625 matches
-
la nivelul semnificatului (= lexicul structurat), în timp ce spunerea e asociată sensului (= "gramaticii" unui text). Cu alte cuvinte, limbajul ca limbă "istorică" nu poate să vehiculeze o "concepție" asupra lumii deoarece, în această ipostază, limbajul nu are/nu este sens, ci doar semnificat: el doar "numește" ceva (posibilități ale desemnării), dar nu "spune" nimic (adică nu desemnează niciun "lucru" anume). De aici și concluzia lui Coșeriu: "ca înțelegere a lumii, [limbajul] este supoziție și condiție a interpretării lumii, adică a gândirii în toate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în schimb, un "caragialism" pur. De fapt, renumerație (pe care Pristanda îl folosește, în O scrisoare pierdută, în contexte precum "famelie mare, renumerație mică, după buget"...) constituie un exemplu tipic de "etimologie populară", rezultată din contaminarea expresiei substantivului remunerație cu semnificatul - și, prin acesta, și cu forma - lexemului număr. În discursul public românesc actual, textemul caragialian beneficiază de o largă întrebuințare, căreia i se pot găsi două explicații. Pe de o parte, renumerație reprezintă un caz în care autoritatea textului dramatic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
creativității textemelor, el nu o rezolvă automat. Prin urmare, e necesar să ne întrebăm dacă această caracterizare se poate aplica și textemelor sau dacă, dimpotrivă, ea le exclude din sfera "creației de lumi". 1.2.1. Privite strict din perspectiva semnificatelor ("lexemelor") care le compun, textemele exclud nu numai "creația de lumi", ci orice tip de creație. Chiar dacă, la origine, aceste configurații semantice au reprezentat metafore insolite, ele și-au pierdut, prin "repetare", orice valoare "poetică", transformându-se în expresii convenționale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
rare, nu există, în ultimă instanță, nicio condiționare care să le împiedice textemelor accesul la sfera "creației de lumi", dat fiind că, în cazul lor, coreferențialitatea nu determină o "înghețare" a sensului, ci, dimpotrivă, constrânge textemul să se "deschidă" către semnificatul coreferentului său. De altfel, într-o asemenea direcție ne îndrumă și Coșeriu prin faptul că refuză să traseze o limită esențială între creație și "recreație". 1.2.3. Desigur, nu orice actualizare a unui textem este "poetică" prin natura sa
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
refuză să traseze o limită esențială între creație și "recreație". 1.2.3. Desigur, nu orice actualizare a unui textem este "poetică" prin natura sa. Factorul hotărâtor în această privință îl constituie nu simpla (re)încadrare prin vorbire individuală a semnificatelor, ci noutatea și complexitatea sensului textual rezultat în urma acestei operații. În definitiv, majoritatea sensurilor produse de/prin texteme sunt, la fel ca în "tehnica liberă a vorbirii", banale. Totuși, există situații în care textemele sunt producătoare de sensuri "poetice", precum
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
narative mai ample, care face ca întregul roman să constituie o reflecție despre - și, nu mai puțin, o pledoarie pentru - libertatea spiritului uman. 1.3.2. În al doilea rând, trebuie reamintit că articularea sensului "poetic" (adică legătura efectivă dintre semnificatele literale și sensurile figurate) se prezintă ca un fenomen de natură paradigmatică, dar se realizează într-o manieră sintagmatică (prin lectura lineară a textului de la începutul la sfârșitul său). Acest aspect l-a determinat pe Coșeriu să-și organizeze interpretarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
încercat să trasăm un cadru adecvat de abordare a textemelor în planul limbilor "istorice". În această privință, am pornit de la semantica structurală elaborată de către Coșeriu și am formulat câteva principii și concepte ale unei posibile "semantici configurative", care să studieze semnificatele idiomatice ale configurațiilor asociative dintr-o anumită tradiție a "vorbirii". Principala noastră dificultate a fost aceea de a delimita configurațiile lingvistice (admise ca "fapte de limbă" în planul normei) de simplele asocieri "psihologice", care vizează doar cunoașterea "lucrurilor". Am arătat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
investigare adoptată, termenul idiomatic cumulează, pe parcursul lucrării de față, două accepțiuni care, deși înrudite, rămân totuși distincte: 1) "referitor la o categorie a discursului repetat" (în sintagme precum "expresii idiomatice"); 2. "referitor la planul istoric al vorbirii" (în formulări precum "semnificatul lexical se situează la nivel idiomatic"). Întrucât ambele concepte au deja o valoare "tehnică" indispensabilă, am decis să le păstrăm pe amândouă, dar, pentru a evita eventualele confuzii sau ambiguități, am hotărât ca, atunci când ne vom referi la accepțiunea sa
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
