KorAP: Find »[drukola/base=seif & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...50 >

1,237 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585

prin ușa de la intrare, dar era atât de mult moloz că nu aveam pe unde călca. Pe o laterală a casei am găsit o fereastră care dădea Într-o cameră pe unde se putea merge. Sperând că poate măcar găsesc seiful, m-am cățărat Înăuntru, deși nu era neapărată nevoie să mă aflu acolo, de fapt. Voiam doar să-mi formez o imagine. Funcționez mai bine În felul ăsta: mintea mea e ca o carte de benzi desenate. Așa că nu am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
mă aflu acolo, de fapt. Voiam doar să-mi formez o imagine. Funcționez mai bine În felul ăsta: mintea mea e ca o carte de benzi desenate. Așa că nu am fost prea dezamăgit atunci când am descoperit că poliția deja luase seiful și că tot ce mai rămăsese era o gaură În perete. Îmi mai rămânea Illmann, mi-am spus. Când am ajuns Înapoi la poartă l-am găsit pe Wilhelm Încercând să liniștească o femeie de vreo șaizeci de ani, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
lumânarea plăpândă a vieții arde foarte puțin. — Însărcinată, am repetat eu cuvântul gânditor. Illmann se Întinse și căscă. — Da, zise el. Vrei să știi ce mâncaseră la cină? — Nu, am răspuns eu cu fermitate. Spune-mi, În schimb, ceva despre seif. Era deschis sau Închis? — Deschis. Făcu o pauză. Știi, e interesant, nici măcar nu m-ai Întrebat cum a fost deschis. Ceea ce mă face să bănuiesc că știi deja că, În afară de un pic de pârjoleală, seiful era intact; dacă o fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-mi, În schimb, ceva despre seif. Era deschis sau Închis? — Deschis. Făcu o pauză. Știi, e interesant, nici măcar nu m-ai Întrebat cum a fost deschis. Ceea ce mă face să bănuiesc că știi deja că, În afară de un pic de pârjoleală, seiful era intact; dacă o fi fost deschis În mod ilegal, atunci acest lucru a fost făcut de cineva care chiar știa ce face. Un seif Stockinger nu e o simplă jucărie. — Amprente erau? Illmann clătină din cap: — Era mult prea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
deschis. Ceea ce mă face să bănuiesc că știi deja că, În afară de un pic de pârjoleală, seiful era intact; dacă o fi fost deschis În mod ilegal, atunci acest lucru a fost făcut de cineva care chiar știa ce face. Un seif Stockinger nu e o simplă jucărie. — Amprente erau? Illmann clătină din cap: — Era mult prea pârjolit ca să se poată lua amprente. — Hai să presupunem că, am Început eu, chiar Înainte de moartea cuplului Pfarr seiful conținea ce conținea și că acel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
care chiar știa ce face. Un seif Stockinger nu e o simplă jucărie. — Amprente erau? Illmann clătină din cap: — Era mult prea pârjolit ca să se poată lua amprente. — Hai să presupunem că, am Început eu, chiar Înainte de moartea cuplului Pfarr seiful conținea ce conținea și că acel ceva era, așa cum ar fi trebuit să fie, Încuiat acolo pe timpul nopții. — Așa... — Atunci sunt două posibilități: prima - un profesionist În deschiderea de seifuri a făcut treaba și apoi i-a omorât, iar a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
presupunem că, am Început eu, chiar Înainte de moartea cuplului Pfarr seiful conținea ce conținea și că acel ceva era, așa cum ar fi trebuit să fie, Încuiat acolo pe timpul nopții. — Așa... — Atunci sunt două posibilități: prima - un profesionist În deschiderea de seifuri a făcut treaba și apoi i-a omorât, iar a doua - au fost obligați de cineva să deschidă seiful și li s-a ordonat după aia să meargă Înapoi În pat, unde au fost Împușcați. Însă un profesionist nu ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
așa cum ar fi trebuit să fie, Încuiat acolo pe timpul nopții. — Așa... — Atunci sunt două posibilități: prima - un profesionist În deschiderea de seifuri a făcut treaba și apoi i-a omorât, iar a doua - au fost obligați de cineva să deschidă seiful și li s-a ordonat după aia să meargă Înapoi În pat, unde au fost Împușcați. Însă un profesionist nu ar fi lăsat deschisă ușa seifului. — Cu excepția cazului În care s-ar fi străduit să dea impresia că e amator

