9,019 matches
-
erorile de tipul citat țin de neatenția uneori explicabilă într-o comunicare orală, dar și de acțiunea unor trăsături ale sistemului gramatical. Confuzia formelor e favorizată de faptul că pluralul substantivelor nu este transparent, lăsînd loc unei ambiguități a interpretării semantice. Identitatea de formă a desinenței de plural -e pentru substantive feminine și neutre și mai ales acordul identic al acestora (cu formele de feminin ale adjectivelor) permit alunecarea insesizabilă de la neutru la feminin. Existența pronumelor cu valoare "neutră" (mai exact
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
ajung, cu timpul, să și-l asume oameni care, fără să fie bărbați ai țării în sensul tare (și vag melodramatic) nu-și refuză, asemeni vechilor greci, gestul de-a se privi în oglindă, Alecsandri mai deplînge un lucru: degradarea semantică pe care o implică pluralul, de fapt, al lui onor, onoare. Onorul e ceva abstract, o vînă, un stilet ipotetic ascuns în retorică. Onoare-le, prin cumulare, sînt concrete. Sînt "lucruri ce se dobîndesc adeseori cu sacrificiul onorului". Onoarea, moștenitoare
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
Rodica Zafiu Cine traduce textele publicitare? Situațiile par a fi foarte diferite: pe de o parte se produc unele adaptări reușite, ingenioase, în vreme ce alte mesaje sînt traduse într-un mod amatoristic, improvizat, ridicol. Surprinzător, greșelile, confuziile semantice și stîngăciile stilistice apar nu numai în fițuici ale unor produse artizanale, traduse de producători sau de presupuși cunoscători ai unei limbi străine, ci chiar în reclamele unor firme mari, difuzate pe toate canalele mediatice. Se știe că avem foarte
Îmbunătățiri dramatice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8580_a_9905]
-
avertizat/profesionist. În fine, critica literară, conclude Nichita, este "un act de intelectualitate și de recepție", judecă valorile și, din acest motiv, trebuie să aibă "un profund calm al valorilor": "critica nu e o stare de nervi, ci o aură semantică. De aceea ea consacră valoarea, atunci când dânsa există, și ignoră absența valorii, din lipsă de timp. Critica nu mătură curtea, suveranii nu sunt de măturat, critica zidește: Chiar și pe Ana, dacă idealul e măreț!" Mai mult, Nichita face el
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
aflu de pe Internet, editorii au scos deja o nouă carte în aceeași serie ("Four Letter Word. Invented Correspondence From the Edge of Modern Romance"). Cei care cunosc sensul expresiei idiomatice "four-letter words" vor aprecia efortul de onorabilizare a unui spațiu semantic mult prea... permisiv. (A făcut-o, de altfel, înaintea lor, într-un cântec din 1965, "Love Is Just a Four-Letter Word", Bob Dylan!) Punctul de plecare al acestui text se află, totuși, în altă parte. Mă surprind, tot mai des
Când ați scris ultima oară o scrisoare de dragoste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8595_a_9920]
-
că pentru minunații interpreți “nimic din ce este muzical nu le este străin”. În partea a doua a recitalului a fost programat Trio-ul Dumki, opus 90 nr.4 în mi minor de Dvorak, lucrare remarcabilă prin bogăția expresivă și semantică, în care, alături de pianistul Valentin Gheorghiu și violonistul Gabriel Croitoru, s-a aflat pe scenă reputatul violoncelist Marin Cazacu. Lucrarea camerală de ample dimensiuni, admirabil alcătuită, clară, expresivă, vie, elaborată în stil rhapsodic, le-a prilejuit artiștilor ocazia de a
Valentin Gheorghiu - 70 de ani de activitate by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83963_a_85288]
-
din medicină. Semnificația relativ nouă, din marketing, de "piață specializată", "public țintă bine delimitat", "destinatar restrîns, cu interese clare" etc. nu a fost încă înregistrată de dicționarele noastre, deși este extrem de frecventă, ba chiar a condus deja la unele extinderi semantice. Substantivul e împrumutat din franceză (niche), cu sensurile mai vechi și intrate în parte în limbajul comun. Sensul comercial provine însă din engleză, în care niche e tot un împrumut din franceză, îmbogățit însă prin evoluții metaforice. În Trésor de la
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
eseul său, George Banu se lasă sedus de comentariul vizual. Expresiv. Puternic. Dens. El analizează și contemplă, în același timp, cu o emoție fantastică. Cu o legătură extraordinară cu sensurile cuvintelor, cu ceea ce își comunică ele într-un anumit cîmp semantic. Mi se pare că, în acest text, autorul său trăiește el însuși o stare de grație. În raport cu propriul scris, cu propria experiență. Decodînd sensurile poveștilor Mihaelei Marin, George Banu își decriptează propriile voluptăți în a privi și a se privi
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
