482 matches
-
Pombal le dăduse cea dintâi lovitură și revoluția republicană aștepta să le-o dea pe cea din urmă. În acești opt ani hotărâtori pentru istoria modernă a Portugaliei, Oliveira Salazar își pregătea cu seriozitate misiunea pe care și-o alesese. Seminaristul din Vizeu nu se deosebea prea mult de copilul-model din Santa Comba. Oliveira își păstra cu regularitate locul de premiant întîi. Era un băiat de care începuse să se vorbească nu numai în Vimieiro, ci chiar în Vizeu. Atât profesorii
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
părinții elevilor. După rezumatele și extrasele care ne-au rămas din această conferință, ne putem da seama cât de bine închegată era gândirea lui Salazar la 20 de ani și cât de puternic trăia el chemarea educatorului. De la început, tânărul seminarist își mărturisește neîncrederea în viitorul Portugaliei care ar vrea să egaleze gloria secolelor XV și XVI, când erau lumi noi de descoperit și continente noi de populat. De altfel, grandoarea acelei Portugalii imperiale și maritime i se pare "foarte mult
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Portugalia contemporană trebuie reformată. (Este doar strigătul tuturor Portughezilor, de la Antero de Quental la Guerra Junqueiro). "Dar s-au făcut toate reformele posibile. Inutilitatea lor dovedește că omul este acela care trebuie reformat mai întîi. Aceasta este opera educației". Un seminarist care vorbește astfel dovedește că a renunțat, în fundul sufletului său, la misiunea sacerdotală. Salazar crede în posibilitatea de a schimba omul printr-o educație laică, începută în familie, desăvârșită în școală. "Educația e formația individului, înțelegîndu-se prin aceasta dezvoltarea integrală
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
colegiului încît scrie un prolog în versuri pentru carnavalul 1910! Și își continuă, metodic, după obiceiul lui, consolidarea sa spirituală și culturală. E hotărât, acum, să nu se mai preoțească, dar nu va regreta niciodată viața și formația sa de seminarist. De altfel, urmele educației clericale nu se vor șterge niciodată, Salazar a fost un seminarist fericit. Dacă n-ar fi avut atât de dezvoltat poate că s-ar fi întors, păstor sufletesc, în Santa Camba. Dar, la 21 de ani
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
obiceiul lui, consolidarea sa spirituală și culturală. E hotărât, acum, să nu se mai preoțească, dar nu va regreta niciodată viața și formația sa de seminarist. De altfel, urmele educației clericale nu se vor șterge niciodată, Salazar a fost un seminarist fericit. Dacă n-ar fi avut atât de dezvoltat poate că s-ar fi întors, păstor sufletesc, în Santa Camba. Dar, la 21 de ani, viața de preot i se părea mai comodă decât viața de educator al tineretului. A
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Sus" ca liniștea să se pogoare la Porta Ferrea și să poată intra în Universitate. Față de Republică era pe atunci într-o "binevoitoare expectativă, scrie un biograf. Poate că lucrurile nu erau tocmai așa" Greu de crezut că un fost seminarist cum era el, atât de legat de sufletul tradițional al Portugaliei, putea privi binevoitor excesele pe care le alimenta pretutindeni instaurarea Republicii și în deosebi frenezia anticatolică a republicanilor. E probabil că, în cel dintâi an de Universitate, Salazar a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mai târziu. De atunci, cucerește în ochii tuturor studenților de la Drept excepționala și mult râvnita poreclă de "Ursu". Examenele pe care le dă în acel an și în cei următori îi confirmă eminența. Așa cum a fost un elev și un seminarist model, Salazar va fi tot timpul un student model. Obține întotdeauna, la examene, cele mai mari note pe care le dădeau profesorii din Coimbra. Pasiunea lui Salazar de a servi lucrurile care durează îl face, puține luni după ce ajunge la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Regizorul. Zău așa? Zău așa. Aș fi vrut, domnule, să fiu credincios...credemă, dar... Și ce vă împiedică? Valul? Nu. Convingeri personale, firește, nu ceva impus de mai știu eu ce conjuncturi. Am eu ideile mele de pe vremea vieții de seminarist. Ați studiat teologia... Cel puțin așa se aude... Aiurea! Seminarul. Adică un liceu teologic unde am studiat, fiindcă așa își dorise tatăl meu care era preot. Și ați fost preot?suna întrebarea mea idioată mai mult în glumă. Am eu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
convinși că se Întocmeau, chiar dacă nu era așa, - purtau În ei bucuria ascunsă a eliberării la care sperau acum mai mult ca oricînd. Clopotele bisericilor băteau, ca o ultimă ironie, dar nu cred că pentru Iosif Vissarionovici Stalin, ci pentru seminaristul din adolescență Iosif Djugașvili. - „Ce spuneți, domnule judecător? mă Întrebă un grefier după ce „adunarea de doliu” se termină, - era Înghesuială, debandadă, ca totdeauna la desfacerea unei mulțimi. Mă făcui că nu aud Întrebarea iar cel care o rostise, reacționînd instinctual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
