505 matches
-
pică Urraca Husskade Elster Magpie Pie bavarde Gazza Ekster Pega-rabuda Coțofana 75. Corvus monedula Grajilla Allike Dohle Jackdaw Choucas des tours Taccola Kauw Gralha-de-nuca-cinzenta Stăncuța 76. Corvus frugilegus Graja Råge Saatkrähe Rock Corbeau freux Corvo comune Roek Gralha-calva Cioară de semănătura 77. Corvus corone Corneja Krage Aaskrähe Carrion crow Corneille noire Cornacchia Kraai Gralha-preta Cioară griva Belgique/ Belgie Danmark Deutschland España France Ireland Italia Luxembourg Nederland Portugal United Kingdom 25. Cynus olor + 26. Anser brachyrhynchus + + + + 27. Anser albifrons + + + + + + + + 28. Branta bernicla
jrc2480as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87634_a_88421]
-
4."; (c) alin. 4 se înlocuiește cu următorul text: "4. Se pot aduce anumite modificări la cererea de asistență pentru o anumită suprafață, cu condiția ca acestea să fie primite de către autoritatea competentă nu mai târziu de data stabilită pentru semănături, stabilită în Regulamentul (CE) nr. 1251/1999 sau în conformitate cu acesta."; (d) alin. 6 se înlocuiește cu următorul text: 6. Pentru fiecare din parcelele agricole declarate, exploatantul trebuie să indice suprafața și localizarea acestei parcele; această informație trebuie să dea posibilitatea
jrc4746as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89912_a_90699]
-
la rândul lui are 2 fii, Ion și Todor. În dreptul lui Gheorghe Meteș apar 5 fii, unul din ei, Mihăilă, de 18 ani, notat: student. Slujba lor: iobagii slujesc săptămâna întreagă, jelerii 2 zile pe săptămână Dijmă dau din toate semănăturile, precum și din miei, din porci, din stupi. Trebuie să crâșmărească câte o bute de vin la cele trei sărbători mai mari, iar dacă nu li se dă vin, răscumpără (câștigul) cu 7 florini (anual) sub nume de „ceâșma seacă” (sicca
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
pentru câștig (comercium), locuitorii trăind din agricultură, vii și pometuri. Produsele lor le duc de obicei la târg în Aiud și Alba Iulia. Hotarul lor e în două câmpuri și ară de obicei cu 6 vite de jug. O găleată semănătură de toamnă dă (la recoltă bună ca sigur), 6 clăi, iar claia 3 mierțe (ferdele). O vadră de vin în an mijlociu vine la preț de 15 creițari. Păduri satul are suficiente. Nu și pășune, trebuind să-și pască vitele
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
alte informații. Ascultați sunt judele și juriștii, în rândul cărora și un Ion Meteș și un Ion Mărcuș. Spun că slujba au făcut-o nu după urbariu, ci după contract, 2 zile pe săptămână. Dijmă au dat a zecea din semănături, anume din cucuruz, din grâu, din alac, din ovăz, din cânepă. Deasemeni din miei, din porci, din stupi. Hotarul lor e și acum împărțit în două câmpuri (fordulașuri). Pământul e slab, partea de sus, mai mare, e pe dealuri, produce
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Buzescu, a vândut această jumătate de sat marelui pitar Dumitru Filișanul). Se pare că existența locuitorilor de pe aceste meleaguri este din cele mai vechi timpuri zona fiind propice așezărilor omenești găsind aici locuri prielnice pentru pescuit, vânat, pășunat și chiar semănături în ochiurile de pădure. Descoperirile făcute în zona Ostrovul Corbului dau indicații despre urme de viață din timpul orânduirii comunei primitive. Aici s-au găsit unelte, oale, reprezentări antropomorfe modelate în lut datând din anii 2500-2800 î.Hr. (perioada neoliticului dezvoltat
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Cuciur. Dintre acestea, cel mai înalt este Dolca cu 511 metri altitudine față de nivelul mării. Toate aceste dealuri, erau în urmă cu sute de ani împodobite cu păduri falnice de fag și de stejar. Astăzi însă, în locul lor se fac semănături, pădurile căzând pradă lăcomiei omului de a le defrișa pentru propriile interese. Pătura arabilă din cuprinsul comunei este un pământ argilo-nisipos pe șes, iar pe dealuri pământul este mai mult argilo-calcaros. Se mai găsesc în multe părți și aluviuni. Intrând
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
vreo doi metri adâncime de pământ argilos, și o alta și mai groasă formată din pietriș și stânci argilo-calcaroasă. Ținutul este bogat în pășuni și fânețe cu iarbă grasă iar pădurile rămase, cu animale sălbatice care mai fac uneori stricăciuni semănăturilor. Pământurile sunt fertile, bune pentru cultivarea cerealelor, în deosebi a porumbului. Pe dealurile din jur sunt cultivate mai ales livezile dar și vița-de-vie. Dealurile de asemeni mai sunt bogate și în cătină, porumbele, zgorghine, coarne, etc. toate acestea fiind culese
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
jelerilor era de 4,4o % în 1753, în 1779 de 13,8 %, deci o creștere de 3,3 ori. În secolul al XVIII-lea, pe lângă creșterea simțitoare a numărului locuitorilor, crește și nivelul de trai al populației satului. Se diversifică semănăturile, cultivându-se, pe lângă grâu, porumb, orz, mei, ovăz și floarea-soarelui. Din floarea-soarelui, în 1746 se obțin 380 buc, în 1753, 363 buc. Se creșteau animale mari, folosite la munca câmpului: boi, vaci și cai. Sătenii aveau 10 boi în 1713
