1,629 matches
-
tuturor profesiilor instrumente științifice și obiective, cu care aceștia puteau să Își reevalueze propria identitate și să demonstreze că nu erau cetățeni de rangul doi, În comparație cu conaționalii lor maghiari. Dimpotrivă, eugeniștii promiteau să valideze calitățile clasei de mijloc românești, prin segregare etnică. Întreprinzătorii și liber-profesioniștii care aparțineau clasei de mijloc din Transilvania nu erau nici aceștia, În marea lor majoritate, români. Eugeniștii nu puteau controla direct comportamentul unor astfel de indivizi care, spre deosebire de angajații statului, aveau propriile lor surse de venit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
școală. Eficiența școlilor depindea de gradul de responsabilitate și rigoare al celor care conduceau școlile: medicii și Învățătorii locali. O altă prejudecată importantă a școlilor era atitudinea nemărturisită, dar practicată, de excludere a potențialilor participanți de altă etnie. Școlile reproduceau segregarea etnică și Încercau să infuzeze cursanților sentimente naționaliste. În cadrul oferit de școala țărănească, locuitorii satelor au luat contact cu noțiunea fundamentală de cetățenie și cu drepturile și obligațiile pe care le presupunea; cu legislația care le afecta viața de zi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care promovează interesele unor grupuri sau opinii insuficient examinate, propulsate în grabă și bazate pe competențe discutabile. Testul final al opțiunii nedemocrate este confuzia ideologică din lege: se afirmă principii care, apoi, în procedurile concrete cuprinse în lege, sunt anulate. Segregare socială și spațială - Gyöngyi Pásztor și László Péter În sens sociologic, segregarea se referă la separarea teritorială și, implicit, socială a diferitelor categorii sociale cu caracteristici rasiale, etnice, culturale sau socioprofesionale diferite. Aceasta are întotdeauna un aspect fizic-teritorial, astfel persoanele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și bazate pe competențe discutabile. Testul final al opțiunii nedemocrate este confuzia ideologică din lege: se afirmă principii care, apoi, în procedurile concrete cuprinse în lege, sunt anulate. Segregare socială și spațială - Gyöngyi Pásztor și László Péter În sens sociologic, segregarea se referă la separarea teritorială și, implicit, socială a diferitelor categorii sociale cu caracteristici rasiale, etnice, culturale sau socioprofesionale diferite. Aceasta are întotdeauna un aspect fizic-teritorial, astfel persoanele care locuiesc în proximitate au o șansă mai mare de a avea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
persoanele care locuiesc în proximitate au o șansă mai mare de a avea caracteristici asemănătoare, respectiv un comportament similar: asemănarea relativă se manifestă și sub aspectul valorilor, atitudinilor, opiniilor și comportamentelor respectiv modurilor-stilurilor de viață specifice locului respectiv. De regulă, segregarea socială este un fenomen predominant urban, cercetarea și teoretizarea sa devenind importantă odată cu manifestarea marcantă a procesului de urbanizare, respectiv a problemelor cauzate de consecințele ei (de exemplu, conflicte rasiale, inegalități sociale, rasiale și de locuire, dezorganizare socială, sau deficit
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și teoretizarea sa devenind importantă odată cu manifestarea marcantă a procesului de urbanizare, respectiv a problemelor cauzate de consecințele ei (de exemplu, conflicte rasiale, inegalități sociale, rasiale și de locuire, dezorganizare socială, sau deficit de legitimitate etc.). În literatura de specialitate segregarea este tratată ca o problemă socială cauzată de deficitul de dezvoltare urbană și de ineficiența politicilor sociale. În ceea ce privește teoriile care abordează segregarea, acestea se grupează în două mari categorii: teoriile ecologiste și culturaliste. 1. Conform viziunii ecologiste, diviziunea populației urbane
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rasiale, inegalități sociale, rasiale și de locuire, dezorganizare socială, sau deficit de legitimitate etc.). În literatura de specialitate segregarea este tratată ca o problemă socială cauzată de deficitul de dezvoltare urbană și de ineficiența politicilor sociale. În ceea ce privește teoriile care abordează segregarea, acestea se grupează în două mari categorii: teoriile ecologiste și culturaliste. 1. Conform viziunii ecologiste, diviziunea populației urbane nu este aleatorie, ci mai degrabă urmează anumite reguli stricte: orașele divizându-se în zone și sectoare diferențiate atât din punct de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ecologiste, diviziunea populației urbane nu este aleatorie, ci mai degrabă urmează anumite reguli stricte: orașele divizându-se în zone și sectoare diferențiate atât din punct de vedere funcțional, cât și în ceea ce privește caracteristicile socio-culturale ale populației care o locuiește. Termenul de segregare a fost lansat în sociologie și utilizat în descrierea diviziunii spațiale a societății de către membrii Școlii din Chicago, teoreticieni ai ecologiei urbane (vezi structură urbană) cu o puternică orientare rasială (și etnică, specifică imigranților) caracteristică marilor orașe americane. Segregarea, conform
