2,090 matches
-
Peștii În încercările sale de a complace iubiților săi, poezia a devenit o performanță exhibiționistă a unui avatar aproape frustrat, umflat de un talent distins sub o oratorie directă, personalizată într-un cadru impersonal, care are nevoie de ghiontul unui semafor roșu ca să se oprească; și să asculte. Din partea editorilor, șocul și noutatea conduc parada peste o cerere oximoronică de redare a unui veșmânt precis, în care ești educat de la “asigurați-vă că folosiți spații duble în prezentare, altfel manuscrisul va
E VOIE LA SĂRUTAT? PROSTITUȚIA SCRISULUI SOAR (SOARING-WORDS.COM) de SOAR în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352112_a_353441]
-
neroadă, De cel care-ți bate pingelele-n cuie Iar mâine când mergi la unesco De unde-o să scapi după patru, Aleargă să prinzi o piesă de teatru Semnată de unchiul Ionesco Greu cu parcatul, cere avizul Înainte să treci semaforul Că nu știi niciodată Bosforul Când vine și-ți sparge parbrizul Iar dacă treci pe la adas Să-ți pui pălăria aceea mai veche Ca Greta Garbo peste ureche Și nu le voie să-ți râdă în nas! Acestea fiind zise
CONVORBIRE TELEFONICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356506_a_357835]
-
ostenit a tras oblonul 9. Săraci pe drumuri - poate că i-au dat banii afar' din casă Ioan Marinescu-Puiu 10. cărți de vizită - cucu-și lasă numele fiecărui pom Corneliu Traian Atanasiu 11 Deasupra ceții Crucea de pe Caraiman- Trenul la semafor. 12. La intersecție- Vânzătorul de ziare Printre mașini. 13. Amurgul zilei- Printre căpițe de fan Grebla uitată. lucian popescu 14. Parcare cu plata - trecând mai departe stolul de ciori 15. Pom plin de vâsc - semne la bătrânețe recuperatorii 16. Gacii
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
o să mai pupe găluște. Tare-i sunt zilele-amare! N-are vlagă nici să muște. Un moșneag, într-o sacoșă, Cu un măr și-o barabulă, Molfăie-n gingii o brioșă, Transpirând pe sub căciulă. O băbuță crăcănată, Trecând pe roș’ la semafor, Este aspru claxonată: "Bunică, te duci la coafor?!?" Printre cei trei dinți de viplă Le răspunde cu obidă: Am avut sarcină triplă, De trei ori am fost gravidă!" Tropăind pe tocuri 'nalte, O cucoană spilcuită − Dracu-a pus-o să
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
prin care vedea peronul larg cu luminile lămpilor defilând grăbit și a zâmbit serafic amintindu-și împrejurările în care a cunoscut-o pe Daniela... La intersecția Ștefan Cel Mare cu Calea Dorobanți, un autoturism a pătruns pe culoarea roșie a semaforului. A fluierat scurt și a făcut semnal regulamentar de oprire pe partea dreaptă a bulevardului. S-a apropiat agale, așa cum învățase de la colegii mai vechi în muncă și, legănând bastonul reflectorizant cu brațul stâng, a salutat ștrengărește cu dreapta și
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
Lizeanu... se poate?! Daniela privea deja foarte senin către polițist iar el, păstrând aceeași notă dominantă în voce și atitudine, susținea dialogul pe care părea a-l accentua prin mișcări ample ale brațelor, cu privirea către intersecția din apropiere și semafor. Oricine ar fi urmărit mișcarea și privirea, era convins că face observații referitoare la contravenția comisă. - Avem apartament? - O garsonieră. Stau singură. Sper să-ți placă... - Adresa înscrisă în permis... Nu este cazul să eliberez dovadă de reținere... Ne vom
ISPITA (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355428_a_356757]
-
care plânge trenuri ce nu mai sosesc, printre fire, printre șine lâncezind în foc de soare, trece-ades’ acceleratul, o aripă călătoare, alergând peste întinderi ca un buiestraș domnesc. Mi-am tot zis de-o vreme-ncoace să-l opresc la semafor, ca să mai aud iar larma veseliei de-altădată, și în gara mea străveche și la ochi încercănată să oprească pentru mine enigmatic călător. Astăzi iar mă duc pe șine și verific semaforul, să roșească de plăcere și ulei pun pe
ÎNTR-O GARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356933_a_358262]
-
de-o vreme-ncoace să-l opresc la semafor, ca să mai aud iar larma veseliei de-altădată, și în gara mea străveche și la ochi încercănată să oprească pentru mine enigmatic călător. Astăzi iar mă duc pe șine și verific semaforul, să roșească de plăcere și ulei pun pe macaz, pe peron voi duce-o bancă adiind a mângâiere și voi aștepta cuminte să-mi coboare călătorul, să-mi sărute-al meu obraz. Leonid IACOB Poezie din volumul meu „Lâng-o margine
ÎNTR-O GARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356933_a_358262]
-
