950 matches
-
astfel o putere de două ori mai mare decât a celui longobard; săgețile cu care trăgeau aveau vârfuri lungi de-o șchioapă, tăiș triplu și erau în stare să pătrundă prin platoșa noastră. În privința săbiilor, aveau una curbată ca o seceră, cu tăișul în afară: reteza alunecând într-o parte, fără să se-nfunde printre oase, cum se-ntâmpla cu scramasaxul. Începând cu scuturile rotunde de lemn îmbrăcat în piele și terminând cu coifurile cu creastă, de piele și de metal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în biserica Sant’Eusebio. De fapt, am cârtit în contra celui ce se arătase neîndurător. Eram înfricoșat, căci moartea mi se înfățișase pentru a doua oară. Fuseseră alese Vibana și Gaila, dar și eu fusesem cu siguranță cântărit și măsurat în vreme ce secera îmi trecea pe deasupra, și nu mai puteam să mă ascund pe după „vârsta la care nu se moare“. Regele a venit la mine acasă la lăsatul serii și mi-a spus: - Știi care au fost vorbele Gailei înainte să se stingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
vă cer, așa cum și Dumnezeu ne dă nouă ce-i cerem. Părintele vorbește cu voce atât de scăzută încât ultimele cuvinte sunt aproape tăceri. Dar Aurora Martinescu le aude totuși, prin întuneric. În geam, printre crengile teiului din curte, strălucește secera lunii noi și părintele Ieronim arată către ea. Știi povestea cu luna care se oglindea într-o fântână? Sabia lui Mihai nu e un obiect. La început a fost cuvântul și la sfârșit tot cuvântul este. Obiectul, dacă a existat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
degetul sângerat. Gazda revine în sfârșit din bucătărie cu o tavă de argint pe care a așezat două păhărele, clondirul cu vișinată și un platou de cornulețe făcute în casă. Unele sunt mărunte cât degetul mic și delicat curbate precum secera lunii noi, altele, de o jumătate de palmă, se tolănesc pe plaja de zahăr pudră ca masculii de morsă după o luptă câștigată. Căci treabă la bucătărie face, și chiar cu plăcere, dar nu prea des, atât cât să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
dus agale spre fereastra de la stradă să ascult de-acolo - să ascult în timp ce priveam prin geamurile pline de praf ramurile unui copac fără păsări și fără frunze. Desenate cu degetul pe praful de pe trei dintre ochiurile geamului erau o svastică, secera și ciocanul și steagul Statelor Unite. Desenasem cele trei simboluri cu săptămâni în urmă, la sfârșitul unei dispute despre patriotism avută cu Kraft. Ovaționasem entuziast pentru fiecare simbol, demonstrându-i lui Kraft ce înseamnă patriotism pentru un nazist, un comunist și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
în germană. — Da, aprobă ea. Ajunsese în dreptul ferestrei de la stradă și se uita acum la imaginile patriotice pe care le desenasem cu degetul pe ochiurile de geam prăfuite. — Care din ele te reprezintă acum, Howard? întrebă ea. — Poftim? am întrebat. — Secera și ciocanul, svastica sau steagul american..., mă lămuri ea. Care îți place cel mai mult? — Întreabă-mă mai bine de muzică, am zis eu. — Cum adică? se miră ea — Întreabă-mă ce melodie îmi place la ora actuală, am explicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
frunza veștedă pe ram - motanul atent În palma-ntinsă aurul cerșetorului - frunza de salcâm Stradă pustie - hârjonindu-se frunze gonesc pe vânt Toamna spectacol de sunet și lumină - ciori și nori vineți Frunzele ude abțibilduri pe geamuri - toamna-n grădiniță Secera lunii se ascunde printre nori - frunzele-s roșii Picuri rubinii - printre spinii ascuțiti surâsul toamnei Copaci desfrunziți - fără tata acasă anotimp în tuș Vânt rece-n scrânciob îngânând guguștiucii - tot parcul pustiu Toamna la scăldat - soarele-n copca azurie dintre
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
nouă exemplare). Etapa preliminară a culturii Dridu se diferențiază de perioada secolelor VI-VII prin abundența obiectelor, executate din materiale diverse (pl. XXXVI-XXXVIII), precum străpungătoare din os (20), fusaiole (16), cuțite (10), cute (9), vârfuri de săgeți (8), catarame (6), seceri (4), cosoare (4), iar printre cele mai puține (câte unul-două exemplare) se numără obiectele de podoabă sau anumite unelte, din afara celor menționate. Totalul pieselor poate fi împărțit pe categorii de obiecte și materiale componente: ceramica, lucrată atât la mână cât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
