1,005 matches
-
CS fait partie du Chapitre V, étant présentée dans le sous-chapitre Religiosité, types relationnels et engagement communautaire au niveau d'une unité territoriale départementale spécifique (la DGASPC CS). Ce sous-chapitre est une recherche quantitative qui se propose d'analyser, au sein d'une unité territoriale départementale, une partie des tendances révélées par l'étude préalable réalisée au niveau national. Cette étude a impliqué les employés de la DGASPC Caraș-Severin, sur un échantillon comportant 112 sujets. La recherche a été menée à l
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
il passe au travail ; l'échelle d'évaluation du support social perçu, réalisée par Zimet (1990 et 2000), Dahlem, Zimet et Farley (1988), qui mesure le niveau de support social offert par " l'autre personne importante " dans sa vie au sein des modes relationnels routiniers développés dans son expérience biographique. L'échelle comprend des affirmations évaluées sur une échelle Lickert en 7 marches, en partant de " pas du tout d'accord " (1) jusqu'à " tout à fait d'accord " (7) ; l
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
cea mai bună dintre lumile posibile. Este unul din Înțelesurile poemului. Unul și mai universal este că, Într adevăr, toate drumurile, după ce te-ai Îvîrtit fără rost prin viața asta, duc către moarte, că omul este, cum spune Heidegger, das Sein zum Tode - existență către moarte. Am optat Însă pentru a trata tema puțin mai hazliu, nu atît de posac sau grav. Să pun În scenă pe cineva care pare să aibă o preocupare destul de serioasă - vrea să știe dacă altcineva
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
CURTIUS (1886-1956), specialist în literatură latină și romanică, profesor la mai multe universități din Germania, promotor al ideii de unitate culturală europeană. Lucrări de referință: Die literarischen Wegbereiter des neuen Frankreich, 1919; Balzac, Edition des Syrtes, 1923; James Joyce und sein Ulysses, 1929; Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter, Francke Verlag, Berna, 1948 (trad. rom. Literatura și evul mediu latin, Editura Univers, București, 1970); Kritische Essays zur europäischen Literatur, Francke Verlag, Berna, 1950; Marcel Proust, Berlin, Frankfurt/Main, Suhrkampf Verlag, 1952; Französischer
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
contemporaine. De la République de Weimar au Troisième Reich, Paris, edițiile sociale, 1987, pag.254. 5 Heinz A. Richter, The Greek Communist Party and the Communist International, Text inédit, Amsterdam, 1992. Lupta împotriva fascismului Fronturile populare 1 Jacques Rupnik, "Conflits au sein du mouvement communiste en Tchécoslovaquie au début des années trente. L'Affaire Guttmann", Revue française de science politique, august 1976, vol.26, pag.770 și următoarele. 2 Mișcare pacifistă și antifascistă lansată în august 1932 sub auspiciile lui Romain Rolland
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
al cronologiei izolează tradiția într-un sertar al imaginației comunitare. Hermeneutica fenomenologicătc "Hermeneutica fenomenologică" Vechea seducție metodologică a Iluminismului n-a fost învinsă decât prin demersurile fenomenologice husserliene de la începutul secolului, fructificate strălucit de Martin Heidegger (1889-1976) în lucrarea sa Sein und Zeit (1927). Prefigurate deja în analiza dimensiunii antepredicative a conștiinței umane și a fluxului temporalității proprii subiectivității transcendentale (Ur-Ich), propuse de Edmund Husserl, tezele heideggeriene despre structurile anticipative ale comprehensiunii vor constitui premisele hermeneuticii ontologice pe care Hans-Georg Gadamer
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
același timp, pentru că poate rosti, omul nu suferă sentimentul dezastruos al abandonului într-o experiență limită sau absurdă. Codificarea lingvistică a lumii rămâne un reflex al finitudinii, dinăuntrul căreia doar putem desluși adevărul. „Ființa care poate fi înțeleasă este limbă” (Sein, das verstanden kann, ist Sprache); acesta rămâne corolarul hermeneuticii ontologice pentru care „moartea subiectului” n-are sens, câtă vreme raționalitatea practică a conștiinței hermeneutice prevalează. Limba ne păstorește 1, iar sintaxa invizibilă a comprehensiunii include bornele tradiției, dincolo de care putem
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a științei moderne, pot fi uneori catastrofale. Instrumentalizarea embrionului uman în lumea medicinei contemporane evocă o situație paradigmatică. Urmând distincția lui Henry între lumea obiectuală și viața patetică, J.Y. Lacoste a marcat - în contrareplică la tezele lui Heidegger din Sein und Zeit - diferența dintre viață și existență prin directă referință la cazul unui embrion care, lipsit de conștiință, trăiește totuși și, chiar dacă nu are ochi să vadă, ne privește. Crima împotriva vieții fără de glas începe prin încercarea de recunoaștere a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Heidegger, Martin, Introducere în metafizică, trad. rom. de G. Liiceanu și Th. Kleininger, Editura Humanitas, București, 1999. Heidegger, Martin, Repere pe drumul gândirii, trad. rom. și note introductive de G. Liiceanu și Th. Kleininger, Editura Politică, București, 1988. Heidegger, Martin, Sein und Zeit, Tübingen, Niemeyer, 196711 (trad. rom. de C. Cioabă și G. Liiceanu, Editura Humanitas, București, 2005). Hengel, M., Property and Riches in the Early Christian Church: Aspects of a Social History of Early Christianity, Fortress, Philadelphia, 1974. Henry, M.
