2,558 matches
-
informația nu se dă, ci se construiește în relația sus-menționată. Plasarea computerului în spațiul școlar modifică raporturile față de cunoaștere și raporturile interpersonale clasice. Din punct de vedere conjunctural, elevul devine mult mai motivat să învețe atunci când profesorul integrează în predare, secvențial, un program de computer. Din punct de vedere fundamental, noile tehnologii clatină poziția profesorului de emitent sau generator central al cunoașterii, translând și altora ceva din autoritatea lui epistemică. În plus, computerul nu rămâne doar un simplu artefact ce maximizează
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai degrabă de ordin metodic, decât de ordinul transformării lui într-un simplu depozitar și transmițător de valori ale cunoașterii. Concret, sprijinul NTIC în spațiul predării-învățării se poate evidenția prin: plasarea cursurilor pe o pagină Web, în formulă concretă sau secvențială: structuri tematice, bibliografii, texte reprezentative, extensii pedagogice, concretizări, ilustrări etc.; inscripționarea unor CD-uri în care se regăsesc referențialurile curriculare de mai sus; confecționarea unor instrumente evaluative sub formă de programe informatice care să fie activate atunci când e cazul; realizarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
asupra unor probleme. Tehnologia existentă facilitează aceste activități în comun, chiar dacă ele se realizează în locații diferite (dar sincrone). Mesageria instantanee, videoconferințele sau telefonia sunt astfel de modalități de concretizare a educației colaborative. Realizarea unor proiecte de colaborare internaționale presupun secvențial și astfel de conexiuni ale muncii în comun pentru creionarea obiectivelor, conținuturilor și activităților specifice. O parte a activităților proiective se pot realiza in presentia, o bună parte putându-se realiza in absentia, prin asamblarea contribuțiilor trimise prin poșta electronică
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
media, dinamici posibile, ca și interacțiuni cu dispozitivele de educație formal instituite la un moment dat. Ne putem aștepta la noi combinații între ceea ce se manifestă acum, dar și la o maximizare a unor trăsături care, deocamdată, au o prezență secvențială, limitată tehnic sau socio-comunitar. 4.4. Comunitatea virtuală - spațiu de manifestare a inteligenței colective Evoluțiile de ultimă oră în ceea ce privește mijloacele de comunicare și informare (telefonia mobilă, performativitatea de a transmite o mare cantitate de date, rafinarea instrumentală etc.) favorizează punerea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unei performanțe individuale, ci de manifestare a unui nou topos interactiv și cumulativ - inteligența colectivă. Mediul cultural virtual se constituie ca o realitate ce dublează sau înlocuiește referențialul tradițional al actului de formare. Ivirea acestei ipostaze a rețelei (identificată doar secvențial, într-o formă rudimentară și în formele clasice de realizare a educației, prin școli, universități, instituții culturale etc.) creează alte oportunități în gestionarea timpului (personal, instituțional, social) și a spațiului (privat, comunitar, social), o mai mare autonomie în raporturile dintre
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
le conferă o marcă aparte de stabilitate. Se înmulțesc cursurile de formare continuă on-line, apar campusuri virtuale, învățământul deschis la distanță, pagini Web ce depozitează informații specifice, „dublete” digitale ale documentelor instituțiilor tradiționale (ale școlilor, inspectoratelor, Ministerului Educației), ce preiau secvențial atribuții clasice (de transmitere a diferitelor norme și legi, de înscriere, de evaluare etc.). Genul nou de conectivitate creează o anumită specie de intimitate virtuală, bazată pe cauze comune, gusturi împărtășite, curiozități profesionale. Acest grup profesional virtual are două caracteristici
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
construite împreună. Tot mai multe trasee sau prilejuri de formare a cadrelor didactice se dezvoltă în concordanță cu avansul noilor tehnologii informaționale și cu tendințele virtualizării educației. Atât dispozitivele de formare inițială, cât și cele de formare continuă își subsumează, secvențial sau total, tranzitoriu sau permanent, incidental sau deliberat facilități presupuse de noile achiziții. Este de la sine înțeles că toate aceste presiuni și altele ce vor veni, trebuie să redefinească necontenit schemele practice de formare și autoformare a celor care vor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
predispune pe educat (dar și pe educator) la o poziționare aparte față de situația de învățare (prin grad de responsabilitate, autonomie decizională și acțională, autocontrol și evaluare de sine etc.). Sesizăm, astfel, chiar o interpenetrare și inversare a rolurilor, o asumare secvențială a unor statute mai puțin obișnuite, o libertate de uzitare a unui evantai de roluri mai puțin directivate și normate. În același timp, actorii implicați în acest proces trebuie să dea dovadă de niște competențe bazale, de o alfabetizare de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