reprezentată printr-un număr de aproximativ 1300-1500 de vase-borcan și de tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz și argint: catarame (6), mărgele din os și lut
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de săgeți și un topor), specifice secolelor VIII-IX (pl. XXXIX), s-au perpetuat și modificat în perioada următoare, iar pentru o mai bună comparație au fost analizate împreună cu cele din veacurile X-XI. Uneltele (pl. XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu exemplarele găsite la Curcani - Ilfov, Dragosloveni - Vrancea, Bârlogu - Argeș, Floreni, Bârlălești, Fedești, Codreni, Giurcani -Vaslui, Fundu Herții - Botoșani, Sinoasa - Iași ș.a. La piesele de port (catarame, aplice, verigi, brățări, mărgele, cercei și inele, ultimele două categorii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și a cărui groapă a fost utilizată, după abandonare, pentru depozitarea deșeurilor. În așezarea distrusă de alunecările de teren, de la Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), s-a descoperit, pe lângă ceramica specifică culturii Dridu (pl. LVIII/1-5 ) și un lot numeros de unelte (cuțite, seceri, cosoare, dornuri, dăltițe, un topor, un ciocan ș.a.), posibil un depozit al populației autohtone (pl. LXVIII). Totodată, un pericol iminent putea determina populația să părăsească în grabă așezarea și în consecință să renunțe la obiectele amintite (produse local sau importate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar sporadică. Alături de ceramică s-au găsit foarte multe unelte indispensabile unei comunități, de tip Dridu, cum ar fi străpungătoare din os (36), fusaiole (26), cuțite (11), cute (8), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), piese de harnașament (2), greutăți din lut (2), clopote (2), precum și piese de port, pandantive (3), mărgele (2), brățări (2), inele (2), nasturi (2), iar cele mai puține (câte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
000 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, doar 20-25% au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b) unelte de os și metal: străpungătoare os (36), cuțite (11), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), și câte un exemplar de cui, ciocan, pilă, pensetă, ac, otic, pinten, cârlig de undiță, vârf de lance, tub și spatulă din os; c) obiecte de port din os
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești, Fedești - Vaslui, Siliștea Nouă - Suceava, Dragosloveni, Jariștea și Răstoaca - Vrancea. Celelalte unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de lance) este dublată și de câteva obiecte de harnașament (o zăbală dintr-o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din fier). Gama de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de lemnărit, câte un ciocan, cui, ac, pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole (seceri, cosoare, un otic), unelte de os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și o spatulă) și obiecte casnice din lut și piatră (fusaiole, greutăți și cute) - pl. LXII-LXX. Materialul din componența obiectelor de podoabă este bronzul și argintul, iar pentru arme-unelte, piese
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
345 de semințe. Deși gropile medievale timpurii erau frecvente în secolele IX-XI și aveau o capacitate de înmagazinare ce varia între 60 și 150 kg, puține dovezi s-au păstrat. Printre uneltele agricole semnalăm o săpăligă (Cociu-Motoșeni), otice (Dodești, Gara-Banca), seceri (Dodești, Gura Idrici, Negrești, Gârbovăț-Ghidigeni, Drăgești) și un brăzdar de plug (Pogonești). Cuptoarele de copt pâine sau de uscat/prăjit semințe, de la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Dodești, Dănești sunt tot argumente în sprijinul acestei vechi activități. Măcinarea semințelor se făcea cu ajutorul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și obiecte uzuale, de regulă unelte din fier, necesare activităților casnice, agricole și meșteșugărești (săpăligă, brăzdar de plug, oticuri, seceri, cosoare și topoare). Dependența de produsele bizantine a fost resimțită în condițiile crizei economice din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX), perioadă în care se constată absența lor din inventarele siturilor. Situația a revenit la normal, începând cu secolul X, când s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dodești, Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui) și Negulești-Dealu Morii (Bacău). Unelte și arme