894 matches
-
descoperit piramida și templele năpădite de ierburi și de mărăcinișul specific Yucatanului. Thompson n-a dormit toată noaptea, iar dimineața a văzut înălțîndu-se în aerul limpede coloanele în formă de șarpe din Templul Războinicilor, printre care rătăcea încă, sub cerul secetos, duhul zeului Ploii. Schliemann a crezut în Homer. Thompson a crezut în povestirile lui Diego de Landa care, din vremea conchistei, istoriseau lucruri la lectura cărora toți, mai târziu, au zâmbit. Ele spuneau că, în perioadele de secetă, la Chichen-Itza
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
făceai iarna, acasă, pe-o vreme ca asta? întreabă Săteanu. Dormeam la spatele tatii. Dumneavoastră? Dormeam în grajd, să am grijă să nu se sperie vitele, să nu rupă lanțul... Evident, eram mărișor, aproape de armată. Apoi, într-un an cam secetos, am plecat la uzină, pentru un timp, dar nu m-am mai întors... M-am întîlnit cu popa nostru, părintele Mihai, prin Iași, o dată, venise la băieți, la facultate; m-a întrebat cum o duc, cum e la oraș, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
se adunară câțiva, veni și supraveghetorul sectorului, care îi împrăștie după ce reținu pe trei din ei, care-l duseră până la o baracă, iar în după-miaza aceleiași zile fu înmormântat. O movilă de pământ ce se șterse și ea în vântul secetos al ținutului. Au trecut ani, mulți, foarte mulți, și mi-aduc aminte și acum de el, străjuind începutul acelei tinereți când am urcat, pentru prima dată, treptele tribunalului județean. 17. 1953. Anul morții lui Stalin. În dimineața acelei zile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
micile, din ce în ce mai stăruitoarele striațiuni din prelungirea ochilor, ca un evantai spre tâmple, se apără cum poate de valurile acestui timp care bate pentru ea (și pentru femeile, și ele în vârstă, cu care se compară, ale acelor sindrofii), din ce în ce mai vizibil secetos. Domnului Pavel nu-i pasă, el e asemeni stâlpului de telegraf din fața porții, cu care se compară câteodată, râzând, uscat și drept, având grijă de verticalitatea ținutei, foarte micile, mai vizibile, mai nu, crăpături ale suprafeței neavând nici o importantă, „important
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
curul de pe vatră și să pleci la pescuit chiar fără unelte, cu mâna goală. Din afara satului nu aveau nevoie decât de sare. Sărau și uscau tone de pește În fiecare an. Astea erau proviziile lor peste iarnă. Într-un an secetos, În care nu se făcuseră nici grâul, nici porumbul, boierul cu os domnesc Îi aștepta pe oameni să vină să se Împrumute de câte un sac de bucate, căci avea destule În hambare din recolta veche. A așteptat degeaba să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
caracterul activității industriale care-l generează. Cum activitatea industrială este relativ constantă în tot timpul anului, rezultă că și debitul efluentului este relativ constant. Debitul receptorului însă prezintă unele variații în funcție de prezența și cantitatea precipitațiilor din zonă. Astfel, în anii secetoși, vara, debitul apelor curgătoare scade, iar în perioadele cu precipitații abundente debitul acestora crește. Din această cauză, concentrația substanțelor poluante (gradul de poluare) a receptorilor va fi mai ridicată în perioada de secetă și în anii secetoși, deci exact în
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Astfel, în anii secetoși, vara, debitul apelor curgătoare scade, iar în perioadele cu precipitații abundente debitul acestora crește. Din această cauză, concentrația substanțelor poluante (gradul de poluare) a receptorilor va fi mai ridicată în perioada de secetă și în anii secetoși, deci exact în perioadele când este nevoie de mai multă apă, în special în agricultură, pentru irigații. Pentru caracterizarea complexă a apelor este necesar să fie luați în considerare mai mulți parametri fizico-chimici ai apelor. Caracterizarea apei din punct de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
de 133 m, în partea superioară și 130 m în partea sudică, o lungime de 4 km și o albie majoră în lățime generală de 850 m. CLIMĂ Climă comunei Scobinți este temperat continentală, moderată, cu veri foarte călduroase și secetoase și ierni geroase cu viscole. Radiația solară globală, cu valori medii de 116kcal/cm are o distribuție neuniforma în cursul anului. 40% din total revine perioadei de vară( iulie = 17 kcal/cm), în timp ce iarnă se realizează doar 10% ( ianuarie = 2
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
kilometri. Or fi vreo trei, poate ceva mai mult sau mai puțin, însă e greu de parcurs. Brăzdat adânc de roțile tractoarelor, este desfundat și hleios, în anotimpurile cu ploi și acoperit de un strat gros de praf, în lunile secetoase. Tânăra despre care este vorba în cele ce urmează a absolvit școala normală cu un an în urmă și, după promovarea concursului de titularizare a optat pentru postul din sătucul învecinat, cu predare simultană la patru clase, ca să poată locui
