1,339 matches
-
mai mult decît Socrate de partea occidentală a imperiului, evenimente pe care le analizează, oricum, cu optica unui bizantin (intervențiile, adevărate sau anunțate, ale unor forțe bizantine în Apus ar fi servit în repetate rînduri la rezolvarea unor situații grave). Secularizarea istoriei este cu atît mai evidentă, cu cît Sozomen acordă o atenție particulară legislației imperiale, care chiar în acei ani era adunată într-un codex și organizată în mod critic la inițiativa împăratului Theodosius al II-lea. Culegerea a intrat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Textul biblic, conținând mai multe coduri de lectură, a impus un model ce se regăsește în narațiunile multor scriitori ai perioadei (Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanul, Radu Greceanu). Punctul culminant atins prin Biblia de la București a coincis aproape perfect cu începutul secularizării literaturii, ce avea să elimine textul sacru din preocupările literare. De abia epoca modernă, prin mișcarea tradiționalistă și prin resurecția eseului teologic (după 1989), a restaurat din prestigiul unui model literar și al unei surse de inspirație practic inepuizabile. C.M.
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
studiul introductiv. 115. Fraza revine Încă o dată și arată, poate mai mult decât orice referință la Allard, dimensiunea relației dintre cei doi. 116. Autopsia a rămas interzisă În medicina arabo-indiană până mai târziu, din cauza contactului diferit Între practica medicală și secularizare În acest spațiu. La Calcutta, Madhusudan Gupta, primul editor al lui Suïruta, este și primul indian (suntem la 1836) care face o disecție, salutată cu salve de artilerie de autoritățile britanice (cf. A. Roșu, Aperçu, pp. 101 și 118). 117
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
descoperiri importante: bunăoară, În primul rând că poziția operei, văzută din cele două calote, este pentru autorul ei binară și contradictorie: istoria religiilor există deopotrivă pentru că există și funcționează, conform unei epistemologii postiluministe, memoria diferitelor tradiții religioase, și, totodată, pentru că secularizarea fiecăreia (a „sacrului”) a făcut posibilă, pentru prima dată În istoria Occidentului, reunirea lor sub un unghi comun, În timp ce literatura fantastică urcă În amontele acestei secularizări. Și mai simplu spus, istoricul religiilor se sprijină pe evidența colectivă a unei demitologizări
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
există și funcționează, conform unei epistemologii postiluministe, memoria diferitelor tradiții religioase, și, totodată, pentru că secularizarea fiecăreia (a „sacrului”) a făcut posibilă, pentru prima dată În istoria Occidentului, reunirea lor sub un unghi comun, În timp ce literatura fantastică urcă În amontele acestei secularizări. Și mai simplu spus, istoricul religiilor se sprijină pe evidența colectivă a unei demitologizări pe care literatul, individual, o reînființează. Ruinarea acestor vase comunicante Începe din momentul În care exegetul descoperă În ele numai o altă versiune a penitenței Danaidelor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lui Leadbeater, care ar fi compromis la fel de mult revelațiile) - pentru că de la nașterea lui Böhme la cea a Societății teozofice se scurg (exact) trei secole, imposibil de rezumat corect. Ca de obicei, numitorul comun al interesaților de teozofie e dezinteresul pentru secularizare și, În cele din urmă, pentru istorie pur și simplu - adică, În acest caz, pentru poziția și diferitele straturi ale acestor adevăruri salvate sau nu. Întregul pasaj se referă la tradiția panindiană a insulelor Svetadvșpa, Sakadvșpa sau a lacului Anavatapta
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
că elitele văd În Evul Mediu ideile”5, versul cu pricina fiind deturnat inițiatic. Premisa este teozofică pentru că, deși extrapolează credințe și imagini arhaice, o face tardiv și confuz Într-o direcție care acceptă, ba chiar se sprijină pe evidența secularizării, deci a polului pe care, În cultura europeană, Îl contraatacă. Evident Însă că tema reechilibrării e solidară, Într-o geografie și cronologie imense, nu numai cu diferite alte doctrine budiste tibetane, dar chiar cu ideea Însăși de apocalipsă, precum și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
război, având, În plus, un drept de veto limitat, privarea prelaților de calitatea de membri de drept ai Adunării, votul universal (condiționat totuși, printr-o sintagmă vagă, de „poziția onorabilă” a electorilor). Prevederile referitoare la culte erau deosebit de radicale: pe lângă secularizarea averilor mănăstirești, dezideratele lui Boerescu priveau interzicerea „recrutării” de călugări, căsătoria civilă și adoptarea calendarului gregorian. Proprietatea avea să devină „sacră și inviolabilă” , ceea ce nu afecta Însă proiectul de reformă agrară, legitimat prin considerente de utilitate publică . Proiectul expus În
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
P. Hasdeu se ocupa de bazele istorice ale legii electorale, plecând de la documente din vremea domniei lui Miron Barnovschi, pentru a susține ideea reprezentării tuturor claselor sociale în Adunarea Legislativă. Tot el demonstrează, din punct de vedere istoric, legitimitatea actului secularizării averilor mănăstirești. Cu versuri, în care se străduia să ilustreze frământările din epocă, este prezent Gh. Tăutu, autor și de fabule înțesate de aluzii politice. R. Z.
TRECUTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290246_a_291575]
-
de aproape de Grădina Celestă, încât putem zări bine pomul cunoașterii, plin de fructe coapte, care parcă abia așteaptă să fie mușcate. Șarpele Evei ne ispitește zilnic, necontenit, să îndrăznim. S-a împlinit astfel marele proiect al Iluminismului: demontarea, desacralizarea și secularizarea celor două mituri biblice - „păcatul originar” și „izgonirea din Rai”. Gândirea modernă, bazată pe științele experimentale și pozitive, a realizat această performanță care schimbă radical condiția umană și perspectivele istoriei omenești. Postmoderniștii au sesizat formidabilul eveniment și nu au întârziat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de fapt, predicțiile științifice, temeiurile sale oferite sub formă de legi cauzale și adevăruri obiective. Ele au dus la „dezvrăjirea lumii” și au pregătit terenul pentru știința și tehnica moderne, precum și pentru capitalism. Prin intermediul școlii etatizate, ieșită de sub tutela Bisericii, secularizarea s-a desăvârșit, a devenit „cultură populară”. Dar nu cumva puterea științei moderne de a emite profeții raționale a secătuit? Ce semnifică, în fond, paradoxul lui Gödel, experimentul Einstein-Podolsky-Rosen și teoria bootstrap? Intrarea în epoca secularizării s-a produs deja
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ieșită de sub tutela Bisericii, secularizarea s-a desăvârșit, a devenit „cultură populară”. Dar nu cumva puterea științei moderne de a emite profeții raționale a secătuit? Ce semnifică, în fond, paradoxul lui Gödel, experimentul Einstein-Podolsky-Rosen și teoria bootstrap? Intrarea în epoca secularizării s-a produs deja, însă „omenirea medie” continuă să fie mirată că a venit momentul ieșirii din această epocă denumită încă „modernă”. Ea părea să se fi blocat într-o secularizare fără de sfârșit, lipsită de continuitate. Dar a fost o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Gödel, experimentul Einstein-Podolsky-Rosen și teoria bootstrap? Intrarea în epoca secularizării s-a produs deja, însă „omenirea medie” continuă să fie mirată că a venit momentul ieșirii din această epocă denumită încă „modernă”. Ea părea să se fi blocat într-o secularizare fără de sfârșit, lipsită de continuitate. Dar a fost o „epocă grăbită”, care nu a apucat să se desăvârșească și a dat naștere unei lumi incerte, amenințată de nihilism. Un nihilism asortat însă cu ateism care se manifestă printr-o indefinită
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să se desăvârșească și a dat naștere unei lumi incerte, amenințată de nihilism. Un nihilism asortat însă cu ateism care se manifestă printr-o indefinită proliferare a credințelor, sectelor, ereziilor și dogmatismelor locale. Într-un fel, la sfârșitul secolului XX, secularizarea modernă a fost „atacată” de o „desecularizare” bizară, dovedită prin marele număr de mișcări religioase și prin noi practici magice, care își au rădăcinile în „Marea Religie Laică”: progresul modern. În ziua de astăzi, „omenirea medie” se împarte, practic, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
istoric. Măgura Vulpii este, în fond, o poveste de dragoste desfășurată în peisajul exotic al capitalei otomane din anii 1863-1865, locul fiind și teatrul eforturilor întreprinse în special de Costache Negri pentru recunoașterea definitivă a Unirii Principatelor și pentru acceptarea secularizării averilor mănăstirești. Acțiunea are un ritm alert, grație și elementelor de roman senzațional (iubiri interzise, asasinate plătite, contrabandă cu arme, spionaj, răpiri, evadări etc.), iar decorul, fie că este vorba de Măgura Vulpii, de București ori de cosmopolitul și pitorescul
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
mănăstiri, tipărituri și manuscrise inedite, studii de istorie literară și folclor, memorialul de călătorie Câteva ore la Snagov. Primește în acești ani funcții înalte: director (1862), apoi ministru al Cultelor (1863) și ministru ad-interim la Externe. Se implică în problema secularizării averilor mănăstirești, interesat de posibilitatea folosirii veniturilor pentru propășirea culturală; are o atitudine potrivnică guvernului, ceea ce îl determină să-și dea demisia din minister. Își argumentează poziția în broșura Étude sur les droits et obligations des monastères roumains dédiés aux
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