altă regie și o altă dinamică decât cele ale grupurilor reale; - fluiditatea grupurilor de învățare, prin modificarea permanentă a colectivelor de elevi, dar și a competențelor profesorale; - reversibilitatea rolurilor, în sensul că vectorul educator-educat se poate inversa, educatul putând prelua, secvențial sau total, atribute ale educatorului; - secvențialitatea conținuturilor, prin delimitarea specifică a acestora și fragmentarea dificultăților de învățare, în așa fel încât educații să parcurgă din aproape în aproape ceea ce au de învățat; - autoobservarea demersului de învățare, autoconstrucția dispozitivului de accesare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cursant gestionându-și singur obligațiile și timpul necesar pentru îndeplinirea acestora. Alt avantaj este presupus de faptul că e-learning-ul nu înseamnă doar proces instructiv la distanță, ci și întâlnire efectivă, tutorat individual sau colectiv, regrupare și prezență fizică concretă - desigur, secvențială și temporară. Una dintre marile sfidări ale informatizării și virtualizării educației rămâne evaluarea rezultatelor și a performanțelor formării. Managerii instituțiilor educative virtuale, conștienți de acest lucru, au vizat și au dezvoltat sistematic instrumente și proceduri de evaluare compatibile cu noile
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
instruirii mobile”. Mediul tradițional de învățare Mediul m-learning Arhitectura serviciilor educaționale, în cazul m-learning-ului, este deosebit de flexibilă, antrenând gesticulații oarecum neluate în seamă de dispozitivele clasice de educație, semănând, multe dintre ele, cu aspecte legate de educația informală, difuză, eterogenă, secvențială, fluctuantă, realizată prin intermediul mass-media. Pe lângă faptul că aceste servicii sunt determinate și permisive la noile dispozitive electronice, este de așteptat ca din ce în ce mai multe trasee de formare (reconversie profesională, stagii de perfecționare, obligații profesionale stricte) să se realizeze numai prin intermediul acestor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
partea practică și transferul de abilități? Indicatori: instrucțiunile și directivele sunt clare și concise; cursanților trebuie să li se spună care activități trebuie efectuate în mod sincron sau care trebuie făcute asincron; cursanții sunt informați dacă activitățile de învățare sunt secvențiale sau dacă ele pot fi îndeplinite indiferent în ce ordine; cursanții sunt învățați asupra propriilor activități în cadrul lecțiilor on-line; așteptările sunt clar specificate pentru participanți în cadrul activităților în colaborare sau a celor în echipă; se precizează care sunt procedurile pentru
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
gramatică, unele informații sau exerciții sunt structurate după clișeele instruirii programate. De altfel, instruirea programată, prin manuale și mașini tehnice, nu prea a fost prezentă în învățământul nostru (și nu numai al nostru). Ea s‑a insinuat îndeosebi prin infuzarea secvențială, mai mult implicită decât explicită, la unele teme și discipline. Relativa circumspecție față de instruirea programată este justificată și de o serie de limite subsecvente: procesele cibernetice, pe care se bazează instruirea programată, recuperează doar parțial procesul natural de învățare; prin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ei, la nivelul unor instituții conexe, care nu au cu prioritate scopuri formative (organizații nonguvernamentale, asociații profesionale, cluburi, societăți economice etc.). Școala devine, astfel, elementul cel mai important în „cetatea educativă”; de fapt, un pol al unificării unor parcursuri formative secvențiale, realizate dispersat, ocazional, intermitent. 9. Să nu uităm și de maniera de formare a profesorilor: pe lângă faptul că, în prezent, pe băncile facultății, aceștia nu află mare lucru, despre noile maniere virtuale de insinuare a formării, ei mai sunt și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
secol. Gândirea Donders-iană cuplată cu recentele eforturi susținute existente în psihologia cognitivă a lui Sonders (1980) și Sternberg (1969) au condus la părerea că diversitatea acestor non-suprapuneri de etaje procesuale pot fi deținute și că aceste procese pot fi chiar secvențiale sau simultane în mediul natural. Procesele secvențiale și simultane În comportamentul uman mulți au crezut că TR (timp de reacție) prezintă o diversitate de etape , o parte din TR pot fi executați secvențiali și o parte pot fi axecutați simultan
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
susținute existente în psihologia cognitivă a lui Sonders (1980) și Sternberg (1969) au condus la părerea că diversitatea acestor non-suprapuneri de etaje procesuale pot fi deținute și că aceste procese pot fi chiar secvențiale sau simultane în mediul natural. Procesele secvențiale și simultane În comportamentul uman mulți au crezut că TR (timp de reacție) prezintă o diversitate de etape , o parte din TR pot fi executați secvențiali și o parte pot fi axecutați simultan. Se poate aprecia că există cel puțin
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
și că aceste procese pot fi chiar secvențiale sau simultane în mediul natural. Procesele secvențiale și simultane În comportamentul uman mulți au crezut că TR (timp de reacție) prezintă o diversitate de etape , o parte din TR pot fi executați secvențiali și o parte pot fi axecutați simultan. Se poate aprecia că există cel puțin trei etape ce intervin între apariția stimulului și evocarea răspunsului. Pentru început , individul trebuie să recunoască că un stimul i-a trecut prin minte și că
