1,145 matches
-
va să fie, iar ei aleargă spre prăpastia nimicirii”. Din păcate, o astfel de rugăciune nu te apropie de Dumnezeu, ci te înstrăinează; te izolează de Dumnezeu; este o rugăciune care te închide în propriul egoism. Este rugăciunea omului trufaș, semeț, mândru, care nu caută cu prioritate ceea ce folosește sau ajută sufletul, ci dimpotrivă, îl strică. O astfel de rugăciune nu atrage ajutorul lui Dumnezeu, ci îl respinge. Da, trufia împrăștie tot binele. De remarcat este faptul că, pe măsură ce fariseul își
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
șapte ani bătuți pe muchie dar tot nu se-nvățase minte, fier rău, de!... Atunci când se stârneau asemenea dispute în jurul lui, Mărian Frântu nu mai punea și el gaz pă foc; dădea a lehamite din mână și, târșindu-și picioarele, pleca semeț, cu capul sus, pieptul înainte și cu pelerina neagră înfoindu-i-se pe la poale: - Ce știț’ voi? Habar n-aveț’! Și totuși, un fapt era de necontestat în legătură cu Mărian Frântu: din mare comunist ilegalist ce fusese, devenise un dușman neîmpăcat al
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
dans îmi spune că a fost căsătorit de două ori, dar are copii...cu trei femei. Mă uit la celelalte cupluri, din sală. Unii sunt destul de în vârstă. Li se mișcă proteza când vorbesc, dar ținuta le este impecabilă, doamnele semețe...”d-na colonel...”, “d-na general...”! Unele poartă peruci...chimioterapia nu iartă. Poate fi ultimul lor bal, mă gândesc. “D-na dansează?” mă fură din visare un colonel pe care-l știam, din vedere, de vreo 10-15 de ani, de când
PULBERE DE STELE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360587_a_361916]
-
cu milă. Am recunoscut vechea clădire a școlii și dispensarul medical, unde părinții mei practicaseră profesia de medic. Pe a treia uliță la stânga trebuia să fie casa noastră. Emoția, acest sentiment necunoscut, mă cuprinsese brusc. Casa medicului Enache era acolo, semeață, refăcută în întregime după incendiu. Am bătut la poartă. O femeie trecută de cincizeci de ani scoase capul pe fereastră, alungându-mă. Cerând să vorbesc cu doctorul, am primit vestea că decedase în urmă cu doi ani. - Nu văd de ce
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
de fantome trecute Și dăm peste palide fete, Privirea și gură sunt mute, Nu-i nimeni pe-aici să ne-nvete. Constrânși între ceasuri și bani Uităm că avem doar o viață, Pășim furișați prin castani În toamna cea tristă, semeața. Ne-ascundem în sufletul plin De farmecul zilei de ieri, Dar vin răsărituri, mai vin, Pe urme de pași și poveri. Simple operații aritmetice Iubirea ta plus neiubirea mea este egal cu zero. Iubirea mea plus neiubirea ta este egal
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
surâsului a îmbrățișat-o ca pe-o chemare și nestatornicul soare i s-a întipărit în vocalele curcubeului dorinței. Tresare și se înfioară în faldurile învârtoșatului destin, care a pus soroace răscrucilor. Iureșul eternei goane a dorului s-a desprins semeț în azurul cântării. Înspre tărâmul celălalt,/ E loc închis cu gard înalt;/ dar am văzut, printre uluci, Atâtea cruci, atâtea cruci.../ Părea tot locul țintirim,/ Păzit cu zbor de Heruvim,/ Cu cruci de piatră, albe, mari,/ Cu cruci de brad
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
doamna’ poate cam de aceeași vârstă, a făcut ceva din mersul ei normal de până să mă vadă, a făcut ca un arc de cerc prin fața mea, ridicând din sprânceană când mi-a văzut telefonul pe șină, a și zâmbit semeț spre final că pentru a îmbuna ironia.. Altceva...Un site spre exemplu ce tot trâmbița că e bun că și are de toate pentru toți (dacă după acest criteriu s-ar putea autoconsidera așa exact) și care mai ales se
FACEBOOK BUCLUCAŞ...(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360056_a_361385]
-
al bucuriei adevărate, înfășurat în faldurile unei sincerități odihnitoare. O femeie de o finețe ireală apăruse în fața noastră, o frumusețe nordică ce ne privea prin oglinzile limpezi a doi ochi albaștri, marini, cu părul de argint, încovoiat în jurul obrajilor, dreaptă, semeț unduindu și mersul în sensul venirii spre noi, cu un ten rozaliu din forma căruia buzele, ușor colorate , au rostit un,, Hej,, ce parcă a umplut toată zarea cu sunetul lui. Se bucura elegant de vizita neașteptată și spre surpriza
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
fragment elaborat sub influența și imperiul aceleiași puternice revărsări scripturale lirice: „Pridvorul Catedralei de la Lainici este invadat de lumină la orice oră din zi. Dar mai ales în orele după-amiezei și pe înserate, când lumina intensă coboară năvalnic de pe crestele semețe ale munților de la apus, exonartexul pare o construcție dintr-o lume suprafirească. Lumina aurie intensă a soarelui coborât la apus, marcată de roșul vesperal, diafan, năvălește în pridvorul de piatră. Luxurianta vegetație a munților cu vârfuri semețe, înfipte în cer
