561 matches
-
Uniunea Sovietică. În același timp au izbucnit în Abhazia și Oseția de Sudest războaie de secesiune. Prezența armată a Rusiei împiedică până azi controlul guvernului georgian asupra întregului teritoriu al țării. Oseția de Sudest a ieșit victorioasă din războiul de secesiune, cu ajutorul rus, în regiunea independentă a Abhaziei domnește până azi un acord foarte precar de încetare a ostilităților. Primul președinte al Georgiei după recucerirea independenței, Zviad Gamzahurdia, a fost răsturnat de un puci. Următorul președinte, fostul ministru sovietic de externe
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
deveni mai târziu conducătorul acestei țări, a fost numit șef al statului major. Nemulțumit de toate aceste evenimente, , președintele bogatei regiuni Katanga, a proclamat pe 11 iulie independența acesteia. Și regiunea Kasai de Sud a intrat într-o luptă de secesiune împotriva noii conduceri. Astfel conflictul din Congo a devenit, în același timp, unul internațional (datorat intervenției Belgiei în fosta sa colonie), cât și unul intern (cauzat de secesiunea unei provincii într-un stat nou). La 12 iulie 1960 guvernul congolez
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
acesteia. Și regiunea Kasai de Sud a intrat într-o luptă de secesiune împotriva noii conduceri. Astfel conflictul din Congo a devenit, în același timp, unul internațional (datorat intervenției Belgiei în fosta sa colonie), cât și unul intern (cauzat de secesiunea unei provincii într-un stat nou). La 12 iulie 1960 guvernul congolez a cerut ONU să intervină militar pentru a proteja teritoriul național al statului congolez împotriva agresiunii externe (belgiene). ONU a trimis în Congo misiunea de pace ONUC, cea
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
a proteja teritoriul național al statului congolez împotriva agresiunii externe (belgiene). ONU a trimis în Congo misiunea de pace ONUC, cea mai mare de până la acea dată. Belgienii, dorind să își mențină controlul asupra resurselor minerale ale statului, au susținut secesiunea Katangăi, deși nu au recunoscut independența provinciei. În această situație dificilă, evenimentele s-au precipitat ducând la o criză între președintele Kasavubu și primul ministru Patrice Lumumba. Conflictul dintre președinte și prim ministru s-a dezvoltat, culminând cu decizia președintelui
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
zone: regiunea controlată de guvernul central (provinciile Leopoldville, Equatorial și Kasai Vest), regiunea controlată de Gizenga, urmașul lui Lumumba (provinciile Oriental și Kivu), Katanga condusă de Tshombe iar în provincia Kasai și în nordul Katangăi liderul triburilor Baluba, Albert Kalonji. Secesiunea Katangăi a fost în cele din urmă înăbușită de trupele ONU. Moise Tshombe a fost nevoit să accepte încetarea secesiunii, recunoscând guvernul central congolez. În urma acestor revolte și a haosului existent a murit un mare număr de congolezi. După 5
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
Oriental și Kivu), Katanga condusă de Tshombe iar în provincia Kasai și în nordul Katangăi liderul triburilor Baluba, Albert Kalonji. Secesiunea Katangăi a fost în cele din urmă înăbușită de trupele ONU. Moise Tshombe a fost nevoit să accepte încetarea secesiunii, recunoscând guvernul central congolez. În urma acestor revolte și a haosului existent a murit un mare număr de congolezi. După 5 ani de instabilitate și conflict, Joseph-Désiré Mobutu l-a răsturnat pe Kasavubu în 1965 beneficiind, se pare, și de sprijinul
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
Africa. Învecinată la nord cu Algeria, la est cu Niger, la vest cu Mauritania și Senegal, în sud cu Coasta de Fildeș Guineea și Burkina Fâso. Pe 6 aprilie 2012, rebeli din Mișcarea Națională pentru Eliberarea Azawadului (MNEA) au declarat secesiunea unui nou stat, Azawad, de la . Mâli are o istorie bogată și relativ cunoscută. Acest teritoriu a fost reședința a trei imperii africane: Imperiul Ghana, Imperiul Mâli și Imperiul Songhay. Francezii au inițiat colonizarea teritoriului în 1864 și în 1895 Mâli
Mali () [Corola-website/Science/298123_a_299452]
-
politicieni tineri și reformiști. În decembrie 1990, Sovietul Suprem a votat schimbarea denumirii republicii în Republica Kirghiztan. În februarie 1991, numele capitalei, Frunze, a fost schimbat înapoi la vechiul nume Bișkek. În ciuda acestor schimbări de formă, realitățile economice lucrau împotriva secesiunii față de URSS. Într-un referendum privind păstrarea Uniunii Sovietice în martie 1991, 88,7% din votanți au aprobat propunerea de a păstra Uniunea Sovietică sub forma unei „federații înnoite”. La 19 august 1991, când Comitetul de Stat de Urgență a
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