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
unii pe alții și lucrau în mici echipe în funcție de unelte și animale de lucru. Cei care erau mai săraci și nu aveau pământ se ocupau cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
nu da norocul casei nu e bine să dai din casă foc și aluat de pâine. Dacă la mutarea în casă nouă trosnește grinda ori se sparge lampa, e semn rău.(Ioan Iancu) O grijă deosebită manifestă oamenii când fac semănătura sau își pregătesc hrana peste an. Pentru a avea o holdă curată, fără buruieni și fără ciumă, semănătorul trebuie să fie curat, spălat și cu hainele de corp de culoare albă. In sacul în care este pus grâul pentru semănat
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și fără ciumă, semănătorul trebuie să fie curat, spălat și cu hainele de corp de culoare albă. In sacul în care este pus grâul pentru semănat, se pune un lacăt închis, să fie închisă gura păsărilor când vor trece pe lângă semănătură ca să n-o mănânce. Semănătorul va semăna cu capul descoperit și nu va scoate o vorbă tot timpul lucrării. La început se vor arunca trei pumni de sămânță spre răsărit, să răsară holda curată ca soarele.( Florian Vandici) La tăiatul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus canorus" (cuc), "Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind observate doar câteva specii: "Talpa europaea" (cârtiță), "Myotis myotis" (liliac), "Lepus europaeus" (iepure), "Microtus arvalis" (șoarece de câmp). Cea mai mare parte a solurilor comunei Bordei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
variabil al familiilor iobage, maximul înregistrându-se în anul 1842 (63 de familii), iar minimum în anul 1818 (32 de familii). Conform acelorași documente, terenul arabil urbarial folosit de țăranii din Marin, era în 1818 de 302,5 cubuli de semănătură, din care 146 aparțineau iobagilor, opt văduvelor, iar 148,5 cubuli de semănătură erau a străinilor. Conform interpretării și transformărilor utilizate în literatura istorică, pentru un jugăr de pământ arabil (0,5775 de hectare) erau necesari doi cubuli de semănătură
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
iar minimum în anul 1818 (32 de familii). Conform acelorași documente, terenul arabil urbarial folosit de țăranii din Marin, era în 1818 de 302,5 cubuli de semănătură, din care 146 aparțineau iobagilor, opt văduvelor, iar 148,5 cubuli de semănătură erau a străinilor. Conform interpretării și transformărilor utilizate în literatura istorică, pentru un jugăr de pământ arabil (0,5775 de hectare) erau necesari doi cubuli de semănătură. În perioada 1818-1848, suprafața terenului arabil rustical din Marin variază între 294,5
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
semănătură, din care 146 aparțineau iobagilor, opt văduvelor, iar 148,5 cubuli de semănătură erau a străinilor. Conform interpretării și transformărilor utilizate în literatura istorică, pentru un jugăr de pământ arabil (0,5775 de hectare) erau necesari doi cubuli de semănătură. În perioada 1818-1848, suprafața terenului arabil rustical din Marin variază între 294,5 cubuli de semănătură în anul 1831 și 302,5 cubuli de semănătură în majoritatea anilor din acest interval de timp. Suprafața medie de pământ arabil, în jugăre
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
străinilor. Conform interpretării și transformărilor utilizate în literatura istorică, pentru un jugăr de pământ arabil (0,5775 de hectare) erau necesari doi cubuli de semănătură. În perioada 1818-1848, suprafața terenului arabil rustical din Marin variază între 294,5 cubuli de semănătură în anul 1831 și 302,5 cubuli de semănătură în majoritatea anilor din acest interval de timp. Suprafața medie de pământ arabil, în jugăre, oscilează în jurul valorii de 2,5 pentru fiecare familie de țărani din Marin. Din produsele obținute
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
pentru un jugăr de pământ arabil (0,5775 de hectare) erau necesari doi cubuli de semănătură. În perioada 1818-1848, suprafața terenului arabil rustical din Marin variază între 294,5 cubuli de semănătură în anul 1831 și 302,5 cubuli de semănătură în majoritatea anilor din acest interval de timp. Suprafața medie de pământ arabil, în jugăre, oscilează în jurul valorii de 2,5 pentru fiecare familie de țărani din Marin. Din produsele obținute pe aceste suprafețe, țăranii trebuiau să plătească toate impozitele
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
lipsește cu desăvârșire. La 30.01.1937 este consemnată prima proiecție cinematografică din zonă la care au participat sute de oameni din toate comunele învecinate. Filmul era strict de utilitate practică și se numea "Puritatea semințelor și influența lor asupra semănăturilor". Această proiecție a fost promovată de către Gogu Petrescu, proprietarul moșiei, care pe atunci ocupa și demnitatea de președinte al Camerei Agricole Vaslui.