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de segregare a fost lansat în sociologie și utilizat în descrierea diviziunii spațiale a societății de către membrii Școlii din Chicago, teoreticieni ai ecologiei urbane (vezi structură urbană) cu o puternică orientare rasială (și etnică, specifică imigranților) caracteristică marilor orașe americane. Segregarea, conform teoriilor ecologice, este unul dintre cele mai importante procese urbane (alături de concentrare, disimilare, filtrare, invazie și succesiune), deoarece formarea și delimitarea spațială a diferitelor zone și sectoare duc la separarea populației. Aceasta este deci considerată ca un proces urban
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
populației. Aceasta este deci considerată ca un proces urban natural, datorită marii concentrări a populației și a eterogenității stilurilor de viață sau a modelelor culturale, fiind inevitabilă o diviziune spațială a acestora (Burgess, Park, McKenzie, 1925). Astfel, potrivit ecologiștilor, nu segregarea, ci lipsa acesteia ar fi surprinzătoare și neobișnuită chiar și pentru simplii locuitori ai unui oraș. Conform acestei abordări, starea normală într-un oraș este aceea în care în diferitele zone și sectoare (sau cartiere) să fie locuite de diferite
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
normală într-un oraș este aceea în care în diferitele zone și sectoare (sau cartiere) să fie locuite de diferite tipuri de oameni și categorii sociale (Guest, 1979, p. 269). Discipolii Școlii din Chicago au păstrat această abordare a fenomenului segregării, încercând să creeze indici obiectivi pentru standardizarea și măsurarea sa. Metoda statistică utilizată și astăzi pentru măsurarea segregării se leagă de numele cercetătorilor Otis Dudley Duncan și Beverly Duncan (1955). Potrivit soților Duncan, segregarea nu este altceva decât diviziunea inegală
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de diferite tipuri de oameni și categorii sociale (Guest, 1979, p. 269). Discipolii Școlii din Chicago au păstrat această abordare a fenomenului segregării, încercând să creeze indici obiectivi pentru standardizarea și măsurarea sa. Metoda statistică utilizată și astăzi pentru măsurarea segregării se leagă de numele cercetătorilor Otis Dudley Duncan și Beverly Duncan (1955). Potrivit soților Duncan, segregarea nu este altceva decât diviziunea inegală a diferitelor categorii sociale într-un teritoriu definit. Din motive analitice și metodologice, autorii operează cu situații în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au păstrat această abordare a fenomenului segregării, încercând să creeze indici obiectivi pentru standardizarea și măsurarea sa. Metoda statistică utilizată și astăzi pentru măsurarea segregării se leagă de numele cercetătorilor Otis Dudley Duncan și Beverly Duncan (1955). Potrivit soților Duncan, segregarea nu este altceva decât diviziunea inegală a diferitelor categorii sociale într-un teritoriu definit. Din motive analitice și metodologice, autorii operează cu situații în care distribuția fizică a categoriilor sociale nu este una egală și manifestându-se vizibil în spațiul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
egală și manifestându-se vizibil în spațiul respectiv, putând fi măsurată statistic prin utilizarea datele recensămintelor. Deci, metoda propusă de autori constă în surprinderea și compararea distribuțiilor statistice între diferitele zone și sectoare ale orașului și a categoriilor prestabilite. Gradul segregării este direct proporțional cu mărimea diferenței dintre zonele și sectoarele urbane referitore la categoria socială aleasă (de exemplu, grup etnic). Altfel spus, în lipsa segregării diferitele categorii sociale ar locui în procente absolut egale în diferitele zone ale orașului (Duncan și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și compararea distribuțiilor statistice între diferitele zone și sectoare ale orașului și a categoriilor prestabilite. Gradul segregării este direct proporțional cu mărimea diferenței dintre zonele și sectoarele urbane referitore la categoria socială aleasă (de exemplu, grup etnic). Altfel spus, în lipsa segregării diferitele categorii sociale ar locui în procente absolut egale în diferitele zone ale orașului (Duncan și Duncan, 1955, p. 495). Astfel, pentru măsurarea gradului de segregare, sociologii au construit așa-numiții indici de segregare și disimilaritate, utilizându-i în cazul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sectoarele urbane referitore la categoria socială aleasă (de exemplu, grup etnic). Altfel spus, în lipsa segregării diferitele categorii sociale ar locui în procente absolut egale în diferitele zone ale orașului (Duncan și Duncan, 1955, p. 495). Astfel, pentru măsurarea gradului de segregare, sociologii au construit așa-numiții indici de segregare și disimilaritate, utilizându-i în cazul mai multor variabile sociodemografice (de exemplu, nivelul de educație, ocupația, dar și vârsta, pe lângă clasicele date privind etnia sau rasa). Calculul acestor indici este suma valorii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