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
afirmația lui Benjamin, venirea la-ființă a primului: „Denn die Erkenntnis ist, nach dem Grundsatz der Gegenstandserkenntnis, ein Prozeß, der das zu Erkennende erst zu dem, als was es erkannt wird, macht.“ Drumul spre conceptul de „critică“ poate astfel începe: „Kritisch sein hieß die Erhebung des Denkens über alle Bindungen so weit treiben, daß gleichsam zauberisch aus der Einsicht in das Falsche der Bindungen die Erkenntnis der Wahrheit sich schwang.“ Conceptul este kantian, iar Benjamin ajunge să aducă o serie de obiecții
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Philosophie. Sind doch eben jene die Gestalten, in welchen das Ideal ihres Problems erscheint.“ Sfera filozofiei este definită ca „adevăr“ care se exprimă ca problemă, ca întrebare. Această problemă este însă „întruchipată“ în opera de artă: „die, ohne Frage zu sein, zum Ideal des Problems die tiefste Affinität haben. Es sind die Kunstwerke.“ Sarcina filozofiei, arată Benjamin în pasaje dense, dar care vor fi apoi explicitate în scrieri ulte rioare, nu poate fi totalizată, ci este în mod esențial plurală. Interogația
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acest loc, legătura cu textul despre Kant, cu care am început, poate fi refăcută. În Programm der kommenden Philosophie, „experiența“ era nume le dat „unității cunoașterii“, continuității formelor sale multiple. Aceeași unitate este acum realizată prin intermediul contemplației: „Als Einheit im Sein und nicht als Einheit im Begriff ist die Wahrheit außer aller Frage. Während der Begriff aus der Spontaneität des Verstandes hervorgeht, sind die Ideen der Betrachtung gegeben. [...] So definiert die Sonderung der Wahrheit von dem Zusammenhange des Erkennens die Idee
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nicht als Einheit im Begriff ist die Wahrheit außer aller Frage. Während der Begriff aus der Spontaneität des Verstandes hervorgeht, sind die Ideen der Betrachtung gegeben. [...] So definiert die Sonderung der Wahrheit von dem Zusammenhange des Erkennens die Idee als Sein.“ Contemplația ideii devine locul sesizării conceptelor originare, oarecum neclar prezentată de Benjamin la început, în textul despre Kant. Iar ideea care poate fi reținută din perspectiva lucrării de față este, așadar, că experiența nu definește o modalitate a cunoașterii obiectelor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și povestirea sa, prin modul în care el se recompune continuu în memoria involuntară, colectivă. Poezia lui Baudelaire, arată Benjamin, este una a șocului. Tocmai în acest fapt constă și caracterul ei problematic: „wie lyrische Dichtung in einer Erfahrung fundiert sein könnte, der das Chockerlebnis zur Norm geworden ist.“ Benjamin ana lizează modul în care Baudelaire privește mulțimile orașului, precum și figurile emblematice ale acestuia: cartoforul, prostituata, în fine, un personaj la care voi reveni pe larg în capitolul al treilea, flaneurul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
realității. Nu este vorba, ca în cazul alegoriei, de conținuturi semnificative (Bedeutung) care sunt corelate, ci de moduri diferite de a fi care intră în corelație: „Denn Symbol hat nicht durch seine Bedeutung den Bezug auf eine andere Bedeutung, sondern sein eigenes sinnfälliges Sein hat Bedeutung.“ Alegoria, pe de altă parte, cu toate că ajunge să desemneze, pentru cuvinte, sensul „înalt“ al acestora, totuși nu presupune, arată Gadamer, o afinitate ontologică dintre sensibil și inteligibil, ci o relație convențională, definită de un cod
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
vorba, ca în cazul alegoriei, de conținuturi semnificative (Bedeutung) care sunt corelate, ci de moduri diferite de a fi care intră în corelație: „Denn Symbol hat nicht durch seine Bedeutung den Bezug auf eine andere Bedeutung, sondern sein eigenes sinnfälliges Sein hat Bedeutung.“ Alegoria, pe de altă parte, cu toate că ajunge să desemneze, pentru cuvinte, sensul „înalt“ al acestora, totuși nu presupune, arată Gadamer, o afinitate ontologică dintre sensibil și inteligibil, ci o relație convențională, definită de un cod cultural sau de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
secolului al XIX lea sunt tocmai acelea care nu au valoare muzeală datorită caracterului lor „popular“. Muzeul acționează paradoxal, întrucât recunoscând valoarea intrinsecă a operei de artă, detașată de lumea care îi dă naștere, o transformă pe aceasta în marfă: „Sein Gedanke ist, dem Kunstwerk das Dasein in der Gesellschaft zurückzugeben, von der es so sehr abgeschnürt worden war, daß der Ort, an dem er es auffand, der Kunstmarkt war“. Semnătura artistului este cea care stabilește valoarea de piață în acest
