97,091 matches
-
i se alătură azi sancțiuni care țin de o așa-zisă impostură științifică a ei. Este vorba despre ascuțirea unui conflict mai vechi între științele exacte și cele umane. Caracterul neinfirmabil sau neverificabil al adevărurilor psihanalitice ar pune-o sub semnul îndoielii la o abordare mai riguroasă. Pare incredibil că după o sută de ani Freud este denunțat ca șarlatan pentru faptul de a fi abandonat Proiectul de psihologie din 1895 (apărut postum în 1950) prin care dorea să transforme psihologia
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
apărută la Presses Universitaires de France, faptul că "savantul sugerează că [...] ar fi devenit imposibil să consideri istoria sub un unghi pozitiv [...]" (p. 488). Sublinierea este a mea. Există în această remarcă o semnificativă glisare de sensuri care ridică un semn de întrebare cu privire la onestitatea științifică a unei cărți, altminteri extrem de bine documentată și scrisă, greu de ocolit de aici înainte în orice dezbatere despre cei trei scriitori francezi de origine română reuniți, pe copertă, în fotografia lui Louis Monier, în
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
inflamate și, în cele mai multe cazuri, semidocte. În locul unei știri folositoare, corecte și fără emfază, care să identifice timpul, locul și natura unui anumit eveniment cultural, mediile oferă, într-o cantitate îngrijorătoare, păreri personale emise de către persoane inexistente în esență. Iar semnele sigure ale acestei inexistențe sînt verbiajul, delirul ideatic, agresiunea gramaticală, incontinența frazeologică. Să fie responsabilă de această stare de lucruri o conștiință colectivă sedusă egal de exclamația narcisiacă și de retorica tînguirii, care nu vrea nicidecum fapte nude și alte
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
decăderii, la umanul prăbușit în propria lui carcasă, este una a construcției raționale și a viziunilor riguroase, dacă aparenta contradicție a termenilor poate fi acceptată. Ca și Paul Neagu, Ciprian Paleologu își așază un important segment al creației sale sub semnul unui anumit cartezianism. Ceea ce, îndeobște, pare pîndit de amorf și de infernala mașinărie a contorsiunii, primește, finalmente, promisiunea unei geometrii solare și a unei noi ordini edenice. Disputat în egală măsură de voluptățile dionisiace ale exprimării și de responsabilitățile înalte
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
mai fierbinte năzuință a întregului popor e să intre în N.A.T.O. Adică să se doteze cu "avioane invizibile", cu elicoptere teleghidate, cu mitraliere care trag după colț - ce mai, întreg arsenalul lui Rambo. Pe de alta, guvernul nu dă semne că va fi prea curând capabil să-i ofere cetățeanului minima satisfacție a hranei decente la prețuri decente. Dacă un simplu ou a ajuns să coste în România dublu cât în orice stat occidental (unde, firește, salariile sunt de zeci
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
Gheorghe Grigurcu Precizînd că "etalează mizeria patimilor joase", printr-o "aparent paradoxală neîndurare și lipsă de milă față de umanitatea cutremurătoare", caracterizînd-o, în consecință, drept o "idealistă cu semnul minus", Liana Cozea o situează pe Hortensia Papadat-Bengescu sub steaua neagră a Răului: "Există în romanele Hortensiei Papadat-Bengescu o fascinație a răului, a răului mereu victorios, inevitabil și dureros, o captivantă etalare de personaje predispuse la compromisuri și o neînchipuită
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
pe calea unei părelnice negări, care nu e însă o izbăvire, ci o altă înfățișare, distorsionată, a aberației. Poate că, sub simulacrul unei eliberări, perversitatea sporește: Este interesant cum exacerbarea viciului unuia dintre părinți creează în progenituri un mimetism cu semnul invers, o inversare totală a acelui viciu, o convertire într-o așa-zisă virtute, ca mecanism de apărare pentru diminuarea angoasei. Senzualitatea violentă a Lenorei are ca revers senzualitatea uscată și mimată la Mika-Lé și sobrietatea asumată a Elenei, un
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
încorsetează cuplul, astfel încît protagoniștii să ilustreze magistral un posibil blestem sub care asocierea lor se află. Lina și Rim, Elena și Drăgănescu, Ada și Maxențiu, Lenora și Doru Hallipa, Laura și Walter și apoi Coca-Aimée sînt bovarici plasați sub semnul unui eros denaturat. Înstrăinarea - unul din leitmotivele prozei romanești - nu succede, ci precede apariția celui de-al treilea, elementul destabilizator. Nu infidelitatea este motivul peremptoriu al clivajului, ci se pare că fiecare mariaj în parte își conține cauza rupturii. Spiritul
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
ca personaj damnat în ipostază feminină, o ilustrare, pentru a adînci constatarea, a acelui pascalian moi haïssable (deși nu dinspre partea pietății!). Intrînd în pielea eroinelor sale repulsive, autoarea Concertului din muzică de Bach ajunge a se confesa sub același semn al negativului sub care și-a așezat întreaga plăsmuire romanescă, adică detestîndu-se. Proiectînd feminitatea în zona obscură a Răului fundamental și a bolii mutilante care-i dă concretețe, se proiectează pe sine, indirect, pe ecranul epicului analitic, precum un "sfîrșit