iulie 2012 Toate Articolele Autorului Am aflat astăzi povestea unei gări îndepărtate, unde Orient Expresul a oprit numai o dată. Tot astfel, acceleratul și-a văzut de drumul său și-a lăsat în urmă satul.N-a avut păreri de rău... Semaforul fără vină s-a-nverzit de supărare tot privind imensa șină, fără niciun tren în zare. Iată cum pe negândite, fără nicio programare din visele părăsite apăru un tren în zare! Și pe șina prospăt unsă, cu ulei de busuioc
POVESTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356723_a_358052]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului La bursa vieții mor cocorii De-o molimă necunoscută Din care lumea împrumută O teamă când se-arată zorii Și semne mari de întrebare Coboară lent din depărtări Când trenurile cer în gări Permise de la semafoare Iar cel ascuns în noi, acuză Un dor de ducă în priviri În burguri, cârciume - fachiri Desculți, pe cioburi, se amuză. Referință Bibliografică: În pierdere de teren / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie
ÎN PIERDERE DE TEREN de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355592_a_356921]
-
lor, drept înainte, zâmbind, plănuind reforme pentru locul lor de muncă. Bărbații galanți nu poartă azi pălării datorită soarelui, ci pentru a le apleca respectuos în semn de salut în fața doamnelor. Astăzi, sunt mai mulți pietoni decât mașini ; până și semafoarele s-au oprit ! Un întreg oraș înecat în liniște ! La școală, te întâmpină un zâmbet și douăzeci de saluturi. Nu e nevoie de scuze, de imploratul lamentat. Domnul profesor te roagă să iei loc. Astăzi , nu ești tocilara clasei. Astăzi
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370796_a_372125]
-
te-am știut invizibilă te-am iubit pe zmeie piedestale orbește ca pe Hristos nici insipidă nu te-am știut fruct al edenului supremă destinație mi-ai fost carusel amețitor pentru terminalii bolnavi de luciditate cu moartea așteptată ca verdele semaforului am înviat în fiecare dimineață să-ți cânt psalmi demis roussos edith piaf mi-am răstignit surâsul pe visele tale am pariat ultima mea credință inodoră te-am îmbrăcat cu magnolii mireasă eu vecin cu nirvana de la patru aș fi
SENS UNIC de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370851_a_372180]
-
ce mă întâlnesc eu cu cativa de țeapă mea și hai la joaca, mă iau după ei și fără să-mi spună ce au de gand sa faca numai ce-i văd că se apucă să schimbe culorile la un semafor de linie de cale ferată, eu nu mă apropiasem, stăteam mai la depărtare așteptându-i, deodată îi văd ce fac dar nu realizez pe moment ce urmări poate avea și să ne acuze de sabotaj. Cantonul fiind aproape iar cantonierul
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370979_a_372308]
-
ce mă întâlnesc eu cu câțiva de teapa mea și hai la joacă, mă iau după ei și fără să-mi spună ce au de gând să facă numai ce-i văd că se apucă să schimbe culorile la un semafor de linie de cale ferată, eu nu mă apropiasem, stăteam mai la depărtare așteptându-i, deodată îi văd ce fac dar nu realizez pe moment ce urmări poate avea și să ne acuze de sabotaj . Cantonul fiind aproape iar cantonierul
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 10 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370963_a_372292]
-
anunță o zi cu soare. Parcă și Loganul a început să obosească,nici lui nu-i mai convine să mă tot care în spate. Noroc că se lucrează la șosea și se mai odihnește din cinci în cinci minute, la semafoarele mobile. Iar eu am timp să-mi savurez micul dejun. O cafea și un croissant cu ciocolată. Să îndulcesc realitatea ! La cât de mult ține roșu aș avea timp să-mi fac și o frigare. Ba chiar aș pune-o
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
fel,leg conversația direct la gură . Și poate tocmai de aceea... - Ați pierdut nevasta prin castelul lui Dracula ? E greu s-o mai găsiți ,am auzit că ăsta suge sânge ! încerc o glumă cam sinistră ,ca să destindem atmosfera roșie, de semafor. Și o destindem ,căci imediat se face verde . Loganul se urnește greu,dar n-are încotro. Nici nouă nu ne prea convine ,dar timpul ne împinge întotdeauna, numai înainte. - De ieri n-a mai venit acasă ,nu mai e nici
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
Versuri > Iubire > NIȘTE EI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2066 din 27 august 2016 Toate Articolele Autorului S-au cunoscut într-o frumoasă joi. Împărțeau aceleași sentimente. În ochii lor atâtea ploi, Spălau tristețile absente. Stăteau timizi la semafor. Nu îndrăzneau să își zâmbească. În cordul lor un tainic dor, Îi obliga să se privească. Trecură-n grabă trotuarul care mirat, în urma lor, Zâmbea și-și scutura flecarul, Parfumul revărsat ușor. Era studentă, el actor. Știa atâtea zeci de