exemplu, grup etnic). Altfel spus, în lipsa segregării diferitele categorii sociale ar locui în procente absolut egale în diferitele zone ale orașului (Duncan și Duncan, 1955, p. 495). Astfel, pentru măsurarea gradului de segregare, sociologii au construit așa-numiții indici de segregare și disimilaritate, utilizându-i în cazul mai multor variabile sociodemografice (de exemplu, nivelul de educație, ocupația, dar și vârsta, pe lângă clasicele date privind etnia sau rasa). Calculul acestor indici este suma valorii absolute a diferențelor diviziunii procentuale a anumitor categorii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lua valori între 0 și 100, unde 100 înseamă că prin așezarea lor cele două categorii se exclud reciproc (adică pe teritoriul unde întâlnim o anumită categorie nu vom întâlni deloc cealaltă categorie, ceea ce în literatura de specialitate se numește segregare totală), iar 0 însemană că dispersia celor două categorii este egală, adică ambele categorii sunt prezente cu un procent egal în spațiul cercetat. De asemenea, acest indice poate fi definit ca fiind numărul celor care ar trebui să se mute
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Duncan și Duncan, 1955). În cazul în care se analizează două categorii sociale, indicele se numește indice de disimilaritate, iar în cazul în care se analizează dispersia unei anumite categorii vizavi de toate celălalte, indicele se va numi indice de segregare. Beneficiul acestei metode în comparație cu simplele descrieri procentuale constă faptul că metoda este capabilă să creeze un indice atașat unei anumite categorii sociale, în timp ce procentele diferitelor categorii sociale se referă la anumite teritorii. Metoda poate fi însă utilizată doar în cazul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și indicele de disimilare a minorităților rasiale în cazul fiecărui stat și oraș în parte. În cazul României, care produce și, teoretic, ar trebui să furnizeze date, nu are în sarcină calculul unor indicatori cum ar fi cei referitori la segregare sau disimilare, neavând nici expertiza necesară. Calcularea acestor indici de către oameni de știință sau institute devine mai greoaie din cauza multitudinii de date necesare, iar rezultatele analizelor nu sunt făcute, de cele mai multe ori, publice. Cele mai multe analize cu ajutorul acestor metode s-au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de către oameni de știință sau institute devine mai greoaie din cauza multitudinii de date necesare, iar rezultatele analizelor nu sunt făcute, de cele mai multe ori, publice. Cele mai multe analize cu ajutorul acestor metode s-au realizat în SUA, și au demonstrat nivelul ridicat de segregare a unor categorii defavorizate, minorități etnice și rasiale (vezi Zoloth, 1976; Massey, White, Phua, 1996; Massey, Fisher, 2000; Massey, 2001; Yinger, 1995). Situația este similară și pentru țările dezvoltate, unde, în cazul diferitelor minorități, în special al imigranților, indicii de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a unor categorii defavorizate, minorități etnice și rasiale (vezi Zoloth, 1976; Massey, White, Phua, 1996; Massey, Fisher, 2000; Massey, 2001; Yinger, 1995). Situația este similară și pentru țările dezvoltate, unde, în cazul diferitelor minorități, în special al imigranților, indicii de segregare sunt foarte ridicați. Cazul țărilor est-europene fusese oarecum diferit în perioada socialistă. Datorită modului de planificare urbană și a sistemului centralizat de alocare a locuințelor, segregarea rezidențială a fost mult mai mică comparativ cu țările Europei de Vest (Ladányi, 1989
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pentru țările dezvoltate, unde, în cazul diferitelor minorități, în special al imigranților, indicii de segregare sunt foarte ridicați. Cazul țărilor est-europene fusese oarecum diferit în perioada socialistă. Datorită modului de planificare urbană și a sistemului centralizat de alocare a locuințelor, segregarea rezidențială a fost mult mai mică comparativ cu țările Europei de Vest (Ladányi, 1989). Situația acestor țări pare să se schimbe după 1989, nivelul segregării crescând considerabil și depășind, în unele cazuri, chiar și pe cel din țările dezvoltate (Ladányi
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
perioada socialistă. Datorită modului de planificare urbană și a sistemului centralizat de alocare a locuințelor, segregarea rezidențială a fost mult mai mică comparativ cu țările Europei de Vest (Ladányi, 1989). Situația acestor țări pare să se schimbe după 1989, nivelul segregării crescând considerabil și depășind, în unele cazuri, chiar și pe cel din țările dezvoltate (Ladányi, 2004, pp. 15-18). Analizând nivelul segregării în cazul orașului Cluj-Napoca, se poate observa, că, în timp ce la începutul anilor ’90 nivelul acesteia era relativ scăzut, înregistrând
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mică comparativ cu țările Europei de Vest (Ladányi, 1989). Situația acestor țări pare să se schimbe după 1989, nivelul segregării crescând considerabil și depășind, în unele cazuri, chiar și pe cel din țările dezvoltate (Ladányi, 2004, pp. 15-18). Analizând nivelul segregării în cazul orașului Cluj-Napoca, se poate observa, că, în timp ce la începutul anilor ’90 nivelul acesteia era relativ scăzut, înregistrând indici relativ ridicați doar în cazul minorității maghiare (Pásztor, 2004, p. 83), nivelul segregării, în special pentru categoriile defavorizate (nivelul scăzut
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]