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
îl întâlnim pretutindeni: în lucrările simfonice și în cele camerale, în macrostructură și în microstructură. Este, în fapt, expresia concentrată a aspirației creatorului către integralitate. Creația Asemenea omului, muzica lui Ștefan Niculescu este clară, unitară și luminoasă. Așezată constant sub semnul seriosului și sacrului, ea posedă o gravitate specifică. E, altfel spus, o muzică de viziune. Blocurile sonore pregnante, alăturate întru o dramaturgie pulsatorie, creează vaste întinderi expresive cu aspect monolitic. Din interiorul acestor blocuri se degajă o forță vitală și
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
care nu deranjează pe nimeni. Echinoz - scrie bine, da, scrie bine... R.B.: Patrick Mondiano... A.R.-G. (Cu un ton blînd, conciliant): Da, Patrick Mondiano, este bun... Sunt cu toții scriitori buni, există mulți dintre aceștia, dar epoca, epoca stă sub semnul unei anumite replieri, a unei anumite modestii... Noul Roman poate fi acuzat de orice, numai de modestie nu (rîde). De altfel idealul Noului Roman, a reface lumea, a fost destul de orgolios! Scriitorii de azi nu mai nutresc dorința de a
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
un fel sau altul, și n-au o altă alternativă mai norocoasă. Iată de ce prefer, de câțiva ani buni, să scriu cu predilecție despre altă zonă a vieții spirituale decât cultura, unde n-am avut vreo satisfacție deosebită, sau vreun semn de respect memorabil (înafara faptului că nu se pot ține relații omenești, normale, cu nici un om de cultură, din pricină că toți nu văd în tine un scriitor, sau măcar un posibil prieten, ci - invariabil - doar un cărucior de cărat bagaje!), timp
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
Telefil În lunea din Săptămîna Patimilor, la o oră de vîrf de seară, am putut vedea, puse Sub semnul întrebării, suferința lui Christos și suferința umană. Moderatorul emisiunii, un cunoscut poet autohtonist, comunist și ateu, care s-a convertit momentan la occidentalism, democrație și credință, a chemat cîțiva iluștri intelectuali la emisiunea sa ca să le mărturisească profunda nedumerire pe
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]
-
că de buni ce erau nu puteau fi văzuți. Ce tradiție păgînă va fi fost metamorfozată în această sărbătoare pascală secretă nu știu și nici nu are importanță pentru rostul acestui articol. Înțelesul ei scapă de sub controlul Bisericii. E un semn că țăranul de pe aici a cugetat el că și pe pămînt trebuie să fi rămas niște ființe în întregime bune după ridicarea la cer. Această încredere în bunătatea unui soi de oameni, fie ei și nevăzuți, care trăiesc pe acest
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
cel lingvistic. Limba este un fenomen viu, iar funcționarea și regulile ei sînt stabilite, în mod natural, de către majoritatea vorbitorilor - iar nu prin edicte. Din păcate, nu toată lumea înțelege asta. George Pruteanu, senator PSD, fost PNȚCD (!! - cît va trăi, aceste semne de exclamare îl vor însoți), a reușit, după ani de lupte, să aducă pe ordinea de zi a parlamentarilor proiectul Legii privind protecția limbii române. Această lege, care s-ar vrea a fi patriotică, este periculoasă în idee, aberantă în
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
intră într-o luptă liberă cu alte și alte "pomelnice". Antologiile de după '90 au propus mai ales grupuri sau generații. Au fost antologii care au funcționat după clasice criterii estetice. Au fost și antologii tematice. în această efervescență antologatoare, un semn de oboseală a genului, de coborîre a lui în underground pare să fie antologia zonală. Spre o astfel de antologie s-a orientat O. Nimigean, în cazul de față. Nu este însă o simplă culegere de poeți locali, uniți doar
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
imaginar exploziv/ de tine-ți sunt avid/ îți caut ochii și buzele/ în rețeaua inimii la bariere/ dalila iubito/ cu nume de operă/ marș triumfal al senzorilor al poemului eliberator/ dragostea mea lasă urme/ grafitti pe genunchi/ dragostea mea lasă semne/ firele din lăuntru te cuprind." Interesante sunt cărțile lui Dan Mircea Cipariu și din alte motive: grafica, dispunerea "cu șmecherie" a versurilor, "hologramele" și abstracția ilustrațiilor lui Mihai Zgondoiu se amestecă într-un soi de gest avangardist cu destulă substanță
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
părea că se grăbește. Nu era nimeni nervos. Vatmanul trăgea de mînerele lui sau lovea bila sonoră a cărei muzică o am și acum în urechi. La "răscruci", cobora și schimba șina cu o tijă de fier. Dacă-i făceai semn, te lua și din mers. Patriarhal mijloc de transport! Patriarhală lume! (N.M.) Posteritate kitsch Am citit în Cotidianul o relatare despre o conferință de presă de la Teatrul Național din București. Cu ce prilej s-a organizat conferința de presă? Cu
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
Eminescu nu s-au scris piese? Într-adevăr, cum să lipsească piesa de teatru din posteritatea kitsch în care, ca și Eminescu, poetul Necuvintelor este tras cu atâta ardoare? Nu putea să lipsească și nici nu va lipsi, după cum sunt semnele.