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Coasta Cimitirului. Datorită modului necorespunzător de valorificare a terenului, de gradul de umanizare, aproape 45 % din comună este afectată de procese de eroziune, de alunecări de teren și solifluxiune sau de alte forme de degradare a terenului. Anii cei mai secetoși (1990, 1992, 1993), completați cu lucrări de drenaj au făcut ca aceste procese de eroziune să se diminueze în activitate, dar și ca extindere. Reîmpăduririle au avut un rol deosebit, exemplu în N satului Recea, la V de satul Războieni
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Cryptomactra sunt formate din marne argiloase cenușii-albăstrui, compacte sau slab stratificate. Se constată că în regiunea de aflorare a Stratelor cu Cryptomactra sunt frecvente eflorescențe saline albicioase, bogate în sulfați de sodiu care au o răspândire mai mare în perioadele secetoase. Complexul cu faună de apă dulce cuprinde marne argiloase de culoare cenușie, care predomină în partea inferioară, cu intercalații de argile nisipoase și de nisipuri frecvente în partea superioară, unde se individualizează un pachet de 15 -20 m de nisipuri
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
multe niveluri de terase; versanții, drept în cursul superior și stâng, în aval de Crasna, sunt abrupți. 2.5. Climă. Soluri. Vegetație. Faună Climatul zonei este temperat-continental cu nuanțe excesive, de la ierni geroase, marcate de viscole la veri călduroase și secetoase, cu vânturi uscate și fierbinți. În pofida acestor condiții fluctuante, clima a permis extinderea pădurilor pe suprafețe mari, ce acoperă luncile râurilor și culmile dealurilor. Temperatura medie anuală variază între 80C (în zonele înalte de podiș și dealuri) și 9,80C
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1ș45 în cazul minim (Gamboma) și 2ș48 în cazul maxim (Souanke), fapt nesemnificativ. Cât despre gradul de umiditate, acesta este întotdeauna apropiat de saturație (de la 95 la 100%). Pe fondul acesta monoton, are loc ruptura dintre sezonul ploilor și sezonul secetos, ruptură care se dovedește esențială în zonele tropicale, deoarece condiționează ansamblul vieții economice a satului. Aici, totul capătă un aspect teoretic. Nimic nu este clar marcat. Întreaga parte de nord a țării nu are nicio lună ecologic uscată (de 60
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diferențiază și el de Seth, fie direct, fie prin intermediul fiului său, Horus, iar păstorul carpatic de vrăjmașii semnalați de mioara năzdrăvană și de „maica bătrînă”. Înfruntarea dintre principii, baza întregii literaturi fabuloase și sapiențiale, dintre bine și rău, dintre Soarele secetos și Vîntul aducător de ploaie sunt teme frecvente în vechile mitologii, multe dintre ele transmise, pînă astăzi, în forme cifrate (Dealul Mohului) sau estetizate, literaturizate (Miorița). Nu este vorba de opoziție vrăjmașă, ca bătălie în accepțiunea actuală, militară a termenului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă-Cotnari, Dealului Dumbrava, Dealul lui Vodă sau pe flancul nordic al Dealului Morii, Dealul . Apariția la zi a argilelor și marnelor sarmatice atrage formarea numeroaselor sărături care se pun în evidență, în special în perioadele secetoase, sub forma unor pete albicioase. Astfel, în urma spălării formațiunilor marnoase de către apele de șiroire din versantul estic al Dealului Mare (zona Cotnari-Ceplenița) sărurile ajung pe șesul Bahluiului prin intermediul pârâului Sărata, Graurului, Zlodica, Buhalnița, Cârgota (Dealul lui Vodă) (V. Băcăuanu, 1968
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
formarea scurgerii imediate, sau cu o oarecare întârziere, când sunt sub formă de zăpadă. Valoarea medie a indicelui alimentării din zăpezi este de 35% la Hârlău (indicele a oscilat între 45% în anii bogați în precipitații și 21% în anii secetoși), valoare specifică ramei înalte a dealurilor din bazinul superior al râului Bahlui (Stația meteorologică Cotnari, 1998; Punctul hidrologic Hârlău, 1997). În iernile cu precipitații bogate, în zona Dealul MareHârlău și în Culmea Holmului, Bahluiul și afluenții săi au frecvent o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1952, 1970, M. Pantazică, 1974; și în anii 1984, 1991, 1996, Stația meteorologică Cotnari). Sursele subterane reprezintă pentru râul Bahlui și afluenții săi a doua posibilitate de alimentare cu ape subterane descendente, mai profunde, care nu se epuizează în perioadele secetoase. Aceste ape sunt importante nu prin volumul