ipostaza de maestru neîntrecut al ficțiunii, al imaginarului și al invenției. Duo-ul pianistic a prezentat apoi cele Șase epigrafe antice pentru pian la patru mâini de Claude Debussy, creație datând din anul 1914, apreciată pentru calitățile expresive și bogăția semantică. Lucrarea deosebit de originală - care evocă personaje și întâmplări dintr-o epocă de mult apusă -, este destinată pianiștilor cu multă experiență, capabili să creeze o atmosferă plină de poezie și inefabil, în care sunt percepute timbre și culori pastelate, imagini luminoase
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
cânta și chelălăia”.(<footnote Idem, pag. 115-116 footnote>) O motivație oarecum desincretizată privitoare nu atât la stil cât la modul de a gândi elaborarea propriului text este oferită „în clar” de scriitor sub forma unei autoconfesiuni în care disociază valoarea semantică a sunetului de cea a cuvântului : „m-am simțit îndemnat să mă gândesc mai stăruitor la ființa inefabilă a muzicii și la puterea ei extraordinară de a influența trările noastre. Structura ei efemeră, care dă și melodiei și ritmului un
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
fiecare text, cerința de a indica "mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază prezența eului liric în poezie" se reduce la selectarea formelor pronominale și verbale de persoana I singular. La fel, cerința de a extrage "două cuvinte care aparțin câmpului semantic al pomilor" (?) e de-a dreptul simplistă, dacă se aplică unui text ca Balul pomilor, al lui D. Anghel ("Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii"). Alte cerințe, în schimb, sînt extrem de grele și cer o elaborare subtilă (pentru că
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
dinamică și agogică. Poemul pentru vioară și orchestră opus 25 de Ernest Chausson (prezentat în varianta pentru vioară și pian), a constituit un moment de excepțională importanță în cadrul recitalului. Artiștii și-au concentrat atenția asupra evidențierii originalității expresive și semantice a lucrării. Înzestrați cu calități muzicale de excepție, aceștia au realizat o variantă impresionantă prin frumusețea sonoră și timbrală, prin expresia concentrată și profundă. În secțiunea introductivă, pianistul Horia Mihail a reușit să întruchipeze calitățile timbrale și coloristice ale orchestrei
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
major BWV 825 de J. Seb Bach. Parcurgerea celor șase piese contrastante din punct de vedere al formei și conținutului (Preludiu, Allemandă, Curantă, Sarabandă, Manuet I și II, Gigă), a prilejuit pianistului ocazia de a evidenția frumusețea și profunzimea lor semantică. Interpretul a oferit o versiune personală care s-a remarcat prin tempo-uri mai așezate în Preludiu și cele două Menuete și prin utilizarea frecventă a pedalei. În continuare a fost interpretată o creație reprezentativă a compozitorului Josepf Haydn: Sonata
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
partea a doua a recitalului, Constantin Ionescu-Vovu a prezentat publicului o altă capodoperă a repertoriului pianistic: Sonata în la major D 959 de Franz Schubert, lucrare de ample dimensiuni, creată de compozitor în anul 1828, remarcabilă prin profunzimea expresivă și semantică, prin diversitatea sentimentelor pe care le evocă. În prima mișcare Allegro, interpretul a fost preocupat să evidențieze frumusețea melodică și ineditul înlănțuirilor armonice, contrastele tematice și sonore (tema întâi pregnantă, având alură orchestrală, tema a doua, grațioasă, plină de eleganță
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
procesare de informații (...).” Motto 3: „(...) Emoțiile și conștiința sunt mecanisme care se nasc pornind de la un anumit grad de complexitate a inteligenței.” Motto 4: „(...) Viața se descrie pe două planuri: cel reducționist (atomi, molecule, celule, toată mecanica vieții) și cel semantic (viața ca structură de informații care se află în mișcare cu un scop în care întregul nici măcar nu este conștient de funcționarea părților constituente (...). Este posibilă o analiză semantică a Universului? (...) software-ul programat în hardware-ul Cosmosului? Ce este
Logica Lumilor Posibile by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Journalistic/84323_a_85648]
-
planuri: cel reducționist (atomi, molecule, celule, toată mecanica vieții) și cel semantic (viața ca structură de informații care se află în mișcare cu un scop în care întregul nici măcar nu este conștient de funcționarea părților constituente (...). Este posibilă o analiză semantică a Universului? (...) software-ul programat în hardware-ul Cosmosului? Ce este Universul? Nu ar trebui să-i înțelegem poezia, să-i ascultăm muzica?” Motto 5: „Universul se mișcă datorită dinamicii contrariilor. Teoremele incompletitudinii plus principiul incertitudinii au demonstrat că în
Logica Lumilor Posibile by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Journalistic/84323_a_85648]
-