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
năvalnic de pe crestele semețe ale munților de la apus, exonartexul pare o construcție dintr-o lume suprafirească. Lumina aurie intensă a soarelui coborât la apus, marcată de roșul vesperal, diafan, năvălește în pridvorul de piatră. Luxurianta vegetație a munților cu vârfuri semețe, înfipte în cer, încărcați cu codri străvechi, seculari, dă nuanțe aparte luminii revărsate peste lume. În astfel de momente, erupția auriului exploziv din fresca pridvorului ne copleșește. Scara nuanțelor și transparențelor cromatice se pierde treptat în auriul dens și masiv
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
p.87). Salariile invizibile merg mână în mână cu explozia prețurilor. Cu un ritm ce amintește de Topârceanu, Nicolae Bunduri surprinde într-o asociație ingenioasă drama prețurilor în creștere în perimetrul unui supermarket: „S-a făcut pe loc arșice/Supermarketul semeț/ Iar un pompier îmi zice/C-ar fi explodat un preț.” (Cauza unui incendiu, p. 40). Constantin Iurașcu Tataia se servește de un citat din Testamentul arghezian ca să țintuiască politica fiscală nemiloasă: „Mergând pe-a lui Arghezi măiestrie/( Cel ce-
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
amintirile mele? prin plete îți mai curge-n valuri bărăganul pe trup îți mai șiroiește jiul oltul te mai înfășoară-n doine te mai doare prutul te mai răscolește tisa pașii tăi mai rătăcesc pe poteci umbroase sau pe creste semețe cerbii tăi încă își mai cresc rămuroase coarne? (te condamnasem că te ploconești prea mult în fata unora care te trec doar prin datorii și necazuri și nu am înțeles de ce trebuie să faci trei pași înapoi pentru unul înainte
SCRISOARE(LA MULŢI ANI, ŢARA MEA) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359241_a_360570]
-
a căpătat între timp aspirații spre înalt, dar nu spre Cerul cel care ni L-a dăruit pe Hristos, ci spre cerul cel care ispitește omul în a tinde spre înălțimile albastre, intermediindu-i asta țancurile de piatră ale muntelui semeț. Acum fiul meu, între altele, înfruntă piscurile Alpilor italieni. Iar eu, tatăl, îmi împart emoția între gândurile legate de aspirațiile lumești ale fiului și gândurile cele venite odată cu amintirile, aduse la o anumită vârstă pe „aripile” nostalgiei. Acum, iată, fâlfâitul
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
FERICIRII Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 804 din 14 martie 2013 Toate Articolele Autorului Grădina fericirii Dragostea, Iubite, e-o sfântă fortăreață Am construit-o 'n noapte din pereți de dor. Pân' la cer se-nalță, mândră și semeață Imună-n fața fricii, se luptä și cu-n nor! In grădina fermecată, am răsădit fiori.. Ce mângâie iubirea ca cerul înstelat. Ascunși în petale, curcubei de flori Ne- mbată ființa, cu iris parfumat . O muzică cerească plutește prin castani
GRĂDINA FERICIRII de DOINA THEISS în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345248_a_346577]
-
Acasă > Versuri > Farmec > CASTANII Autor: Coca Ecaterina Soare Publicat în: Ediția nr. 2328 din 16 mai 2017 Toate Articolele Autorului Podoabe dulci, șoptind cuvinte, Voi, flori înmiresmate de castani, Semețe Catedrale Sfinte Ne-mbălsămați cu Mirul Sfânt De ani și ani. Pătrundeți cu blândețea voastră În sufletele noastre aburinde Și-o picurați în pribegia noastră, Din vârfurile voastre-nalte, Lăcrimânde. Cu umbră caldă în buchete, De Catedrale Sfinte-ocrotitoare Și izul
CASTANII de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340296_a_341625]
-
în mine, te-am zărit, amorul este Arcul tău cel luminos, fiori dulci, în zbor pluteam. Dar privesc oftând în urmă, mor oceane-n cer, suspine, Ascult glasul cel lăuntric, e ecou, ce plâns încet, Uriașă roată-n timpuri, vis semeț, tu pleci, știu bine! Port un trist amurg de liniști, Lună dragă, mi-ești sonet! Vrei, nemărginită-n stele, să mai zbori prin lumi de inimi, Vrei să porți neliniști, clipe, ascultând adânc în glasuri Al timpanului cascade, stropi albaștri
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
sulfina. Accesul e permis numai în gând, Acolo mai pătrund din vreme- n vreme, Furând imagini și clipe dulci, boeme Pe care le invoc, măicuța și iar plâng. Chipul bunicii azi e palid și voalat, Casa e- aceeași mândră și semeața, Cu pomi și flori ce dau binețe dimineață, Dar gândul mi- e la tine, azi că și-altădat. Doar în tablou zâmbește cald frumosu- ți chip Și lăcrămioare veghează trist la căpătai, Ai fost, fără să știi, iubirea mea dintâi, Clepsidrei