de ape cu care contribuie (sun 10 % la Hârlău), ci prin caracterul lor continuu, asigurând o scurgere permanentă în această zonă. Repartiția pe suprafața regiunii a scurgerii provenită din surse de suprafață este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Horezu râurile din acest podiș care sunt colectate de Siret și de Prut sunt Suceava, Moldova, Bistrița, ce vin din Carpați, și cele locale, Bârladul și Jijia cu Bahluiul; podișul are un climat temperat continental cu ierni reci și veri secetoase; vegetația de păduri de stejar, gorun din vest și din centru și silvostepa din est au fost înlocuite de culturi agricole; Podișul Moldovei este o regiune cu multe orașe și sate mari, cu o rețea de drumuri în lungul văilor
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
acoperă calcare de vârstă recentă. cea mai mare parte a regiunii este un podiș neted cu altitudini de 50 - 300 m. Doar în nord, unde și înălțimile sunt mai mari, există dealuri și chiar creste cu versanți abrupți. climatul este secetos, cu veri fierbinți, dar pe litoral prezența aerului umed și răcoros venit dinspre mare atenuează temperaturile ridicate din lunile de vară; râurile sunt scurte, se varsă în Dunăre sau în diferite lacuri și cele mai multe seacă în timpul verii. Lacurile cele mai
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și podgorii renumite. DE REȚINUT Podișul Dobrogei se află cuprins între Dunăre și Marea Neagră; Munții Măcin (467 m) sunt cei mai vechi de pe teritoriul României; șisturile verzi din Podișul Casimcei sunt cele mai vechi roci din țara noastră; climatul este secetos; râurile sunt scurte și se varsă în lacurile litorale ale Mării Negre; în estul podișului se află complexul lagunar Razim (434 km2); se disting două diviziuni: Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud; de-a lungul văii Carasu s-
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din luncile și terasele marilor râuri și din câmpuri vaste și netede, acoperite de o pătură de loess a cărei grosime crește de la 3 - 5 m, în vest, la peste 20 m, în est; are un climat cu veri calde, secetoase, și ierni reci, geroase; mo derat în vest, excesiv în est; 34 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădurea și Lacul Cernica Câmpia Pitești Pădurea și Lacul Căldărușani pe râurile mici, care seacă vara, s-au amenajat iazuri; există și lacuri cu apă sărată
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de 1 200 - 2 000 m și peste 1 200 mm pe crestele cele mai înalte). Căderea precipitațiilor este foarte neregulată atât în timpul anului (cad mai ales primăvara), cât și de la un an la altul (sunt ani ploioși și ani secetoși). Cele mai multe se înregistrează în lunile martie și iunie, iar cele mai puține în februarie. Din decembrie și până în februarie ele sunt predominant sub formă de zăpadă, formând un strat gros de mai mulți zeci de centimetri, ce se păstrează sub
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ierni blânde. — oceanice, în vestul și în centrul țării (Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Depresiunea colinară a Transilvaniei etc.), moderată termic și mai umedă; — de ariditate, în cea mai mare parte din Podișul Moldovei, estul Câmpiei Române, Dobrogea fiind secetoasă, cu ploi puține având caracter torențial; — baltice, în Maramureș, Obcine, Podișul Sucevei, mai rece (geruri) și mai umedă. Pe litoral și în Delta Dunării se resimte influența Mării Negre. Iernile sunt mai blânde, iar la Mangalia, în ianuarie, temperatura medie fiind
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
baltice, în Maramureș, Obcine, Podișul Sucevei, mai rece (geruri) și mai umedă. Pe litoral și în Delta Dunării se resimte influența Mării Negre. Iernile sunt mai blânde, iar la Mangalia, în ianuarie, temperatura medie fiind de +0,5° C. Verile sunt secetoase, cu numeroase zile senine ce favorizează plaja și tratamentul balnear. Pe țărm se produc brize. Fenomene meteorologice. În timpul anului au loc numeroase fenomene meteorologice, unele fiind specifice sezonului cald (secetele, grindina, furtunile de praf, roua etc.), iar altele sezonului rece
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
rezultând perioade cu debite mari primăvara, când zăpada se topește și au loc ploi bogate, vara la aversele importante și altele cu debite reduse (toamna, iarna). De aici rezultă intervale de timp cu ape bogate ce provoacă inundații și intervale secetoase, când la râurile mici din câmpie sau din zona de dealuri scurgerea apei este redusă sau se întrerupe, determinând apariția albiilor seci. Debitele râurilor variază și în funcție de mărimea bazinului, precum și de unitatea de relief pe care acestea se desfășoară, rezultând
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]