simple fragmente în dezordine, spre o mai ușoară și relaxată lectură de vacanță și de sărbători... l Un mesaj poate fi banat, iar un vehicul poate fi tunat. Între verbele a bana și a tuna nu există, desigur, vreo legătură semantică. Le apropie însă statutul lor de anglicisme recente, adaptate fără probleme, din punct de vedere atît fonetic, cît și morfologic, ba chiar confundîndu-se cu cuvinte vechi ale limbii. Omonimiile produse nu par, totuși, să le încetinească răspîndirea. Bănuiesc că mai
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
numele proprii acest lucru se petrece destul de des - și, odată trecută epoca de intensă influența a culturii și a limbii franceze, e posibil ca pronunțarea cu accentul pe penultima silabă să devină dominantă. l Una dintre cele mai aberante evoluții semantice din ultimii ani e prezentă în expresia pe sursă (sau pe surse) și în participiul sursat (TVR, 17.03.2008). Sensul curent al expresiei apărute în jargonul din mass-media e aproape opus celui la care ne-am aștepta, care ar
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
Antenei 3, din seara de 18 decembrie: "I-a lecții de la maestru". l Din perechea de sinonime rigoare-rigurozitate, mi se pare că principiul economiei și cel al eufoniei ar trebui să îndemne la alegerea primului termen. Există o oarecare specializare semantică - pe care dicționarele nu par s-o înregistreze - a celor două cuvinte, în măsura în care rigoarea e mai curînd circumstanțială (,acționează cu rigoare"), în vreme ce rigurozitatea ar putea fi o trăsătură permanentă, o calitate (în serie cu conștiinciozitatea, imparțialitatea, integritatea etc.). Sînt totuși
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
într-o rețea de corespondențe spirituale. Precum în cărțile de final ale lui Octavian Paler, sinuciderea e o temă literară, dar și un gest definitiv care, dimpotrivă, deliteraturizează viața, o esențializează. Exact când își dă ultima suflare, sinucigașul își rotunjește semantic existența, și-o încheie într-un mod irevocabil, pune un sigiliu de voință proprie. Spre deosebire de capătul celălalt, al nașterii, acesta al morții îi aparține. Și orice acțiune suicidară are motivația, semantica și "grafia" ei. Ultimul punct este pus, de fiecare
Golden Gate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7784_a_9109]
-
pentru construcția p-oreche, de la Pann, explicația e diferită, sugerînd o altă deviere (apropiată, eventual, de purtarea cușmei pe-o ureche?). E greu de spus care dintre expresii a apărut mai întîi, pentru că formulele orale au o anume instabilitate formală și semantică: s-ar putea să se fi petrecut o convergență a mai multor imagini, sau o remotivare ulterioară. Oricum, imaginea bătăii deviante și amenințătoare a clopotului - într-o ureche sau într-o dungă - pare să fi jucat un rol în fixarea
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
e un împrumut din turcă (într-un dicționar Redhouse turc-englez din 1997, akaret este explicat ca "real propriety which yields one rent, rental propriety"), discutat de Lazăr Șăineanu (în Influența orientală..., 1900) și care nu pune probleme speciale de evoluție semantică. Acaret (cu pluralul acareturi sau acarete) a fost înregistrat în ultima vreme în limbajul familiar-argotic, cu un sens foarte general - "lucru mărunt, neînsemnat" (T. Tandin, Limbajul infractorilor, 1993), "fleac, mărunțiș" ( G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006) - dar
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
de "lucru fără importanță, fără valoare": "și nu ai cum să compari o capodoperă cu un acaret" (forum.bugmafia 93.ro). În fine, glosările trimise de colaboratori pe site-ul dicționarului de argou on-line 123urban.ro ilustrează două posibile evoluții semantice recente ale termenului; una mi se pare mai curînd accidentală, fiind rezultatul confuziei între formele unor cuvinte mai puțin cunoscute de vorbitori: acaret preia pur și simplu, prin paronimie, sensul lui amanet - "Nu mai ai bani, îmi lași lanțul acaret
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
reflexiv, indicînd interesul, participarea (îmi cer scuze). Ultima construcție nu este un caz izolat în limba română; ea apare și în a-și cere iertare, a-și cere voie să plece etc., fiind îndreptățită din punct de vedere gramatical și semantic și confirmată de tradiția literară: secvența îmi cer scuze e atestată în Dicționarul limbii române (DLR), chiar la scriitorii mai vechi. Și construcția similară, în care obiectul cererii este iertarea (mai vechi: iertăciunea), e bine reprezentată, apărând de exemplu la
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
e foarte complicat, spune el, meritul e al resurselor oferite de platforma de comunicare utilizată. Oamenii scriu acolo mii de mesaje pe zi, iar algoritmul său nu face decât să le sorteze, să le analizeze fonetic și să le structureze semantic. Când vine vorba despre câtă poezie conține acest text în continuă creștere, tânărul răspunde și mai sfios: "În general, evenimentele importante din lume se oglindesc în lucrurile scrise de oameni pe Twitter. Că plouă, că e weekend, că urmează nu știu ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6898_a_8223]