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
apoi i-a omorât, iar a doua - au fost obligați de cineva să deschidă seiful și li s-a ordonat după aia să meargă Înapoi În pat, unde au fost Împușcați. Însă un profesionist nu ar fi lăsat deschisă ușa seifului. — Cu excepția cazului În care s-ar fi străduit să dea impresia că e amator, zise Illmann. Părerea mea e că amândoi dormeau când au fost Împușcați. Oricum, după unghiul de pătrundere a glonțului aș zice că, În mod sigur, amândoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
Gunther. Și Îți lipsește o doagă. Acum cară-te de aici, până nu chem poliția. — Știi, asta n-ar fi o idee rea. Sunt sigur că vor fi impresionați de spiritul tău civic atunci când te vei oferi să-ți descui seiful și să-i lași să-i inspecteze conținutul. Asta e Încrederea pe care ți-o conferă cinstea, presupun. — Cară-te! M-am ridicat și am ieșit din biroul lui. Nu intenționasem să acționez astfel, dar nu-mi plăcuse ce văzusem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
negociere mai dură. — Foarte isteț din partea lui. Și merge? Bănuiesc că da. Întreabă-l pe dânsul, mai bine. Poate voi face asta. Nu era cine știe ce de văzut În biroul șefului. Pe mocheta de câțiva metri pătrați buni era așezat un seif metalic gri care fusese cândva o mică navă de război și un birou Îmbrăcat În piele Închisă la culoare, mare cât un tanc Panzer. Pe birou erau foarte puține lucruri, În afară de un pătrat din fetru pe care era așezat un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
Îmi zise el, Întrebându-mă: Vă place? — Roșu nu e culoarea mea. Nu mi se potrivește cu părul. Râse și puse la loc rubinul pe o bucată de catifea pe care apoi o Împături și vârî pachețelul astfel obținut În seif. M-am așezat Într-un fotoliu mare din fața biroului său. — Sunt În căutarea unui colier cu diamante, i-am zis. Se așeză În fața mea: — Păi, Herr Gunther, eu sunt expert recunoscut În diamante. Clătină din cap plin de mândrie, ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
și scoate o bucată din afurisita de ușă. Și asta mi-a adus aminte de ceva: mai devreme sau mai târziu, aveam să fiu nevoit să verific cine ar fi putut avea, În branșa spărgătorilor, destul talent ca să fi deschis seiful familiei Pfarr. Dacă așa se procedase. Ceea ce Însemna că exista un mic tenor scrofulos căruia de mult Îi venise rândul să ia o lecție de cântat. Nu mă așteptam să-l găsesc pe Neumann În maghernița În care locuia, pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
pietre prețioase și semiprețioase, o măsuță pentru zbor de la Lufthansa, o grămadă de hârțogăraie care avea de-a face cu schimbul valutar, niște facturi și niște polițe de asigurare de viață, dintre care una era de la Germania Life. Între timp, seiful cel mare stătea Într-un colț, inexpugnabil, bătându-și joc de slabele mele Încercări de a descoperi secretele lui Jeschonnek, dacă avea vreunul. Nu era greu de priceput de ce locul nu era dotat cu alarmă. N-ai fi putut deschide

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
și Jeschonnek, dar nici bănuiala c-aș fi făcut această legătură. N-am văzut nimic care să mă facă să cred c-ar fi fost incapabil de comiterea unei duble crime. Dar cu siguranță nu era un spărgător profesionist de seifuri. O convinsese cumva pe Frau Pfarr să i-l deschidă? Oare făcuse dragoste cu ea ca să ajungă la bijuteriile ei? Dată fiind suspiciunea Ilsei Rudel cum că se putea ca ei să fi avut o aventură, acest fapt putea fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
se Întâmplă să fie Von Greis, nu? — N-am auzit nici un nume. Tot ce știu e că e mort și că polițaii Îl caută Încă. Își scutură neglijent scrumul de la țigară În scrumieră. — Ia spune-mi acum de spărgătorul de seifuri. — Păi, mi se pare că am auzit ceva, parcă. Acum vreo lună, un tip pe nume Kurt Mutschmann a ieșit după doi ani petrecuți la zdup În Închisoarea Tegel. Din ce-am auzit despre el, Mutschmann e un adevărat artist