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15249_a_16574]
-
a coborât din avion singur-singurel, a locuit într-o cameră obișnuită de hotel, fără paznici la capetele coridorului, a mers pe stradă pe jos, s-a amestecat în mulțimea de ziariști, de oameni de afaceri, de gură-cască fără să dea semnele de anxietate citibile pe fața politicienilor noștri imediat ce gorilele se îndepărtează de ei un pas. Comparați firescul acestui comportament (pe care l-am constatat și la București, și la Praga, și la Budapesta și la New York, unde l-am mai
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
și de condiția ideală pentru cineva aflat la conducerea unei instituții cu asemenea profil - aceea de a cunoaște la fel de bine limba, cultura, viziunea și experiența de viață a două lumi: Spania și România. Zilele Cervantes la București au debutat sub semnul nobil al muzicii și poeziei, pe 20 aprilie avînd loc la Sala mică a Ateneului Român un concert de excepție susținut de formația din Valencia Capella de Ministrers, cu piese instrumentale și vocale din muzica barocă spaniolă, unele pe versuri
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
muză a lui Giorgio de Chirico și de prietenă a lui Cesare Pavese și împingîndu-și apocriful pînă la întîlnirea cu acest alter ego, într-un palazzo ruinat. Caligrafiată "în cuvinte spurcate și-n flori de abis", urbea lagunelor apare sub semnul unui absurd notificat, spre a fi mai convingător, prin simțuri. Gratuitate? Mai curînd o... supragratuitate prin tendenționismul său specific, vehement fantast, detracat cu voință, dornic de-a șoca, de-a contraria, de-a sfida prin acea "teribilă logică a absurdului
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
de un raționalism de mare și solidă tradiție (v. Benjamin Fondane între Lunea existențială și Duminica istoriei). Un studiu foarte dens și pătrunzător e consacrat, în același capitol, relațiilor dintre Fondane și Camus, de către Olivier Salazar-Ferrer (Universitatea din Glasgow), sub semnul interesului comun al celor doi scriitori pentru opera șestoviană, în timp ce Basarab Nicolescu (CNRS) întreprinde analiza lecturilor fondaniene din primele lucrări ale filosofului francez de origine română Stéphane Lupasco, punând în evidență intuițiile profunde ale lui Fondane în privința evoluției acestei gândiri
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
și, cum conchide Eminescu, să determine ca “spiritul de adevăr, ce domnește în cultura fixată prin ele, să stăpânească în societate”. Domnia spiritului de adevăr, iată imperativul unei guvernări cu adevărat românești, căci, spunea Maiorescu în concordanță cu Eminescu “primul semn de viață al inteligenței unui popor este căutarea sinceră și dezinteresată a adevărului”. Orice deviere de la acest principiu trebuie imediat sancționată. Politica de susținere impostorilor și plagiatorilor este antinațională și antieuropeană. Ea trădează voința de a menșine România în situația
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
se scrie, dar vocea lui, vag guturală, în ciuda unei indeniabile, inconfundabile muzicalități, mă făcu să tresar. L-am privit atunci atent, vreun dubiu nu mai era cu putință, intrusul în sărăcăcioasa-i ținută, îmi semăna întru totul. Am făcut, pe semne, mutra acră a celui care, urcând în tramvai pentru cincisprezece stații, nu găsește loc liber - este chiar posibil să fi dat un pas îndărăt: veți recunoaște că nu e lucru de toate zilele să te afli acostat de dublul tău
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]