9,449 matches
-
etica mondială din perspectivă creștină" vorbisem deja în anul 2005, în cartea omonimă scrisă împreună cu Angela Rinn-Maurer, pastor în Mainz. Dar ce semnifică, specific, spiritualitatea creștină? Este necesară o definiție. Spiritualitatea creștină falsificată "Spiritualitatea", adesea separată de "religiozitate", poate astăzi semnifica multe lucruri. Spiritualitatea creștină nu ar trebui să se întemeieze pe baza impulsurilor și sentimentelor de devoțiune și a manifestărilor religioase de masă, cum se întâmplă astăzi în cazul multor persoane "spirituale", dar mai curând pe baza unei credințe raționale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lui Isus sunt o invitație, sunt provocări pentru ca noi să îndrăznim, de la caz la caz, un angajament mai generos către proprii semeni, pe baza exemplului bunului samaritean (un eretic pentru evrei) în fața străinului atacat de tâlhari. În viața concretă deci, semnifică a pune în practică o iubire creativă, ce nu poate fi cerută de nici o lege. "Iubire", un cuvânt pe care Isus nu-l folosește aproape deloc, dar care întrupează practic exigența sa maximă: o iubire fără sentimentalisme ce îi respectă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mine, într-adevăr, Isus Cristos rămâne "calea, adevărul și viața". Dar respect faptul că pentru evrei "calea, adevărul și viața" este Tora, pentru musulmani Coranul, pentru hinduși Dharma, pentru budiști Calea celor opt brațe, pentru taoiști tao; o atitudine ecumenică semnifică coerență și în același timp disponibilitate la dialog, iar pentru mine a rămâne fidel cauzei creștine, incoruptibil și fără teama de a fi discreditat de Biserică, mereu total deschis altora. Capitolul 8 Suferința în viață "Eu strig către tine, dar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pe Dumnezeu de partea lor în timp ce ucideau mii de oameni. În acest sens, din păcate, conceptul de "urmare a crucii" a dobândit o faimă rea. Multe persoane devotate sunt responsabile de faptul că "a se târî pe cruce" în prezent semnifică a se recunoaște învinși, a nu avea încredere în mijloacele proprii, a ceda, a pleca fruntea. "A purta propria cruce", în același mod, semnifică pentru mulți a se umili, a suporta pașnic, a ceda, a rămâne cu mâinile în buzunar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
rea. Multe persoane devotate sunt responsabile de faptul că "a se târî pe cruce" în prezent semnifică a se recunoaște învinși, a nu avea încredere în mijloacele proprii, a ceda, a pleca fruntea. "A purta propria cruce", în același mod, semnifică pentru mulți a se umili, a suporta pașnic, a ceda, a rămâne cu mâinile în buzunar. Așadar, crucea este un simbol nu doar pentru persoanele războinice și puternice, dar și pentru cei slabi și lași un lucru ce îl marcase
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cunoscut personal. Isus însuși nu a căutat suferința, ci a fost constrâns la ea. Nu cred nici că omul în suferință ar fi mai aproape de Dumnezeu. Acest lucru ar face din cer un infern. Deci dacă urmarea crucii nu poate semnifica nici adoratio, nici identificatio, nici imitatio, atunci ce este? Urmarea crucii înseamnă: a rezista propriei suferințe, în situația proprie unică, corespunzătoare (correlatio) suferinței lui Cristos. Propria cruce "Dacă cineva vrea să vină după mine... să-și ia crucea și să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
prin comportamentul său: când încurajează și vindecă, în luptele și suferința sa. De la Isus din Nazaret se poate învăța ceea ce lipsește societății actuale și numeroaselor sale persoane egoiste. Ne face plăcere totdeauna când avem posibilitatea să simțim singuri ce anume semnifică îngrijirea celorlalți și împărtășirea lor, iertarea și regretul, practicarea indulgenței și renunțarea, ajutorul oferit. În același timp, Isus unește iubirea pentru Dumnezeu și iubirea pentru ceilalți oameni într-o unitate indisolubilă. Iubirea pentru oameni devine criteriul devoțiunii și al comportamentului
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
