1,137 matches
-
01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am plâns șiroaie de sudoare Cu lacrime în ele prinse, Sau picuri ce-au udat ogoare, Pe fețe și prin bărbi prelinse. Și am mai plâns în nopți și-n cuget, Când ei ne secerau strămoșii. Au nu văzut-ați ? Până-n suflet Aveam de ură ochii roșii ! Am plâns când s-a tăiat străbunul În creste de Carpați, trădat. Sau când s-a dărâmat gorunul Sub care Horea-i îngropat. Și am mai plâns când
CÂND PLÂNG BĂRBAŢII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371967_a_373296]
-
ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Soarele când se va ridica de o suliță
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină mai ușor la aruncarea lor
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
din cauza părinților. Nu avea cine să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat? îl întrebă Jeni, ce se mișca greoi prin polatră din cauza sarcinii. - Am terminat, răspunse Victor obosit și fără chef de vorbă. Mâine dimineață sper să termin până pe la zece de legat și de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
7), și nu de frica de pedeapsă. Căci Dumnezeu nu pedepsește pe nimeni. Suferințele și încercările vieții pe care noi le numim pedepsele lui Dumnezeu sunt de fapt consecințele firești ale păcatelor noastre. "Căci ce seamănă omul, aceea va și secera"(Gal. 6, 7), chiar dacă noi nu vedem întotdeauna legătura directă între păcatul săvârșit și necazul sau boala care vin asupra noastră. Există o lege a compensației duhovnicești: tot răul săvârșit se întoarce, mai devreme sau mai târziu, asupra noastră. Credința
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
altă lume Prin jertfa noastră săvârșită, Șarja Prunaru e un nume, Pentru o țară reîntregită! S-A ÎNTORS C-O STEA RANIȚA TA Soldatule! Simbol de țară, Plecat în lupte-mbărbătat! Eu ți-am dorit o primăvară, Dar gloanțele te-au secerat. S-a întors c-o stea ranița ta, Soldatule iubit de Zei! Într-un catarg s-o ridica, Când tu te vei uni cu ei. Va flutura drapelul țării, Vei fi slăvit și decorat, Trecut în cartea neuitării, Tu vei
SĂ RIDICĂM SPRE CER, DRAPEL! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372970_a_374299]
-
dovedire că nenorocirea nu vine niciodată singură, fratelui său geamăn, Mircea, vițele unui cancer cu evoluție galopantă i-au sfâșiat trupul în numai cinci luni! „Cerșetorul” bolnav de Parkinson trăiește, rezistă și biruie, iar „Prințul” care părea sănătos a fost secerat de moarte! „Rangurile” acestea le primiseră frații Constantiniu în urmă cu mulți ani, la „Teatrul de Comedie” unde au jucat cu mult succes, împreună, în piesa „Prinț și cerșetor”, fiind apreciați chiar și de maestrul Radu Beligan, directorul de atunci
CORNEL CONSTANTINIU LAVIURI PE PORTATIV de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372990_a_374319]
-
Austria constituia,de asemenea, o frână /.../”. (2-pg.318).O descriere zguduitoare a vieții iobagilor, în discursul său, de la Blaj, din 2/14 mai 1848, Simion Bărnuțiu arăta: „ Poporul pe care nu-l apără nici o lege, e scos la sapă, la secere sau la alte lucruri /.../ îi mână apoi ca pe vite cu bățul de alun, de se înalță un nor de praf în urma lor, ca în urma carelor ce merg pe drumul țării”. (2-pg.322) În completare, Gheorghe Barițiu arăta: „ Iobagii nu
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
i-ai ucis frații și părinții!” „Nefericitule, tu, crezi că ești singurul căruia i-am făcut asta? Crezi că-mi mai amintesc care dintre ei ești?” „Vino mai aproape, poate-ți amintești!” A mai făcut doi pași și-a fost secerat de-o rafală de gloanțe venită dinspre germani. Nenorocitul a fost lichidat. Cineva mi-a făcut dreptate. Într-un fel m-am bucurat că nu a trebuit să-mi pătez eu mâinile cu sângele acelui om malefic. Un singur lucru
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
în reluare, târându-se greoi, rafalele de vânt pătrund în trupul slăbit. Carne trecătoare. Încovoiat de timp înaintezi greu, mâlul gros împiedică mișcarea. Amintirile se derulează ca un film vechi, întrerupt de tehnica primitivă alb-negru, culorile străbat printre scene. Îngenunchezi secerat de durere. Neputincios strângi în pumni mâzga lipicioasă. Dorința de a ajunge la scări te impulsionează, pătrunde in sânge, acționează ca o supapă a gândului ... pompează prin vene, încălzește inima și urcă spre creier. Explozia de scântei inundă centrul vital
CALATOR.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348867_a_350196]
-
de cuvânt, iar cuvîntul, spre infinit să se îndrepte. Să-ntreb galaxia, universul întreg... mai sfântă, mai mândră ca TERA, ce pare-n amurg, mai este o alta ? Cu oameni, cu ape cu munți și cu crâng, cu holde grâu, secerate-n amurg, cu gânduri ce n-ajung la noi, și respinse, se frâng, mai este o TERA ? O! voi oamenii mari ai lumii, vegheați copiii, ce se joacă cu focul, salvați TERA astăzi, ajungă-vă jocul, dați lumii odihna și
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
a oprit fără vlagă preț de câteva zeci de secunde pentru ca ființa unuia să ajungă a se confunda, printre ruine, cu ființa celuilalt ... 4 martie 2012 - trei decenii și jumătate de neuitare la aducerea-aminte a coșmarului unor clipe ce au secerat definitiv firul vieții a mii și mii de oameni, făcând să dispară pentru totdeauna liniștea tăcută a unui spațiu sacrificat până la acel moment doar pe altarul unei alte primăveri aflate la începuturile ei florale ... Din 1977 și până acum, șocul
