aplicată din Frankfurt, Germania 2003, reconstituirea ansamblului
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală- Muzeul Țării Crisurilor Oradea Ansambluri sculpturale: 1997, reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea ansamblului sculptural/ fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă Primăriei municipiului Oradea 2000, spațiu de joacă pentru copii, curtea Muzeului de Artă Aplicată din Frankfurt, Germania 2003, reconstituirea ansamblului sculptural al Porții nr.1, Cetatea Albă
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
fațadă Primăriei municipiului Oradea 1999, ansamblu sculptural decorativ “Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos”, Oradea 2000, realizarea stemei orașului Oradea pe fațadă Primăriei municipiului Oradea 2000, spațiu de joacă pentru copii, curtea Muzeului de Artă Aplicată din Frankfurt, Germania 2003, reconstituirea ansamblului sculptural al Porții nr.1, Cetatea Albă Iulia. Premii și Distincții: Premiul Juriului Rumilly, Franța, 1997 Premiul I Belley, Franța, 1998 Diplomă de Merit, Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România, 2003. Lucrări în colecții publice și particulare : România
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
naturală. Aceste busturi erau opera arhitectului Fr. Stork. În perioada comunistă, nici memoria soților Chercea nu putea scăpa de furia acestora, busturile fiind îndepărtate de la locul lor și topite, fără a se ține cont de valoarea de patrimoniu a operei sculpturale. Busturile soților Chercea au fost refăcute în anul 2009, si repuse pe fostul lor amplasament. În anul 2003, prin HCLM 241/ 28.11.2003, Nedelcu Chercea a primit post-mortem tilul de "Cetățean de onoare al Municipiului Brăila".
Nedelcu P. Chercea () [Corola-website/Science/328151_a_329480]
-
de granulație. De obicei tapiseria este o piesă de artă textilă care servește amenajării decorative a unui spațiu interior, ea fiind totdeauna atârnată pe un perete sau pe o suprafață verticală, cu excepția pieselor de artă modernă, care pot fi și sculpturale (tridimensionale). Tapiseria tradițională înfățișează subiecte cu caracter decorativ, de exemplu pe teme istorice sau alegorice. Tapiseria modernă, bidimensională sau tridimensională, poate fi figurativă sau abstractă. Tapiseria este adesea considerată o artă de sine stătătoare. Istoria tapiseriei începe în Egiptul antic
Tapiserie () [Corola-website/Science/323441_a_324770]
-
17 metri), ai cărei ochi sunt ațintiți, parcă, spre pelerini. Grota Guyang cuprinde numeroase statui budiste reprezentative pentru dinastia Wei de Nord, pe care sunt marcate numele autorului, data și motivul creației, elemente foarte utile pentru cercetarea caligrafiei și artei sculpturale din acea perioadă. În grotele de la Longmen sunt păstrate crâmpeie din istoria Chinei, dar și a altor țări, materialele provenind din domeniile religiei, artei plastice, caligrafiei, muzicii, medicinei, construcțiilor și chiar al transportului. M. D. MITROI Luna de miere l
Agenda2006-20-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284968_a_286297]
-
Nu puține sunt paginile ce merită să fie citite în revista trimestrială Caietele Columna de la Tîrgu Jiu (anul XIII, nr. 57/1 pe 2009). Cu atît mai mult cu cît spiritul lui Brâncuși se face simțit nu numai în complexul sculptural al orașului, dar și în articolele din acest număr al revistei. De aceea, puțin i-a lipsit Cronicarului să nu laude în întregime revista. Din păcate puținul cu pricina, care începe pe prima pagină și continuă pe a treia, poartă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
posesiune: "Te dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda noapte/ Lumina cărnii pipăi cu degete de orb/ Și mâna ospătată cu sâni, culege șoaptă,/ Tot trupul cu migală de mângâieri să-ți sorb". Citatul ales de Nicolae Oprea anunță melosul sculptural și stilistica sinesteziilor din "Ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al lui Emil Brumaru, cum susține monograful. . în privința povestirilor scrise în perioada deplinei maturități (1947-1958) și publicate postum, în 1966, cu un
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
firea: „Ca o iubită care pleacă pentru totdeauna/ și uită să se uite/ încă-odată înapoi.” Dimensiunea nesfârșitului este cuprinsă în două versuri ale poeziei Pusta, dar semnificația estetică a întregii poezii depășește imitația naturii, ca și în formele și alcătuirile sculptural coloristice din poezia Bivolii, considerată antologică. S-ar putea spune că poezia lui Aron Cotruș este o poezie vizuală. Un peisaj cu atmosferă complexă, însă, grea de melancolii și monotonii, de izbucniri și înlemniri pe viața din afară, dar de
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
a poeziei lui Gheorghe Pituț, relansând un model șaptezecist, un orfic și un orfevru, în dizarmonicul, narcisicul, milenaristul peisaj poetic actual. Ne-a surprins nu numai naturalețea cu care Gheorghe Pituț respectă sofisticata tehnică a sonetului, ci și polifonica, proteica, sculpturala lui muzicalitate. Ne aflăm în fața unui poet-cărturar, cu depline puteri asupra limbajului, fără complexe "în fața limbii gânditoare", țesând din concepte și metafore o nesfârșită partitură, o postmodernă glossă eminesciană ( cum bine scrie Romul Munteanu în a sa doctă prefață). Căutătorul
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
fragment de dramă și corespondență. Volumul e prefațat și tradus de Petre Stoica, iar coperta, pe care e reprezentată figura poetului schițată de Oskar Kokoscha, e realizată de Vasile Socoliuc. Printre texte sunt risipite câteva dintre portretele grafice, litografice și sculpturale ale lui Trakl în viziunea unor Hans Fronius, Tudor Jebeleanu, Valentina Boștină, și un facsimil. Dar pe pagina albă și fină, acestea sunt doar vagi contururi ale unei figuri din fruntea căreia "potolit sângerează/ străvechi legende/ și tâlcul tainic al
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
primele două - deși doar o schiță! -, piesa lui Fergal Dowling, Sketch, pentru violă, voce, clavecin și computer e clădită, așa cum o spune și titlul, pe un tipar teatral-dramaturgic, sau ca să cităm viziunea autorului asupra actului componistic, sub forma unui „act sculptural, ce include implicarea obiectelor sonore și a prezenței spațiale.” Așadar, vocea ar avea semnificația unei sculpturi, iar instrumentele, pe cea a obiectelor sonore, toate legate între ele de rezonanța mediului electronic. Lucrarea nu e lipsită de o tentă umoristică, rezultată
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]