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
neschimbată nici în primăvara anului 1946. În luna mai temperatura era de +38 °C în aer și +65 °C la suprafața solului. Acestea în condițiile în cre se înregistrau precipitații reduse, ceea ce a dus la pierderea unei mari părți din semănături. Din cauza lipsei de nutrețuri și apă, gospodăriile țărănești au început a reduce numărul de vite. După terminarea lucrărilor agricole se observa tăierea în masă a animalelor, chiar și a cailor, ceea ce submina posibilitatea lucrării pământului în următorii ani. Sovietul sătesc
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
greacă pe Hera. Era „patroana protectoare” a orașului Roma fiind venerată pe Capitoliul din Roma. Era cea mai frumoasă zeiță romană, luminoasă și curată ca flacăra focului. Era asociată, la început, cu Ianus Pater și Tellus Mater (Pământul mamă). Proteja semănăturile și era simbolul maternității, deși rămânea veșnic fecioară. Purta întotdeauna văl. O are drept corespondentă în mitologia greacă pe Afrodita. Era zeul războiului. Corespondentul său în mitologia greacă este Ares. Era zeul trăsnetului și al soarelui arzător. Apoi a devenit
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
este slab sau puternic afirmat. Sunt păsări monogame, dar masculul nu participă de regulă la clocit și nici la creșterea puilor. Cuibăresc de obicei lângă apă, în mijlocul vegetației bălților sau pe malurile din apropiere, prin vegetația de la sol sau în semănături. Unele specii își fac cuibul în scorburile din arbori, crăpăturile dintre pietre sau folosesc cuiburile vechi ale altor păsări. Masculul are un organ de copulație bine dezvoltat, asemănător unui penis (un lucru neobișnuit în rândul păsărilor), care este introdus în
Anzeriforme () [Corola-website/Science/306980_a_308309]
-
Trip Băi, Boinești, Bixad, Cămârzana, Bătarci, Târna Mare și Negrești-Oaș (oraș). Depresiunea Oaș prezintă altitudini maxime de 400-500 m. Localitățile sunt așezate dealungul văilor ce străbat Țară Oașului. În partea de nord este bazinul Lechincioarei care cuprinde Valea Mare, Valea Semănăturii și Valea Lechincioarei. În partea de sud Țară Oașului este străbătuta de răul Tur și afluenții Alb și Rău. Închisă de Carpați la nord, est și sud, depresiunea Oaș prezintă o importanță a suprafeței către vest, unde se desfasoara și
Țara Oașului () [Corola-website/Science/306511_a_307840]
-
porumbelul), "Sturnus vulgaris" (graurul), precum și exemplare mai puțin întâlnite în oraș, precum "Fringilla coelebs" (cinteza) și indivizi din genul "Muscicapa" (muscarul). Începând cu 2012, Parcul Copou a devenit o destinație populară pentru o colonie de corvide ("Corvus frugilegus") (cioara de semănătură), determinând localnicii să critice proasta gestiune a igienei parcului din partea autorităților. Fondul arboricol din Parcul Copou joacă un rol important în moderarea temperaturilor extreme și atenuează variațiile de temperatură diurne și sezoniere. În sezonul cald, temperatura medie a aerului este
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
29 octombrie 1993. Pentru Consiliu Președintele R.URBAIN ANEXĂ Categoria Subcategoria Descriere Referințe CPC HS/CN 01.11.1 01.11.11 SECȚIUNEA A PRODUSE AGRICOLE, VÂNAT ȘI FORESTIERE DIVIZIUNEA 01 PRODUSE AGRICOLE, VÂNAT ȘI SERVICII ASOCIATE Grupul 01.1 Semănături, zarzavaturi și produse horticole Clasa 01.11 Cereale și alte semănături n.î.a.p.(6) Cereale Grâu arnaut 011a 01110.1 1001.10 01.11.2 01.11.3 01.11.4 01.11.5 01.11.6 01.11
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]