federație din două provincii care o compun). În 1958, se instaurează legea marțială. În 1962 se adoptă o Constituție nouă, regim de tip prezidențial. În 1965, un nou război indo-pakistanez. În 1966, Pakistanul de Est își cere autonomia; în 1971, secesiunea se realizează și ia naștere statul Bangladesh, pe care India intervine militar să îl susțină. Între 1971-1977, Zulfikar Ali Bhutto pune în practică un socialism islamic și naționalizează agricultura, băncile; se iese din Commonwealth și din SEATO (pact militar); începe
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
peștelui. Comerțul este bazat pe citrice, tutun, ceai și mătase. Ultimul recensământ sovietic din 1989 a consemnat aici 525.061 de persoane, din care 48% georgieni și 17 % abhazi, restul fiind alcătuit din ruși, greci, armeni ș.a. În urma războiului de secesiune au fost ucise sau expulzate 250.000 persoane, din care ca. 200.000 georgieni. Conform recensământului din 2005 au fost numărate în doar 215.972 de persoane, din care 44% abhazi, 21% georgieni, 12% ruși ș.a. Religia predominantă este creștin
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
alianțe. Alte partide importante sunt: partidul ecologist Verzi! (Groen!) și partidul conservator liberal fortuynist List Dedecker (LD), fondat de Jean-Marie Dedecker în 2007. Interesele minorității franceze din Flandra sunt reprezentate de partidul Uniunea Fraoncofonilor (UF). Trei partide politice flamande susțin secesiunea față de Belgia a Flandrei: N-VA, VB și LD. VB este considerat de toate celelalte partide flamande ca fiind un partid de extrema dreaptă. Scopul acestuia este de dizolvare a Belgiei și de creare a unui stat suveran și independent
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și in străinătate, ca o culme a poeticii și a artei." A fost un admirator al simbolismului și a altor curente aparținătoare (cum ar fi Secesiunea vieneză) polemizând în articolele vremii cu George Panu de la "Junimea"' asupra atitudinii critice a celui din urmă privind Literatura modernistă. La 19 ani a intrat la mănăstirea Cernica, unde a stat patru ani, până în anul 1904. În 1904, a publicat
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
organizație politică supraregională, numită Asociația Națională Germană. Această dispută a fost decisă în favoarea Prusiei în 3 iulie 1866, la Bătălia de la Königgrätz, în cadrul Războiului germano-german. Pentru Imperiul Austriac, cea mai grea consecință a acestui război a fost izolarea provocată de secesiunea forțată a statelor germane. Acestei slăbiri a germanilor în Imperiul Austriac i-a corespuns o întărire a poziției naționalităților negermane care erau demografic dominante, ceea ce a provocat temeri în privința demantelării statului multinațional, deja puternic zguduit în 1848. Pentru a reduce
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
mai importante cercetări făcute de Sigmund Freud, în timp ce preda la facultatea de medicină a Universității din Viena, au avut loc în jurul anului 1900. Pe tărâmul artelor vizuale, Gustav Klimt s-a dezvoltat din pictor decorator al "clădirilor de pe Ringstraße", dincolo de secesiunea vieneză, într-un premergător al picturii moderne. Retragerea împăratului i-a permis arhitectului Adolf Loos să construiască în anul 1910, exact în fața intrării baroce în curtea interoară a Hofburgului imperial, disputata lui primă clădire de locuit lipsită de ornamente și
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
fost extrase manual încă din 2009. Utilizarea drapelului kosovar este stabilit prin legea: „Legea de Folosire a Simbolurilor de Stat din Kosovo”. Cu toate acestea, Guvernul Șerbiei se opune utilizării drapelului kosovar la adunări și întâlniri internaționale. Șerbia nu recunoaște secesiunea provinciei Kosovo și o considera entitatea guvernată de Națiunile Unite în cadrul suveranității, Provincia Autonomă Kosovo și Metohia (în ), potrivit constituției Șerbiei din 2006. Chiar și după câteva luni de la declarația de independență, drapelul sârb încă putea fi observat la clădirile
Drapelul kosovar () [Corola-website/Science/317142_a_318471]
-
înființarea Principatului Șerbiei, la care independența a fost recunoscută oficial în 1878. Că urmărea a unei victorii în Războaiele Balcanice în 1913, Șerbia s-a extins până la Vardar Macedonia, Kosovo și Raška (regiune). În 1918, regiunea Voivodinei și-a proclamat secesiunea față de Austro-Ungaria pentru a se unii cu Regatul Șerbiei, iar imediat dupa întreaga Șerbie va deveni o parte din Regatul Iugoslaviei. Trupele armatei sârbe au invadat întregul Banat în septembrie-octombrie 1918, stabilindu-și sediul la Timișoara. Comisiile aliate de control
Istoria Serbiei () [Corola-website/Science/317188_a_318517]
-
și Slovenilor (Regatul Iugoslaviei) având ca rege pe Petru I Karađorđević. Ungaria se separă de imperiu și astfel are loc disoluția acestuia. Prima republică ungară are ca prim-ministru și președinte pe Mihály Károlyi. Românii din Transilvania și Bucovina declară secesiunea față de Imperiu și negociază pentru unirea cu România, lucru realizat prin Marea Unire din 1918, deziderat de secole al locuitorilor granițelor vechii Dacii. Dar lovitura finală și decisivă asupra Imperiului este lansată la Viena, unde are loc o demonstrație a