supuse extenuărilor cotidiene, dovedesc slăbiciuni în punctele nevralgice, iar uneori chiar dor. "Renunță cu grație la lucrurile vieții", ne sfătuiește Elisabeth Moltmann-Wendel, specialistă în teologia luterană, în cartea cu același nume din 2008, în care vorbește cu profunzime despre ceea ce semnifică îmbătrânirea. Am mers "drepți" pentru mult timp. De ce să nu cerem un loc să ne așezăm, acum când a sta în picioare este foarte obositor? De ce să nu ne întindem, când nu mai putem sta în picioare și când ne-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lungul anilor am elaborat o teologie de orientare critico-socială, având prezent orizontul politic mondial (nu doar cel latino- american) și luând ca bază nu o ideologie, ci realitatea. Adio marilor ideologii pseudoreligioase Niciodată nu am fost în favoarea vreunei utopii. Utopia semnifică "loc care nu există": în deceniile trecute utopiile, de tip socialist sau capitalist, împreună cu promisiunile unei lumi mai bune și sănătoase, au indus în eroare numeroase persoane. Solidaritatea mea trebuia să rămână realistă: nu aveam nevoie de idei fără legătură
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Israel, iar credibilitatea morală a acestui stat s-a pierdut în întregime odată cu anii politicii obstrucționiste. Eu nu sper în unitatea religiilor sau într-un sincretism de vreun anumit tip. Sper într-o pace ecumenică între religiile mondiale. Acest lucru semnifică coexistența pacifică, convergența crescândă și existența creativă a religiilor, în căutarea comună tot mai mare a adevărului și misterului care se va revela în întregime doar în eschaton, al unicului Dumnezeu adevărat. O utopie ? Nu, este o viziune realistă pe
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
al XX-lea 1.3 Adopția copiilor in România. Evoluția legislativa și metodologică 1.1 Evoluția practicii adopției la nivel internațional din timpuri străvechi până în prezent Adopția, este o procedură legală, identificată în sisteme legislative din cele mai vechi timpuri, semnificând, în termeni foarte largi, procesul prin care, o persoană părăsește propria familie și intră într-un alt sistem familial 1. Câteva cazuri binecunoscute pot fi oferite ca exemplu: de pildă, legendele din Egiptul Antic ne relatează că, regele Babilonului, Sargon
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
indică recunoașterea și respectul de care se bucurau părinții adoptatori în acea perioadă. În Roma Antică, adopția copiilor a fost reglementată în Legea Romană modificată ulterior prin Codul lui Iustinian. În dreptul roman erau cunoscute două forme de adopție: adoptio, care semnifica adopția unei persoane dependente (alieni iuris), aflate sub puterea părintească (patria potestas), putere care-i revenea tatălui (pater familias), iar a doua formă cunoscută era adrogatio, care semnifica adopția unei persoane independente (sui iuris), care în urma adopției își pierdea acest
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lui Iustinian. În dreptul roman erau cunoscute două forme de adopție: adoptio, care semnifica adopția unei persoane dependente (alieni iuris), aflate sub puterea părintească (patria potestas), putere care-i revenea tatălui (pater familias), iar a doua formă cunoscută era adrogatio, care semnifica adopția unei persoane independente (sui iuris), care în urma adopției își pierdea acest status și devenea alieni iuris 3. Legea Romană a acordat o importanță deosebită acestui proces, remarcându-se o complexitate ridicată a acestuia. Pentru ambele forme, regula impunea ca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un copil adoptat. Astfel că, numai copiii de sex masculin puteau fi adoptați. De altfel existența unui copil de sex masculin era impusă și de faptul că, numai un fiu putea să îndeplinească ritualul funerar al unui bărbat, acest lucru semnificând salvarea bărbatului de tortura iadului. Nici soția, nici fiica/fiicele nu avea acest drept 8. Situația în China a fost oarecum similară. Copiii erau adoptați în două împrejurări: pentru a continua linia familială, având menirea de a păstra vie memoria
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mecanismele de coping angrenate de familie în încercarea de a gestiona situația. Într-o a doua fază de extindere a modelului etapa pre-criză este definită ca o etapă de acomodare, iar etapa post-criză ca etapă de adaptare a familiei. Acomodarea semnifică un răspuns pe termen scurt al familiei sau al membrilor săi, adecvat pentru a gestiona situațiile de stres 305. Adaptarea trebuie privită ca un proces de lungă durată care presupune atingerea unui echilibru în funcționarea fiecărui individ in raport cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
socio-demografice ale părinților adoptatori. Din punct de vedere al statusului marital 86,7% dintre adoptatori sunt căsătoriți și au înfăptuit adopția în cuplu, restul fiind necăsătoriți. Același procent, de 86,7% dintre adoptatori prezintă un nivel educațional mediu sau ridicat, semnificând că au absolvit cel puțin liceul. 13,3% prezintă un nivel educațional scăzut sau chiar foarte scăzut (în 4,4% dintre cazuri). Majoritatea părinților adoptatori, atât tații (74,5%) cât și mamele (71,1%) exercită profesii din clasa de mijloc