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
important este faptul că există activități pe care acestea le execută foarte bine, chiar mai bine decât oamenii . Acestea sunt; stocarea sau memorarea unor cantități mari de informații; regăsirea rapidă a unei informații; executarea rapidă a unor serii de operații secvențiale; realizarea unei acțiuni pe baza indicațiilor primite de la senzori sau a altor informații cuantificabile. 3.1. Domenii și modalități de sprijinire ale activității de educație fizică și sport de către computer „Calculatorul electronicspune Jean Jaques Servan Schreiber în<< Sfidarea mondială >> face
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
tabelul de mai jos vom încerca o prezentare sintetică a acestora. Tabelul 1. Cele zece trepte/modele de proiectare integrată a curriculumului Figura 14. Curriculum fragmentat Figura 15. Curriculum conectat (integrare intradisciplinară) Figura 16. Curriculum „conic”/„cuib” Figura 17. Curriculum secvențial/în succesiune Figura 18. Curriculum comun/„împărtășit” Figura 19. Curriculum ramificat Figura 20. Curriculum „înlănțuit” Figura 21. Curriculum integrat Figura 22. Curriculum „în imersiune”/asimilat Figura 23. Curriculum în rețea Aceste opțiuni referitoare la modul de integrare structurală a curriculumului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
înscenare după Diderot (Jacques și stăpânul său), pentru ca în 1995 să devină profesor de teatru la Edmonton, în Canada. Nu este nevoie de perspicacitate pentru a simți „mâna umoristului” în filmele lui B. și, mai ales „ochiul regizorului” în prozele secvențiale ale cineastului. Totul stă sub semnul filmului în literatura sa, fie la modul cel mai explicit, ca în Micii mei toreadori (1976), scurte scenarii și istorii cu actori, regizori, comisii de vizionare și cenzură, întâmplări din sala de cinematograf, fie
BOKOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285800_a_287129]
-
de savuroasa sarabandă a celor patru geamantane pe nume Fiorosul Marcel, Relu Înmiresmatul, Dulcele Doru și Gabi cel Norocos, urmată de atmosfera salonului de magie și bordel („Cabinet de Desăvârșire Psihică”) al ghicitoarei Maria C. Nicolici. După care începe defilarea secvențială a figurilor celor șapte regi (totul fiind complicat biblico-apocaliptic pe fond suprarealist și autoreferențial), cu amestecuri de Cristian Popescu, Cenaclul de Luni, „fătălăii de optzeciști”, „șaptezeciștii - puțini și bețivi”, Adrian Păunescu, cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin, devenit „centrul ocult
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
postmodernism. Cu toate că marea majoritate a autorilor sunt de acord cu faptul că rădăcinile postmodernismului se regăsesc în modernism, definirea conceptului „postmodern” rămâne, însă, o problemă controversată. Astfel, în timp ce unii autori preferă o abordare cronologică, definind postmodernismul ca fiind ceea ce urmează secvențial modernismului, alții propun o abordare în termenii conținutului, mai precis ai schimbărilor paradigmatice care au loc în cultura contemporană. De exemplu, Guiness afirmă că „modernismul înțeles ca un set de idei a falimentat și, prin urmare, este legitim ca setul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
continuat prin alternarea unor intervenții specifice, în scopul de a se atinge o stare cât mai bună de sănătate și bunăstare. În majoritatea cazurilor, abordarea terapeutică a unei persoane dependente de droguri necesită coordonarea diferitelor mijloace de asistență în mod secvențial și simultan. Altfel, se poate spune că fiecare element al sistemului este un factor necesar, dar nu suficient, al unui proces terapeutic complex care presupune lucrul într-o rețea de sprijin pentru dependentul de droguri. Tratamentul, care include diagnosticul, asistența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de Manno (1992) ca fiind un program de execuție ce cuprinde desfășurarea unei mișcări sau a unei secvențe motrice, chiar în absența unor informații de retur. El este selecționat de mecanismele de decizie și se organizează sub formă ierarhizată și secvențială, respectiv transformarea în acte a unor serii de comenzi, mai scurte și fixe, numite subrutine (subprograme). Programul trebuie realizat cât mai fidel, fiind în raport cu modelul propus și în funcție de ceea ce subiectul a dobândit anterior. ACTIVITATE (< fr. activité, cf. lat. activitas) - Îndeplinirea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a) mecanismul ce elaborează semnalele de autoreglaj în baza unei evaluări dintre actual și rezultatele așteptate; b) mecanismele de execuție ce regizează acțiunile conform comenzilor; c) obiectul supus reglării; d) dispozitivul de conexiune inversă ce face posibilă modularea și evoluția secvențială a autoreglajului. În sistemul psihic uman autoreglajul se dezvoltă la diverse niveluri. În acest sens, pe de o parte sunt puse în evidență cuplurile: senzoriomotor, senzorio-senzorial, senzorio-verbal, verbo-verbal, iar pe de altă parte, modalitățile instinctive, motivaționale și afective, intelectuale și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]