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
operele în stil baroc ale lui Franz Anton Maulbertsch, de noul stil propagat de Gustav Klimt si de pictura incisivă a lui Lovis Corinth. A început să picteze în ulei și, în 1907, a lucrat la "Wiener Werkstätte", în ambianța Secesiunii vieneze. În 1908 lucrările lui Kokoschka au fost expuse în "Kunstschau"" în Viena, alături de grupul avangardist din jurul lui Gustav Klimt. Operele din această perioadă se caracterizează prin refuzul oricărui ideal de frumusețe convențională și de grație, punând în evidență aspectele
Oskar Kokoschka () [Corola-website/Science/317616_a_318945]
-
producția artistică. La Berlin frecventează cercurile culturale radicale și de avangardă, nutrind o admirație particulară pentru pictura lui Edvard Munch, pentru Fauvism și pentru pictorii grupului "Die Brücke", unul din primii nuclei ai expresionismului german. În 1914, devine membru al "Secesiunii" din Berlin, apoi se alătură grupului "Der Blaue Reiter". În lucrările sale din această perioadă sunt prezente un cromatism violent și o atentă analiză psihologică rvelată în portrete, care intenționează să dezvăluie profunzimea intimă a personajelor, influențat de noile teorii
Oskar Kokoschka () [Corola-website/Science/317616_a_318945]
-
din liberali și conservatori. Principala opoziție a lui Pitt era o facțiune de liberali relativ slabă, condusă de Charles James Fox. Timp de patru ani după ce participarea la opoziția din 1797 a fost sporadică, Fox a urmărit o strategie de secesiune din Parlament. Doar un grup mic, condus de George Tierney, a s-a opus frecvent ministerelor. Primul Parlament al Marii Britanii a fost compus din toți membrii ultimului Parlament a Marii Britanii și câțiva din membrii ultimului Parlament al Irlandei. Pitt a
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1801 () [Corola-website/Science/319729_a_321058]
-
din Parlament. Pe 25 martie 1801, Charles Grey a încercat să convingă Camera Comunelor să înființeze un Comitet de Stat al Națiunii. Moțiunea sa a fost respinsă, dar a atras 105 voturi pentru. Liderii grupului Foxite și-au încheiat treptat secesiunea din Parlament. Pitt a susținut în general Ministerul Addington, dar fusese pe jumătate desprins de acesta. Ca și cunoscuta vorbă „Pitt este pentru Addington, cum este Londra pentru Paddington”, care indică vederea contemporană a abilităților relative a celor doi Prim-
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1801 () [Corola-website/Science/319729_a_321058]
-
altă persoană sau grup de persoane pentru a discrimina. Discriminare rasială diferențiată între indivizi, pe bază de rasă a fost politica oficială a guvernului în mai multe țări, precum Africa de Sud în epoca apartheid, și Statele Unite ale Americii, înaintea Războiului de Secesiune. Încă din timpul Războiului Civil American, termenul de "discriminare", în general, a evoluat în limba engleză americană fiind utilizat ca si tratament defavorabil al unui individ - termenul referindu-se inițial numai la Înțelesul de rasă, mai târziu generalizându-se ca
Discriminare () [Corola-website/Science/319283_a_320612]
-
Talașkino, unde au lucrat o mulțime de artiști, dintre care cei mai renumiți au fost Mihail Vrubel, Vasili Polenov și Viktor Vasnețov. În România, încă din anul 1899 B. Brănișteanu a consemnat că „"... în pictură, în mobilă și în porțelanuri secesiunea a pătruns și la noi"”. Semnificative în acest sens sunt grafica și concepția revistei "Ileana", unde Nicolae Vermont, Kimon Loghi, Constantin Artachino și Ștefan Luchian au semnat ilustrații, frontispicii și coperte în același spirit al secesionismului. Luchian, cel mai activ
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de război al celui de-al 14-lea președinte american Franklin Pierce. Înainte, precum și după mandatul său de "United States Secretary of War", Pierce a servit ca senator al Senatului Uniunii din partea statului Mississippi. În calitate de senator, el a fost împotriva secesiunii și credea că fiecare stat era suveran și avea dreptul incontestabil de a se retrage din Uniune. În ianuarie 1861, Davis a demisionat din Senat, după ce a fost anunțat că statul Mississippi declarase că s-a separat de Uniune. În
Jefferson Davis () [Corola-website/Science/315709_a_317038]
-
nume" descrie Rebeliunile din 1837 prin care Canada a încercat să-și obțină independența față de Marea Britanie, într-o perioadă în care populația franco-canadiană era oprimată. Acțiunea din "Nord contra Sud" și "Insula cu elice" se petrece în plin Război de Secesiune. În fine, "Drumul Franței" relatează evenimentele premergătoare și desfășurarea Războiului franco-prusac. În paralel, călătoriile pe distanțe lungi din "Copiii căpitanului Grant", "Ocolul Pământului în 80 de zile", "Claudius Bombarnac" sau "César Cascabel" îi permit autorului să descrie teatrul evenimentelor istorice
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]