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
proces. De cele mai multe ori, vârsta înaintată a copilului ascunde în spate un istoric social și de plasament încărcate de evenimente nefavorabile dezvoltării copilului. În cazul acesta vârsta copilului se asociază semnificativ cu tulburările comportamentale manifestate de copil în familia adoptivă, semnificând că, cu cât vârsta este mai înaintată cu atât copilul este mai predispus să manifeste tulburări de comportament. Tabelul 5.5 Asocieri între dimensiunile dezvoltării copilului, factorii socio-demografici și istoricul de plasament 324 Gen masculin Vârstă în momentul adopției Copilul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
raportarea realității la expectanțe, variabilă care surprinde percepția asupra gravității problemelor de sănătate raportat la modul în care au fost ele prezentate de specialiști. A. Preocuparea pentru informare. Părinții au evaluat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură, preocuparea proprie de a se informa, în perioada pre-adopție, despre diferite dimensiuni ale acestui proces. În tabelul 5.9 identificăm, potrivit mediilor, o preocupare medie-scăzută, de a se informa despre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au manifestat o preocupare medie-scăzută de a se informa pentru multe aspecte ale adopției, majoritatea părinților adoptatori evaluează informația ca fiind, în general suficientă. Media per total este de 2,85, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Cea mai mare cantitate de informații primită face referire la metodologia de adopție, media fiind de 3,32, iar cea mai puțină informație face referire la serviciile de suport, cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
legate de adopție; B. măsura în care au primit suport din partea diferitelor categorii de persoane/grupuri; C. accesibilitatea, nevoia și accesarea serviciilor sociale. A. Încrederea. Încrederea interpersonală a părinților adoptatori a fost măsurată pe scale în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. Comparând cele trei categorii: apropiați, grupuri de suport și reprezentanți ai diferitelor categorii profesionale identificăm cea mai mare încredere în cei din urmă. Astfel, profesioniștii sunt investiți cu cel
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au primit suport din partea diferitelor categorii de persoane/grupuri; C. accesibilitatea, nevoia și accesarea serviciilor sociale. A. Încrederea. Încrederea interpersonală a părinților adoptatori a fost măsurată pe scale în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. Comparând cele trei categorii: apropiați, grupuri de suport și reprezentanți ai diferitelor categorii profesionale identificăm cea mai mare încredere în cei din urmă. Astfel, profesioniștii sunt investiți cu cel mai înalt grad de încredere (M=2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de nutriție. 0,740 Conduita copilului În raport cu mama adoptivă Index sumativ construit din 5 itemi: încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. 0,730 În raport cu tatăl adoptiv Index sumativ construit din definită prin 5 itemi: încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mama adoptivă Index sumativ construit din 5 itemi: încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. 0,730 În raport cu tatăl adoptiv Index sumativ construit din definită prin 5 itemi: încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mare măsură. 0,730 În raport cu tatăl adoptiv Index sumativ construit din definită prin 5 itemi: încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. 0,959 Variable sociodemografice Statusul marital 0 a însemnat necăsătorit, 1 a însemnat căsătorit Vârsta părinților adoptatori Continuă, exprimată în ani lei/lună Etnia Dihotomică, 0 română; 1 altă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Index sumativ construit din definită prin 5 itemi: încredere, respect, afecțiune, dorință de comunicare, dorința de a-și petrece timpul liber. Itemii au fost măsurați pe o scală în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. 0,959 Variable sociodemografice Statusul marital 0 a însemnat necăsătorit, 1 a însemnat căsătorit Vârsta părinților adoptatori Continuă, exprimată în ani lei/lună Etnia Dihotomică, 0 română; 1 altă etnie Venitul lunar al familiei adoptive Continuă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]