TIMPUL IASOMIEI de DANIA BADEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340104_a_341433]
-
Au familii, copii, griji, bucurii, -că toată lumea-, dar în plus, IUBESC LUMINĂ ! De aceea ochii lor , la ieșirea din șut, sunt mereu larg deschiși deși trupul este obosit.! De aceea, nici unul nu privește în jos, ci își înaltă capul semeț privind albastrul cerului ! Iubesc lumină și tot ce aduce ea ! Și de aceea, cu gestul cel mai firesc , unul din tovărășii nosti de drum s-a oprit o clipă pentru a privi și a mirosi - o floare. Delicate petale în
LUMINA SUFLETULUI MEU de MIRELA PENU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340122_a_341451]
-
câțiva copaci. Pe masura ce ne apropiam de casă ne simțeam privite... De către cine ? Am intrat în camera mică. La masa din mijloc, pe lavița , stătea o femeie slăbuța, muncita, un copil de 10 ani și lângă ei un bărbat cu privirea semeața, care a ațintit asupra noastra pupilele negre ale ochilor . Se uită la noi și am avut sentimentul că nu ne vede. Ne-a salutat cu o voce foarte caldă . Fruntea era ușor încrețita, părul puțin încărunțit , iar întreaga figură emană
LUMINA SUFLETULUI MEU de MIRELA PENU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340122_a_341451]
-
a fi devenit capitala federației. Ottawa , capitala Canadei, este mai mult un oraș de factură europeană, cu clădiri istorice, cu largi spații verzi, cu o mare încărcătură istorică prezentă în numeroasele monumente, care culminează cu Palatul Parlamentului, poate cea mai semeață clădire istorică din Canada , simbol al erei moderne în care a intrat Canada odată cu trecerea la parlamentarism. Riviere des Outaouois, traversat de numeroase poduri, împarte orașul în două, Ottawa , plasat pe partea dreaptă a râului, în provincia Ontario , cu populație
Impresii din Canada, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339252_a_340581]
-
cumpărături prin magazine de tip occidental, folosesc parfumuri și alte rafinamente frantuzești. Sunt la modă, au lucruri cu gust, e o plăcere să te uiti la ele. Femeile japoneze par să fie mai puțin asertive decât femeia occidentală. Nu sunt semețe. Au un farmec care e numai al lor, se înclină politicos și lasă ochii în jos. Le vezi supuse. Într-un cuvânt: adorabile. De-a dreptul charming sunt japonezele în chimonouri, care le obligă să facă pași marunței. Când umblă
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
un spirit ce și-a definitivat din vreme exigențele în pactul cu viața. Convenția existențială fundamentală în care s-a angajat este transparența. Destinul poetului, romancierului, eseistului și reporterului a fost modelat de o idee originară, de un gând trudnic, semeț și salutar: fără ascunzișuri și fără ocol. Dacă ne gândim la interpretarea dată de Heidegger adevărului drept ieșire din ascundere, atunci destinul magnificent al lui Andrei Codrescu este, în substanță, acela de a fi o conștiință a adevărului, un spirit
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
amenințărilor necunoscutului. Trepte în cunoaștere, navele au în plutire trăinicia „țărmului tăiat în sare”. Celeritatea le este mai mult interioară sau aparținând navigatorului care constituie alter-ego-ul lor. Într-un „văzduh de ceară”, constituția navelor este „frunzoasă”, ca pomii în livadă, semețe și tinzând să apuce din cer, prin spiritul celor care le ghidează, bogății diverse: „Pândind, strivite-n valea tandră, / Împunse-ntr-un văzduh de ceară, / Frunzoase nave se tresaltă, / Precum un țărm tăiat în sare”. Forțe de Atlas, după ștergerea
CRIŞU DASCĂLU: A înțelege altfel sinele, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339689_a_341018]
-
tot ce moare, Dar ciclul este inevitabil, E scris în Lună și în Soare, Chiar dacă este regretabil! Îmi pare rău după copilărie, Căci a trecut repede prin viață, Ea a fost, nu o să mai fie, O port în suflet totuși semeață! Zbucium de copil inocent, În căutare de noi ascunzișuri, Plecat pe drumuri, mereu absent! Cu viața visată prin frunzișuri. Cât de mult tinerețea o regret, Că nu am știut cât prețuiește, Mă credeam foarte deștept, Se vede că nu eram
REGRET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341009_a_342338]
-
renăscând. Este-a izvorului speranță Pentru pământul ce-a iubit. Este lumina dusă-n casă De gândul cel curat și fericit. Pe tronu-i de cristal și diamante Ea va domni mereu printre români Și-n inima-i cea mare și semeață Va străluci iubirea-i pentru crini, Pentru luceafărul de seară, Sub cerul plin de trandafiri. De va veni ‘napoi acasă, Ne va găsi copii cuminți, Privind la Marea cea albastră, La cerul ei cel roș’ din asfințit. ELENA TRIFAN Referință
ULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341109_a_342438]