în fiecare zi, comise de șefii lor. Printr-o stranie aberație, comandamentul a dat soldatului român drepturi nelimitate. [...] Jefuirea populației basarabene i-a fost permisă''. Evenimentele din 1905-1917 au creat în Basarabia, în cadrul elitelor intelectuale române scriitori, profesori, preoți și seminariști -, o cultură de stînga. Unirea cu Vechiul Regat realiza o voință politică. De cealaltă parte, se exprimau revendicări sociale și o nevoie de autonomie cu care autoritățile de la București urmau să se confrunte. Compoziția populației urbane a Basarabiei, după statisticile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unitate economică, socială și culturală - constituie „totalitatea persoanelor care locuiesc în aceeași casă, fie că au sau nu legături de rudenie. O gospodărie, în sens statistic, poate cuprinde și o singură persoană.”<footnote Ibidem. footnote> Un celibatar, un grup de seminariști, un colegiu de studenți etc. pot constitui gospodării. Deci, gospodăria diferă de familie prin aceea că ea cuprinde toate persoanele, înrudite sau neînrudite, care trăiesc „sub același acoperiș” (în aceeași casă). Cât privește influența familiei în luarea deciziei de cumpărare
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
tinerețe de la sfârșitul veacului al XIX-lea: „Când sosea la Chișinău renumitul cor al Mitropoliei din Iași, sub direcțiunea lui Gavriil Musicescu, toate galeriile din teatrul „Blagorodnoe Soborul”, unde Musicescu fărmăca lumea cu concertele sale, erau ocupate aproape numai de seminariști. A doua zi după concert, noi, seminariștii, repetam, de cele mai multe ori (...) toate melodiile auzite în ajun”. Iar reprezentațiile teatrale ale trupelor lui Bobescu și Pechea Alexandrescu, ce cuprindeau dansuri, melodii românești, costume naționale, aveau un efect similar: „Piesele
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Când sosea la Chișinău renumitul cor al Mitropoliei din Iași, sub direcțiunea lui Gavriil Musicescu, toate galeriile din teatrul „Blagorodnoe Soborul”, unde Musicescu fărmăca lumea cu concertele sale, erau ocupate aproape numai de seminariști. A doua zi după concert, noi, seminariștii, repetam, de cele mai multe ori (...) toate melodiile auzite în ajun”. Iar reprezentațiile teatrale ale trupelor lui Bobescu și Pechea Alexandrescu, ce cuprindeau dansuri, melodii românești, costume naționale, aveau un efect similar: „Piesele teatrale, cântecele, dansurile, costumele, toate acestea formau
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de evanghelizare în viitor: Lipsa acută de pastori care se face tot mai mult simțită în cultul baptist este rezultatul dezinteresului Uniunii și Departamentului în ce privește pregătirea de cadre prin seminarul teologic din București. În mod evident, an de an numărul seminariștilor a scăzut considerabil, ajungându-se ca, în prezent, să nu mai fie primit nici un candidat. Față de această situație, soluția va fi scoaterea din alte activități a unor tineri intelectuali baptiști și dedicarea lor prin ordinare ca pastori, facându-se abstracție de
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
brațul cu mâneca sumecată, încercând să-l ajut să urce în vehicul, și i-am simțit pielea cu tuleiele de pe braț...” Dacă plasăm gestul poetului în zonă simbolică (eliberarea păsărelelor din cușcă privindu-l chiar pe el), atunci acela al seminaristului D. Nițulescu intră sub incidența vorbelor lui Jan Hus văzănd, de pe rug, o bătrână care aduce vreascul său ca să întărească focul: „Sancta simplicitas!” Ca simplă relatare, înțelegem că poetului i se permiteau, totuși, unele ieșiri. Biserica Sfântul Anton se află
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
verbe mai sonore ca murmurul pădurei Să-nchid nemărginirea, și greu de majestatea Pe care-o face gândul și-o dă singurătatea Să pun odată mâna pe sufletul naturei... Singurătatea, excelentă compunere, reia motivul lui Eminescu prin imaginea originală a seminaristului în îndoială: Mă simt atât de singur și-atît mă simt de trist În mijlocul odăiei bolnave de-ntristare Încât mă văd în chipul de pal seminarist Ce-nchis în niște ziduri de negre seminare Își caută zadarnic în inima-i pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mâna pe sufletul naturei... Singurătatea, excelentă compunere, reia motivul lui Eminescu prin imaginea originală a seminaristului în îndoială: Mă simt atât de singur și-atît mă simt de trist În mijlocul odăiei bolnave de-ntristare Încât mă văd în chipul de pal seminarist Ce-nchis în niște ziduri de negre seminare Își