461 matches
-
procentuale de impunere aplicate, fie că se optează pentru cote progresive de calculare a impozitelor, fie că se folosesc cotele procentuale proporționale, respectiv cota unică. 412 În cazul aplicării variantei cotelor progresive de impozitare a veniturilor pe tranșe, există diferențieri semnificante Între statele membre UE, ale nivelurilor acestor cote, În anul 2003, după cum se poate observa și din tabelul următor: Tabelul nr. 5.4 Niveluri de impozitare a veniturilor persoanelor fizice În varianta cotelor progresive În state ale Uniunii Europene Nr.
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
conjugată cu suprimarea psihicului. Evitarea analizei psihologice, în favoarea consemnării unui „proces-verbal”, are ca scop restituirea fidelă a evenimentelor, fără incursiunea în universul propriu eului fiecărui personaj. Depersonalizarea artei în scopul obținerii unei relații mai subtile între nivelul semnificat și nivelul semnificant este evidentă. Și în alte incursiuni critice - Desenul din praf. Idei, autori, cărți (1998), Chipul din apă. Între conceptual și senzorial (1998), Narrative Poetry. The Mythical Mode (2001), Dicționar SF (A-F) (2003), Dramatic Poetry. The Mythical Mode (I, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
le înțelegem doar pentru că sunt "banale". Vizibilitate a ceea ce Foucault a vrut să spună (intențiile sale). Vizibilitate a ceea ce alții au spus, iar gânditorul născut la Poitiers, a completat, analizat, destructurat, criticat, apreciat, (re)configurat în alte semne, semnificații, raporturi semnificante. Precum Jeanne d'Arc la Orléans, la Poitiers, istoricul nostru se luptă cu greii lumii lingvistico-filosofice (anglo-saxone), cu toți cei pentru care "elementul lingvistic" și discursul au devenit principala lor măestrie de politică academică. O politică în detrimentul civililor... Politicile academice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pot fi comune unei întregi epoci"156. Deoarece enunțurile cu valoare certă sunt rare, sunt evenimente de discurs, Foucault s-a pronunțat pentru identificarea legii de raritate cu scopul explicării "principiului conform căruia au putut să apară exclusiv acele ansambluri semnificante care au fost enunțate"157. Ceea ce nu a fost spus și ceea ce ar putea fi spus în acord cu o evidență dată sunt tehnici discursive moderne. Orice text spune și nu spune în același timp. Ceea ce nu a fost spus
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
multiplele posibilități de a spune. Oricum, această altfel de cunoaștere nu se poate întemeia decât dacă ține cont de evidența trecutului, de "mersul" oamenilor și al lucrurilor. Altfel de cunoașteri nu se pot produce numai prin interpretări sau prin raporturi semnificante cu trecutul sau între cunoașteri. Altfel de cunoașteri au în vedere ceea ce a fost spus/văzut în raport cu ceea ce poate fi spus/arătat după o evidență reală, logică, bazată pe fapte. Michel Foucault considera că există o "sărăcie enunțiativă"158, iar
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
idei, evidențe, căutări, reluări, procese, lupte); 2) regimul unei cunoașteri care a devenit, de la sfârșitul secolului Luminilor, o muncă între limbaje (cunoașterile între ele, împrumuturi, analogii, tehnici de re- și configurare, schimbări de concepte, modificări de sensuri, includerea unor raporturi semnificante în câmpul cunoașterii, opinii, atitudini, bizarerii de gândire etc.). Cele două regimuri sunt vizate de Foucault în eclectica sa capodoperă de scriitură contemporană, Cuvintele și lucrurile (1966). Aceste două regimuri, deși sunt amestecate unul cu celălalt, deși se află într-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
filosoful francez gândea în secvențe, în imediaturi, dintr-o perspectivă istorică și existențialistă, iar pe de altă parte, considera importantă analiza discontinuităților. În viziunea sa semiologică, "analiza discontinuităților caută să scoată în evidență mai curând coerența internă a diferitelor sisteme semnificante, specificitatea ansamblurilor de reguli și caracterul decisiv pe care acestea îl dobândesc față de ceea ce este de reglat, apariția normei deasupra oscilațiilor funcționale"192. Normele de cunoaștere produc atât anumite standarde, cât mai ales dogme intelectuale, care sunt livrate societății de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
subiectivă, dacă nu cumva partinică și politic interesată. În viziunea foucauldiană, funcționalistă și semiologică, istoria și "știința umană" nu există peste tot unde este vorba de om, "ci numai acolo unde se analizează, în dimensiunea proprie inconștientului, norme, reguli, ansambluri semnificante care dezvăluie conștiinței condițiile formelor și conținuturile sale"196. În concepția foucauldiană, omul și istoriile lui s-ar afla în norme, în reguli, în dispoziții social-politice, în cunoașteri oficiale și în cele contrare acestora, în condiționări social-politice, în luptele dintre
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pozitivitate nu poate fi înțeleasă pe deplin decât prin modul în care gânditorii și politicienii vremii au tratat seria negativităților ("nebunia", "sexualitatea în sine", "delincvența", "criminalitatea", "cunoașterile descalificate social și epistemic" etc.). Foucault a văzut în istorie semne și raporturi semnificante între oameni, între lucruri, între oameni și lucruri. Obișnuia să spună că "acolo unde niciun cuvânt nu se mai face auzit, mai putem, încă, să ascultăm murmurul adânc îngropat al unei semnificații"205. Totodată, a investigat anumite practici discriminante, ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și reversibilul (nivelul gândirii). Ideea de sens și cea de semnificație nu se pot susține decât pe un subiect istoric sau desprins din substanța istoriei; subiect care se exteriorizează în raport cu societatea și discursurile prin scrierile despre el. Interpretările și raporturile semnificante sunt la interferența dintre argumente, modul cum acestea sunt formulate (istoric sau non-istoric), povestiri, descrieri, analize. Cele două instanțe ale cunoașterii moderne sunt deopotrivă parte a unui discurs, fragment de istorie, dar și al unui limbaj-reprezentare, ce poate fi la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois”, „Drehpunkt” din Basel). Poemele din Laguna, conforme esteticii poetice din anii ’60-’70, propun peisaje „absurde”, pseudoalegorice, precum pictura unor Magritte sau Dali. Metaforele, numeroase, se succed fără a se articula în edificii semnificante la nivelul ansamblului. În placheta următoare, Nisipuri mișcătoare (1979), solilocviul liric înregistrează un spor de autenticitate și legitimitate artistică, captând vibrațiile afective în contextul unei domesticități blânde. Nostalgia copilăriei, melancolia îmbătrânirii, crepusculul sunt evocate prin metafore în mare parte tributare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]