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
făcut de Gesellschaft Reichsautobahnen pentru unul dintre muncitorii săi de pe un șantier de construcții de drumuri. — Pentru cine? Un tip pe nume Hans Jürgen Bock. Până de curând, era la zdup cu cineva pe nume Kurt Mutschmann, un spărgător de seifuri. — Și tu crezi că acest Mutschmann ar putea să fie cel care a deschis seiful lui Pfarr, nu-i așa? — Atât el, cât și Bock fac parte din aceeași frăție de care aparținea și proprietarul jalnicului hotel pe care tocmai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
drumuri. — Pentru cine? Un tip pe nume Hans Jürgen Bock. Până de curând, era la zdup cu cineva pe nume Kurt Mutschmann, un spărgător de seifuri. — Și tu crezi că acest Mutschmann ar putea să fie cel care a deschis seiful lui Pfarr, nu-i așa? — Atât el, cât și Bock fac parte din aceeași frăție de care aparținea și proprietarul jalnicului hotel pe care tocmai l-am vizitat. — Dar dacă Bock este Într-o frăție cu Mutschmann și Tillessen, atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
vârstă și au Început să-l lucreze zdravăn În sala de mese. Am stat În camera mea, să nu-i Încurc. După o vreme, vine Red și Îi spune lui Kurt că vrea ca el să se ocupe de un seif, și că vrea ca eu să fiu șoferul. Nici unul dintre noi nu a fost prea Încântat. Eu, pentru că mă săturasem de genul ăla de treburi. Iar Kurt, pentru că este un profesionist. Nu-i sunt pe plac violența, balamucul, Înțelegi. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
pentru că este un profesionist. Nu-i sunt pe plac violența, balamucul, Înțelegi. Și Îi place să lucreze pe Îndelete, În legea lui. Nu să meargă așa, din senin, să facă o treabă fără să pună la punct un plan adevărat. — Seiful ăsta... Dieter Roșcovanul a aflat de el de la bărbatul din sufragerie, bărbatul pe care l-au bătut măr? Bock aprobă din cap. — Ce s-a Întâmplat după aceea? — Am decis că nu voiam să am nimic de-a face cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
Închisoare, la Tegel, am văzut mulți oameni murind pe ghilotina aia, zise el Încetișor. Mai repede Îmi Încerc norocul cu Red. Când mor, vreau să mor alcătuit dintr-o singură bucată. — Spune-mi mai multe despre spargere. — „Doar forțezi un seif“, ne-a spus Red. Floare la ureche pentru cineva precum Kurt, că doar era un adevărat profesionist. Ar fi putut să deschidă și inima lui Hitler. Treaba urma să se facă la miezul nopții. Să deschidă seiful și să ia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
Doar forțezi un seif“, ne-a spus Red. Floare la ureche pentru cineva precum Kurt, că doar era un adevărat profesionist. Ar fi putut să deschidă și inima lui Hitler. Treaba urma să se facă la miezul nopții. Să deschidă seiful și să ia niște documente. Atâta tot. — Nu diamante? — Diamante? N-a spus nimic de nici o bijuterie. — Ești sigur de asta? — Bineînțeles că sunt sigur. Trebuia doar să sustragă documentele. Nimic altceva. — Ce documente erau, știi? Block scutură din cap

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
pasat una de cincizeci. Deschise gura să-mi mulțumească. — Lasă asta, l-am oprit eu. M-am ridicat și m-am Îndreptat către ușă. Întorcându-mă, i-am spus: — Kurt al tău era genul care să lase În urma lui deschis seiful pe care-l forțase? Bock Împături bancnota și scutură din cap: — Nimeni nu era mai ordonat când era vorba de-o treabă ca asta decât Kurt Mutschmann. Am dat din cap În semn de aprobare: — Așa m-am gândit și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
noaptea trecută a ridicat tot atâtea Întrebări ca și răspunsuri. Nimic nu are logică, absolut nimic. E ca și cum ai Încerca să rezolvi un puzzle, dar având nu unul, ci două seturi de piese. Întâi au fost două lucruri furate din seiful lui Pfarr, niște bijuterii și niște documente. Dar nu par să se potrivească unul cu altul deloc. Și apoi sunt piesele care au În componența lor imaginea unui omor, care nu poate fi făcut să se potrivească deloc cu cea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
de asigurări ne-ar fi informat. — De ce să fi făcut asta? Nu se ceruse nici o despăgubire. Dar numai ca să fie acoperiți, m-au angajat pe mine, În caz că urma să apară una. Vrei să zici că ei au știut că În seiful ăla se afla un colier de valoare și totuși erau pregătiți să nu plătească nimic pentru el? Că erau dispuși să treacă sub tăcere o dovadă prețioasă pentru rezolvarea cazului? Întrebă Dietz. — Dar voi v-ați gândit să-i Întrebați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]