o duzină de ani activitatea a sute de profesori din zeci de seminarii și facultăți de teologie? Dar prezența în societate a miilor de absolvenți ai instituțiilor sus-amintite? Răspunsul, mai degrabă sumbru, nu-și poate găsi explicația doar în mecanismele secularizării la care societatea românească s-a branșat fără ezitare. Biserica își are partea ei de răspundere, care își cere urgent un diagnostic și o terapie. Unde se ascunde eșecul? Pe scurt, în incapacitatea instituțiilor teologice de a-și integra absolvenții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ca să se mântuiască. I Corinteni 10, 33 Recensământultc "Recensământul" Recenta dezbatere legată de „doctrina socială a Bisericii” a fixat deja câteva repere teoretice pentru dialogul între vocile ortodoxiei românești și reprezentanții societății civile. Puțini se mai îndoiesc de faptul că secularizarea statului modern și globalizarea economică pun instituția Bisericii Ortodoxe într-o situație fără precedent. Cauzele eficiente și consecințele iminente ale acestui proces trebuie gândite temeinic, discutând comportamente și decizii cu un impact adesea imprevizibil. Nici o „doctrină socială” nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dezrobirii țiganilor domnești și mănăstirești dată de Mihail Sturza în Moldova (1844) și de Alexandru Ghica în Țara Românească (1845), nelegiuirile n-au cunoscut vreo împotrivire oficială. Zece ani mai târziu, țiganii vor cunoaște aceeași izbăvire în ambele provincii. Până la secularizarea introdusă de Alexandu Ioan Cuza, Biserica și-a menținut complicitatea cu puternicii vremii, lăsând în conștiința țiganilor răni poate nici azi complet vindecate. Oameni sfinți precum starețul Calinic de la Cernica au practicat dintotdeauna milostenia, fără să țină cont de etnia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
explica diferența dintre buddhismul tibetan și confucianism. Această carte ar putea fi, bunăoară, Enciclopedia Eliade (șaisprezece volume, 1986) - o operă ce n-a fost tradusă la noi nici măcar fragmentar, rămânând în continuare o raritate în bibliotecile din țară. Toate datele secularizării sunt, de la sine, o pledoarie în favoarea recuperării de către Biserică a sarcinilor educației creștine, în acord cu principiile tradiției patristice. În paralel cu o instrucție „orizontală” în sfera istoriei religiilor, pe care instituțiile educative ale unui stat secularizat s-ar cuveni
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
-și ascuți limba sau pana să-și ascută auzul. Astfel, ei au putut da tonul revenirii la adevărata Tradiție eclezială - singura care merită majusculă, fiind substanțial diferită de cutumele culturii populare adorate în gruparea Gândirii. După șapte decenii de la șocul secularizării din perioada lui Cuza și cu doar un deceniu înainte ca erezia comunistă să paralizeze vocea publică a ortodoxiei (1947), apariția Predaniei marchează un moment de excelență pe nedrept uitată. Dacă Predania mai are astăzi cititori înseamnă că întemeietorii își
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
virtuozității stilistice. Eseul devine, treptat, un satelit al subiectivității, și nu mediul unei dezbateri de interes comun. Printr-o mulțime de trucuri literare, scriitorii au ajuns să transforme eseul într-un vas de acumulare a propriilor idiosincrazii. Apariția psihanalizei și secularizarea mărturisirii, cândva un act sacramental, au produs retorica degradată a sinelui nelărgit, așa cum apariția oglinzii în epoca lui Van Eyck sau Dürer a stimulat autoportretul și semnătura. Speculația devine un mod de a te privi în oglindă. Îndoiala programatică a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu s-a remarcat decât rareori prin smerenie și inocență. Viziunea eshatologică din primele secole apostolice a fost absorbită aproape exclusiv în spiritualitatea monastică, dar nu și de agenda expansionistă a Bisericii imperiale. Creștinismul urban a suferit un proces de secularizare treptată. Cu Eusebiu din Cezarea avem o interpretare triumfalistă a istoriei greu de înțeles pentru Augustin (354-430), episcopul Hipponei, care asistase înfricoșat la căderea Romei. Treptat, o atitudine trufașă ori nerăbdătoare față de alteritate a anchilozat conștiințele ecleziastice. Întâlnirea cu celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
putea reflecta asupra complicității generale a multor creștini - cu rare și fericite excepții - la nedreptatea socială care a fost sclavia negrilor și a țiganilor până la treptata eliberare petrecută în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (care coincide cu secularizarea averilor bisericești)1. Istoria este mereu insuficientă pentru a explica un prezent absurd, dacă este „citit” în termeni strict umani. Care să fie cauzalitățile ascunse în starea de mizerie ce condamnă la subzistență atâtea milioane de oameni ai planetei albastre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adevăr va oferi regulile dialogului între teologie și cultura modernității, neînțelegerea dintre îndoielnici și mărturisitori nu va mai fi drapată cu ipocrizie, dar nici declarată o fatalitate. Creștinii nu vor câștiga respectul de sine și nici admirația tăcută a arhitecților secularizării dacă nu vor lua în serios chemarea la mărturisirea plenară a unui adevăr neștirbit. „Căci întru El v-ați îmbogățit deplin întru toate, în tot cuvântul și în toată cunoștința” (I Corinteni 1, 5). Desfășurată în spațiul public, această mărturisire
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]