caută zadarnic în inima-i pe Christ. Durerea mă-nfășoară mai strâns ca un vestmânt Țesut dintr-o povară de grea singurătate, În vreme ce eu caut al Domnului cuvânt Să-năbușe durerea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ca niște bolnavi ieșiți pe trotuare. * Pe o stradă goală urcă-ncet, Strânși într-o ritmare indolentă, Mînă-n mînă-o fată și-un băiet, Poate, un student și o studentă... în vreme ce Liceul Internat și Seminarul iau locul beghinajului: Fiindcă e duminică, seminariști Tot stau în frig uitîndu-se pe la vitrine, La ceasornice de nichel, la rubine... Și la Internat se-ntorc copii tăcuți și triști. Se mai cântă de asemeni iarmaroacele, birturile, cafenelele (sub-stituindu-se, în evocarea tragicului cotidian, cheiurilor, suburbiilor belgice), albumele, băncile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și bucăți de altă natură, nu nu-mai satire. A scris nuvele, o dramă etc. Există în el un singur personaj simpatic luat din clasele noi, ori, în general, din clasele de sus? Afară de femeia din Păcat, care se îndrăgostește de seminarist și care trebuia numaidecât să fie simpatică, pentru economia nuvelei, și care încă face parte din aristocrație, din clasa de care Caragiale nu și-a bătut joc? Nu! nu! Caragiale urăște ori disprețuiește prea mult clasa burgheză, clasele noi, ca să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Petru Lampadarie și protopsalt al Patriarhiei. A predat în ultimii trei ani de viață la Seminarul de la Socola din Iași și "a compus el însuși mai multe cântări bisericești, între care un "Polieleu", "Răspunsurile la Liturghie" ș.a.". Între generațiile de seminariști, îl regăsim aici și pe tânărul Nică a Petrei, din Humulești, hirotonit ca diacon, iar mai târziu ca vestit și popular povestitor Ion Creangă. În primăvara anului 1859, armatele celor două Principate Române (Moldova și Țara Românească), din ordinul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
reamintit faptul că libertatea de exprimare orală sau scrisă nu era nelimitată, deoarece autorităților civile le reveneau sarcina de a evita propagarea erorilor 115. Sfântul Scaun și episcopii erau cei care decideau ce ziare puteau fi citite de mireni sau seminariști 116. Sfântul Părinte a promovat principii privitoare la jurnalismul catolic, recunoscând locul presei în societate (diferit de cel al cărților). La scurt timp după alegerea sa (în februarie 1879), Papa Leon XIII a participat la o audiență cu mii de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care adunau într-un sediu central mijloacele de informare imprimate. În scurt timp, el s-a extins în toată Spania. O altă inițiativă născută la Sevilla a fost centrul Ora et Labora, în Seminarul Conciliar. Acesta a fost înființat de către seminariștii apropiați de Apostolatul Rugăciunii și a avut ca scop participarea lor la răspândirea presei bune: în timpul vacanțelor li se cerea să promoveze abonările la ziarele catolice și să le descurajeze pe cele anticatolice sau liberale. Seminariștii s-au format profesional
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost înființat de către seminariștii apropiați de Apostolatul Rugăciunii și a avut ca scop participarea lor la răspândirea presei bune: în timpul vacanțelor li se cerea să promoveze abonările la ziarele catolice și să le descurajeze pe cele anticatolice sau liberale. Seminariștii s-au format profesional ca viitori jurnaliști. Dorința de a face cunoscută Biserica în sfera presei a determinat, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, crearea majorității buletinelor oficiale ale diecezelor spaniole și dezvoltarea treptată a acestui sector
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cele gimnaziale le-a urmat la școala din Calea Călărașilor nr. 11, ce a devenit ulterior Cercul Catolic Tomis. În august 1877 s-a înscris la Seminarul catolic Sf. Duh"484 din București. A făcut parte din primele serii de seminariști care au urmat un curs special, după reforma episcopului Paoli și a directorului Alois Irwin(aceștia au renunțat la trimiterea seminariștilor la cursurile școlilor publice). Studiul filosofiei și al teologiei l-a realizat la Cioplea (a fost transferat în 1883
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1877 s-a înscris la Seminarul catolic Sf. Duh"484 din București. A făcut parte din primele serii de seminariști care au urmat un curs special, după reforma episcopului Paoli și a directorului Alois Irwin(aceștia au renunțat la trimiterea seminariștilor la cursurile școlilor publice). Studiul filosofiei și al teologiei l-a realizat la Cioplea (a fost transferat în 1883), unde l-a avut ca superior pe misionarul Basilio Laureri, iar din 1886 pe profesorul preot Dr. Demetrie Radu485. La 26
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]