din fier: unelte de prelucrat lemnul la Gara-Banca, Dodești și Negrești - Vaslui; unelte agricole: un brăzdar de plug (Pogonești, Vaslui), un otic (Dodești - Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni, Galați); arme: vârfuri de săgeți, cu tub de înmănușare sau peduncul (Cociu-Motoșeni, Bacău; Dodești, Banca - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Galați) și topoare (Bălteni - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Țepu - Galați; Tăvădărești și Găiceana - Bacău); Însemne pecuniare: tezaure bizantine, din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Inventarul stațiunii se compunea din vase întregi și fragmentare modelate la mână ori la roată, ultimele decorate cu linii orizontale și vălurite, obiecte din piatră (cute, tipare), os (străpungătoare), lut (fusaiole, creuzete) și din fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în secolele VIII-IX. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975, D. Gh. Teodor, Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alunecări. Din inventar s-a recuperat un mic depozit de unelte, care a servit membrilor comunității respective: unelte meșteșugărești (un ciocan, două dornuri, o pensetă, două dălți, un ac, o pilă, un cuțit de pielărie), unelte agricole (un cuțit, două seceri, două cosoare), arme (un vârf de săgeată și altul de lance) și obiecte diverse (două clopote). Materialul se încadrează aceluiași interval de timp amintit. Cercetare A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu, D. Vicoveanu, 1960. Depozitul de unelte se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
moartea, laolaltă. Asta s-a petrecut iarna, în câmp, la "Cățelu"... Era într-o luni când i-a prins viscolul. Veneau de la o nuntă la care cântaseră de sâmbătă seara. Ar mai fi rămas, da-i chema dumneaei, a cu secera. Încă nuntașii trăseseră de ei: - Mai stați dracului și azi, să mai petrecem și noi, că nu-i vreme de plecat. Nu vedeți, se așază a ninsoare... Mitică, nu și nu, că-l așteaptă nevasta, să-i aducă parale de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" (2003) argumentează însă că lucrurile nu stăteau așa cum par. „Politicile de gen ale comunismului au fost politici de reproducerexe "„reproducere" a dominației bărbaților în societate începând cu steagul care avea bărbat cu ciocan și femeie cu seceră, iar cele două munci erau deja ierarhizate.” (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, p. 102) Socialismul care proclama egalitarismul de gen și-a creat propriul patriarhatxe "„patriarhat" pe cale politică prin ierarhizarea ramurilor economice în baza importanței sociale a muncii. Ierarhizarea era politic
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Centrale, se observă o frecvență crescută a unei maladii genetice denumită siclemie, sau anemie falciformă (www.who.int/malaria). Indivizii cu siclemie, deci homozigoții recesivi (aa), au rezistență la malarie, din cauză că celulele roșii ale siclemicilor (flate și cu formă de seceră) nu sunt preferate de țânțari. Din păcate, după statisticile raportate de Organizația Mondială a Sănătății, indivizii cu rezistență la malarie mor adesea devreme, din cauza anemiei falciforme și problemelor de sănătate asociate acesteia. Cu toate acestea, numărul celor care mor din cauza
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1 500 000 pe an). Studii relativ recente (Joy et al., 2003) indică faptul că indivizii heterozigoți pentru gena anemiei falciforme (Aa) au și ei o rezistență moderată la malarie (unele dintre hematiile lor sunt flate și în formă de seceră), dar, spre deosebire de homozigoții recesivi pentru gena anemiei (aa), heterozigoții vor dezvolta foarte rar anemie severă letală. Homozigoții dominanți pentru gena siclemiei (AA) au celule roșii normale, nu dezvoltă anemie, dar sunt o gazdă preferată de țânțarii transmițători de malarie. Ca
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la el. Nu i-au sărit în ajutor, și-au luat picioarele la sănătoasa și, doar atunci câns s-au simțit în siguranță pe ulițele satului, au început să strige, să cheme ajutor. Oamenii dădură fuga la locul respectiv cu seceri și cosoare, dar nu putură să mai facă nimic ca să-l salveze pe băiatul ciupit de mușcături, sfâșiat și hărtănit de acele târâtoare. XIII Zilele treceau încet în spațiul îngust al celulei. Prin ferestruică venea o lumină spălăcită și zarva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]