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a analizei spectrale, prin care este sesizată chemarea mesianică - nu ca o chemare directă, explicită sau intențională, ci ca posibilitatea unei profeții a prezentului despre lucrurile sau evenimentele trecute: „Der historische Materialist, der der Struktur der Geschichte nachgeht, betreibt auf seine Weise eine Art von Spektralanalyse. Wie der Physiker ultraviolett im Sonnenspektrum feststellt, so stellt er eine messianische Kraft in der Geschichte fest.“ Faptul că mesianismul nu este la Benjamin o chemare explicită, iar ocazia manifestării sale este, de fiecare dată
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sensus communis: „Folglich muß dem Geschmacksurteile, mit dem Bewußtsein der Absonderung in demselben von allem Interesse, ein Anspruch auf Gültigkeit für jedermann, ohne auf Objekte gestellte Allgemeinheit anhängen, d. i. es muß damit ein Anspruch auf subjektive Allgemeinheit verbun den sein.“ Acordul subiectiv al facultăților de cunoaștere, pe care îl produce judecata estetică, își găsește în filozofia istoriei a lui Benjamin o corespondență în intensitatea așteptării mesianice, provocată de spectacolul decăderii creației. Altfel spus, la fel ca frumosul kantian, clipa venirii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mu țenie prin privirea ascetică a flaneurului și își regăsește, sal vator, posibilitățile. „Noua“ ipostază a dialecticii care funcționează în acest caz este cea dintre urmă și aură: „Spur und Aura. Die Spur ist Erscheinung einer Nähe, so fern das sein mag, was sie hinterließ. Die Aura ist Erscheinung einer Ferne, so nah das sein mag, was sie hervorruft. In der Spur werden wir der Sache habhaft; in der Aura bemächtigt sie sich unser.“ Flaneurul ia în posesie marfa și, în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ipostază a dialecticii care funcționează în acest caz este cea dintre urmă și aură: „Spur und Aura. Die Spur ist Erscheinung einer Nähe, so fern das sein mag, was sie hinterließ. Die Aura ist Erscheinung einer Ferne, so nah das sein mag, was sie hervorruft. In der Spur werden wir der Sache habhaft; in der Aura bemächtigt sie sich unser.“ Flaneurul ia în posesie marfa și, în același timp, o pune în perspectivă, lăsându-se stăpânit de aceasta. Relația cu mecanismul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
involuntară. Un alt „ghid“, de data aceasta stihial, îi revelează copilului Walter metafizica spațiului urban, ontologia lui slabă, despre care am vorbit deja mai sus: „Das merkwürdigste aber aller Straßenbilder aus meiner frühen Kindheit [...] ist - das muß um 1900 gewesen sein - eine vollkommen menschenleere wie ausgestorbene Straße, auf die die schweren polternden Wassermassen ununterbrochen herabströmten.“ Confruntarea spectacolului străzilor marelui oraș cu spectacolul alterității totale a naturii dezlănțuite dislocă imaginea lor tehnică, instrumentalizată. La fel se întâmplă și cu șaretele (ratternden Droschke
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
domaine des industries culturelles globales. Le terme de multiculturalisme est employé ici pour définir des séries de programmes et de politiques culturelles soutenues par des institutions américaines pour promouvoir le respect et le soutien actif pour la diversité culturelle au sein de la communauté multi-ethnique contemporaine. În colecția Dicționar au mai apărut (selectiv): • Confusables as Translation Traps, Elena Croitoru • Dicționar de genetică literară, Bogdan S. Pârvu (coord.) • Dicționar. Scriitori canonici români, George Bădărău • Dicționar de scriitori nord-americani, Sorin Pârvu (coord.) • Dicționar de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
slabă și una medie, prin raportare la alți determinanți ai substantivului, dar este invariabil dacă are funcția de nume predicativ. Limba germană are un sistem foarte bogat de timpuri compuse în cazul flexiunii verbale, uzînd de auxiliarele haben "a avea", sein "a fi" și werden "a deveni" (acesta din urmă fiind și auxiliarul pentru diateza pasivă). Există, la fel ca în engleză, nuanțe modale, exprimate cu ajutorul verbelor semiauxiliare: dürfen "a avea voie", können "a putea, a fi capabil", müssen "a trebui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în gen este aproape absent (doar la acuzativ singular masculin desinența este -en, deosebită de feminin și neutru unde este -e). În sfîrșit, la declinarea mixtă, adjectivul este precedat de articolul nehotărît, de kein sau de adjectivul posesiv (mein, dein, sein etc.) și manifestă variație de gen doar la nominativ și la acuzativ singular (nom. kein schöner Tag, keine schöne Frau, kein schönes Frau). Dacă adjectivul are valoarea sintactică de nume predicativ, între el și substantivul determinat intervenind un verb copulativ
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]