SEISMUL, CLIŞEUL TRAGIC AL UNEI REALITĂŢI CRUDE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348347_a_349676]
-
se aflau în fața zidului câte o părticică din părinții lui din nevasta lui, din frații lui și toți copiii lui înfrunțiți câte o părticică din prietenii lui și toți dușmanii întregi își reglă arma pe foc automat și începu să secere deodată îl fulgeră un gând „ dacă în fața ucigătorului tir s-o fi găsind și vreo părticică din mine?” aruncă arma și întrebă țipat „ e cineva rănit acolo?” OPRIREA DIN ZBOR astă noapte m-am regăsit cu iubita mea și în
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (3) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345306_a_346635]
-
aburind și mă chema să mănânc.Munca la seceriș era grea întîi luai în mâna un mănunchi pe care îl tăiai cu secera ,apoi mănunchi peste mănunchi era pologul și din mai multe poloage făceau snopul.După ce se termina de secerat bărbații făceau clăi și de abia acum venea greul, odată cu batoza.Batoza era un soi de combină ,unde băgau snopii de ieșeau boabele de grâul curate.La spatele batozei două persoane dirijau paiele.Mamă, ce praf ieșea de la grâu,iar
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
cerești nopțile mi le împreună ca un șirag de mătănii ziua-ntreagă în arșița verii să te strig cu glas de câmpie verde cu tăcerea desei păduri a cărei taină doar mierla o știe n-ai să vii până la asfințit seceră luna coboară printre vise coapte zadarnic merele suferă de claustrofobie pământeană în brațele mele de lut arzând ți-am rămas amforă ... Citește mai mult în zgomot de pânză albăse topesc munți înzăpeziți cărări printre nămețiîsi croiesc mieicântând evadare alpinăca într-
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
netrecerii în uitare a neamului lor de plugari! Asta măcina el pe drumul spre arie, scrâșnind în măsele a îndârjire, a nevoință... Când soarele se arătă, lăudat de mii de păsări, tăiase cu secera, de multă vreme, un rând bun. Secera și se gândea cu mulțumire către Cer pentru grâul de anul ăsta, înalt în pai și mlădiu ca trestia, greu în spic precum vrabia! Fusese o toamnă taman bună de semănat, cu ploi leneșe, picurate, cât să încolțească bobul și
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
-le zvoana amenințării ,,...să pleci până la apus!”. Veni și vremea prânzului. Omul era negru la față și-n suflet. Mâncă. Mulțumi Domnului. Udă copăcelul, părându-i-se că aude bombăneala femeii sale, își plimbă privirea peste grâul ce rămăsese de secerat, de parcă ar fi vrut să-l zugrăvească în minte, nu alta. Apoi, cu un oftat din rărunchi, se apucă iar de muncă. Spicele cădeau grele, amestecate cu picăturile de sudoare. Timpul se scursese pe nesimțite... Copacul începu să se încarce
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
începea de obicei, mai fiecare zi, în ograda lui Ion și-a alor săi, fie vară ori iarnă, căci tot timpul se găsea câte ceva de făcut. Dacă nu era de arat și semănat, era de coasă. Dacă nu era de secerat, trebuia adus fânul și băgat la adăpost în podul grajdului. Dacă nu era de cules porumbul, era de tăiat și legat la coceni. Dacă nu făta o vacă, sigur făta purceaua. Dacă nu era nimic de făcut la câmp, musai
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
Unicul Sens”, cum ar zice poeta gălățeană Speranța Miron și cum o spune poetul Traian Vasilcău în altă formulă poetică superbă: „A fi doar în El-ce artă!/ Să o ai și s-o tot ceri/Luna stelele îndeamnă: „Hai la secerat tăceri!” Ajuns în peisajul cosmic, poetul revelează starea sa de extaz pe care o simte: „și-n ninsoarea potopindă/ Mor și-nviu ca o colindă”. În această stare creează tulburătoare poeme, în care rugăciunea plânge, tăcându-și durerile, picurând mesaje de
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii, obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea, paraistasul) pregătirile pentru secerat, desfășurarea treieratului, scene de folclor local (bocete, blesteme, ghicitul, datul cu bobi) sau coptul porumbului și al dovleacului de copii la deal sau pe izlaz, fluieratul fetelor la poartă, ieșirea fetelor cu flăcăii în tindă,- toate acestea fapte au poezia
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
de la părinți, se uită la filme cu Jan van Helsing și sunt mereu înarmați cu pistoale având gloanțe de argint, sau măcar cu pari ascuțiți din lemn de cruce. E nenorocire, îți spun! O mulțime dintre ai noștri au căzut, secerați de micile lichele, iar acum sunt doar cenușă. Cum intră în școală, pericolul se dublează! Pe lângă arme, încep să tragă praf la nară, apoi dau la venă și apoi la dracu’ să-i ia, că sunt atât de toxici încât
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
adaug și eu câteva versuri dedicate celor rămași pe câmpul de luptă, eroilor noștri. S-a întors c-o stea, rănită ta! Soldatule! Simbol de țară, Plecat în lupte -mbărbătat! Eu ți-am dorit o primăvară Dar gloanțele te-au secerat! S-a întors c-o stea rănită ta, Soldatule iubit de Zei! Într-un catarg s-o ridică, Când tu te vei uni cu ei! Va flutură drapelul țării, Vei fi slăvit și decorat, Trecut în cartea neuitării, Tu, vei
SUPRAVIEȚUITORII TRANŞEELOR! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373245_a_374574]