NIȘTE EI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370029_a_371358]
-
ea cochetă și zurlie, Nu prea se pricepea deloc să steie prin bucătărie, Să-i pregătească un hot-dog. Și-așa trecură multe zile și nopți amare, presărate cu plictiseli și cu pastile, Și multe glume nesărate. ...S-au despărțit la semafor în toamna fredonând regrete. Ea, eminentă în amor, El, biet actor mimând pamflete. Referință Bibliografică: NIȘTE EI / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2066, Anul VI, 27 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile
NIȘTE EI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370029_a_371358]
-
romane premiate doar aici este timp până la stația unde se sinucid anonimi miroase lent a moarte n-ai vrea să știi cât de cald este în gura de canal unde oamenii aspiră la buletin inspirând vise fantomele câinilor stau la semafor devotate bătrânele plimbă în lesă iluzii fardate un cărucior infirm scârțâie strident de la etajul zece al hotelului se vede ca-n parlament Referință Bibliografică: Histrioni / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1334, Anul IV, 26 august 2014. Drepturi
HISTRIONI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368186_a_369515]
-
Cum naiba să se mai găsească! În față doar genune-i aștern, Iar el pășește pe un fir de ceață. Se poate pierde ușor în destine, Nicio lumină-n juru-i nu se vede, Pentru el nu mai există mâine, Sau semafor ca să arate verde. La ora asta paradisul doarme, Doar un nebun umblă hai-hui, Lăsând în urma lui, of, Doamne! Destine multe, chiar destinul lui . Referință Bibliografică: Călător prin destinul nimănui / Mihail Coandă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2262, Anul VII
CĂLĂTOR PRIN DESTINUL NIMĂNUI de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362607_a_363936]
-
prins la cheia mașinii. La indicațiile prețioase primite prin telefon, apasă ambreiajul și mașina țâșnește pe carosabil. Zâmbetul încrezător răsări din nou pe buzele lucioase gata de un adevărat periplu verbal. Mașina rulează lin, aproape fără zgomot, liniștitor. La primul semafor, Sandy își scoase o țigară subțire, lungă, o aprinse și pufăi un norișor diafan prin geamul coborât, atrâgând ca un magnet privirile șoferilor de pe banda alăturată. Conștientă de efectul gesturilor ei, își lărgește zâmbetul, arătându-și toți dinții, dar mai
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
diafan prin geamul coborât, atrâgând ca un magnet privirile șoferilor de pe banda alăturată. Conștientă de efectul gesturilor ei, își lărgește zâmbetul, arătându-și toți dinții, dar mai ales pe acela în care strălucește, montat artistic, un diamant micuț. Când culoarea semaforului se schimbă, Sandy dă un bobârnac țigării, care descrie un arc de cerc perfect înainte de a ateriza pe șosea. Mașina cea nouă, nu vrea să pornească de pe loc, cu toate insistențele degetelor subțiri și extrem de îngrijite ale șoferiței, care se
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
Pure una carrozza piena di fiori di neve Muove le ruote sopra un lurido palco. E' la notte în cui I nobili fan baldoria sotto îl marmo ove Le scavatrici han tirato fuori, senza problemi, Îl corpo di Davide. LA SEMAFOR Zorii-mi sângerează în ochi și în gură. Ecranul aparatului de resuscitare S-a spart. Medicul îmi ia pulsul O dată La fiecare mie de ani. Respirăm alternativ, eu și mașinăria Ce-mi mângâie mâna cu atâta tandrețe Că-mi vine
MONADE (3) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353076_a_354405]
-
Ce-mi mângâie mâna cu atâta tandrețe Că-mi vine să plâng. Accidentul de care mă tem cel mai mute Va avea totuși loc Printre pași de dans african și Boscheții în care cântă greieri ai verii pierdute. Doar la semafor Bătrânul motan se oprește, Apoi face un pas și își înceracă norocul Strecurându-se printre pantofi cu toc-cui Și bocanci militari. Am ajuns fără Timp. Stăm la rand în triaj și maxilarul scrâjnește Din osia neunsă a unui vagon desuet
MONADE (3) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353076_a_354405]
-
spațiile verzi și parcurile ce le putea vedea, toate frumos colorate în verde viu, copacii înfloriți, și cântecul păsărelelor ce răzbătea până la el prin geamul deschis al autobuzului, și devenea tot mai clar când autobuzul se oprea la câte un semafor. Fața lui începea să se lumineze tot mai mult pe măsură ce admira viața oamenilor liberi și natura ce părea că-i adresează un bun venit din nou la o viață de om liber, ca unuia ce făcuse o călătorie departe, pe
REÎNTORS ÎN LIBERTATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352704_a_354033]