185-200. V. și Igor Mel'čuk, "Lexical Functions". 42 Idem, "Phrasemes in Language and Phraseology in Linguistics", p. 175. 43 "Un pragmatem A ⊕ B în L este o sintagmă fixată [set phrase] compusă din două lexeme A și B astfel încât semnificatul A ⊕ B nu este construit nerestricționat - deși e construit în mod obișnuit - pe baza unei ConceptR date (a unei situații extralingvistice SIT pe care vorbitorul vrea să o verbalizeze) în afara semnificaților ₍A și B₎ ai lexemelor ₍A₎ și ₍B₎ din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
phrase] compusă din două lexeme A și B astfel încât semnificatul A ⊕ B nu este construit nerestricționat - deși e construit în mod obișnuit - pe baza unei ConceptR date (a unei situații extralingvistice SIT pe care vorbitorul vrea să o verbalizeze) în afara semnificaților ₍A și B₎ ai lexemelor ₍A₎ și ₍B₎ din L. [₍A ⊕ B₎ este o sumă obișnuită a lui ₍A₎ și ₍B₎, dar nu poate fi înlocuit prin niciun semnificat (total sau parțial) echivalent ₍X₎, care în principiu poate fi construit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau parțial) echivalent ₍X₎, care în principiu poate fi construit pentru SIT prin regulile lui L; ₍A ⊕ B₎ e determinat sau legat, prin ConceptR(SIT).]" (Ibidem, p. 180) 44 "Un idiom AB în L este un frazem semantic în care semnificatul său ₍X₎ nu include niciunul dintre semnificații ₍A₎ și ₍B₎ ai lui A și B într-o poziție dominantă". (Ibidem, p. 181) 45 "O colocație AB în L e un frazem semantic al lui L în care semnificatul său ₍X
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în care semnificatul său ₍X₎ nu include niciunul dintre semnificații ₍A₎ și ₍B₎ ai lui A și B într-o poziție dominantă". (Ibidem, p. 181) 45 "O colocație AB în L e un frazem semantic al lui L în care semnificatul său ₍X₎ se construiește din semnificatul unuia dintre cele două lexeme constituente ale sale - să zicem, al lui A - și un semnificat ₍C₎ [astfel încât ₍X₎ = ₍A ⊕ C₎] în care lexemul B îl exprimă pe ₍C₎ contingent în raport cu A". (Ibidem, p.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
include niciunul dintre semnificații ₍A₎ și ₍B₎ ai lui A și B într-o poziție dominantă". (Ibidem, p. 181) 45 "O colocație AB în L e un frazem semantic al lui L în care semnificatul său ₍X₎ se construiește din semnificatul unuia dintre cele două lexeme constituente ale sale - să zicem, al lui A - și un semnificat ₍C₎ [astfel încât ₍X₎ = ₍A ⊕ C₎] în care lexemul B îl exprimă pe ₍C₎ contingent în raport cu A". (Ibidem, p. 182) 46 "Un cvasi-idiom AB în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
A - și un semnificat ₍C₎ [astfel încât ₍X₎ = ₍A ⊕ C₎] în care lexemul B îl exprimă pe ₍C₎ contingent în raport cu A". (Ibidem, p. 182) 46 "Un cvasi-idiom AB în L e un frazem semantic care satisface simultan următoarele două condiții: 1. Semnificatul său ₍X₎ include semnificatele ₍A₎ și ₍B₎ ale celor două lexeme constituente. 2. (a) Fie ₍X₎ include un alt semnificat ₍C₎ diferit de ₍A₎ și ₍B₎; (b) fie ₍X₎ include doar semnificatele ₍A₎ și ₍B₎, dar cel care se află
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
C₎ [astfel încât ₍X₎ = ₍A ⊕ C₎] în care lexemul B îl exprimă pe ₍C₎ contingent în raport cu A". (Ibidem, p. 182) 46 "Un cvasi-idiom AB în L e un frazem semantic care satisface simultan următoarele două condiții: 1. Semnificatul său ₍X₎ include semnificatele ₍A₎ și ₍B₎ ale celor două lexeme constituente. 2. (a) Fie ₍X₎ include un alt semnificat ₍C₎ diferit de ₍A₎ și ₍B₎; (b) fie ₍X₎ include doar semnificatele ₍A₎ și ₍B₎, dar cel care se află în poziție dominantă corespunde
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantic care satisface simultan următoarele două condiții: 1. Semnificatul său ₍X₎ include semnificatele ₍A₎ și ₍B₎ ale celor două lexeme constituente. 2. (a) Fie ₍X₎ include un alt semnificat ₍C₎ diferit de ₍A₎ și ₍B₎; (b) fie ₍X₎ include doar semnificatele ₍A₎ și ₍B₎, dar cel care se află în poziție dominantă corespunde lexemului dependent din punct de vedere sintactic". (Ibidem) 47 Dmitrij Dobrovol'skij, Kognitive Aspekte der Idiom-Semantik. Studien zum Thesaurus deutscher Idiome, Gunter Narr, Tübingen, 1995. Idem, Idiome im
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pp. 438-439. 329 Ibidem, p. 439. 330 Ibidem, p. 438. 331 În următoarele șase secvențe (infra, 3.1.2.-3.3.1.), vom adopta provizoriu terminologia lui Geeraerts și vom folosi astfel conceptul de "sens" (meaning) indiferent dacă acesta vizează "semnificatul" sau "sensul" propriu-zis (în accepțiune coșeriană). Vom oferi, însă, dezambiguizarea necesară în secvența 3.3.2., care va cuprinde și o critică a ideilor cercetătorului belgian. 332 Idem, "The Interaction of Metaphor and Metonymy in Composite Expressions", p. 440. 333
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Coșeriu, "Semn, simbol, cuvânt" ["Zeichen, Symbol, Wort", 1992], în Omul și limbajul său, pp. 112-134). O altă variantă la care ne-am gândit a fost aceea de "semnificat idiocultural" (care s-ar fi opus astfel într-o manieră mai clară "semnificatului lexical" sau "idiolingvistic", cum îl numește Coșeriu în Textlinguistik), însă și aceasta ar fi trimis prea mult la "cadrele" vorbirii "în general". Tipul de semnificat pe care îl propunem aici se apropie într-un anumit grad de "semnificatul în uz
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai clară "semnificatului lexical" sau "idiolingvistic", cum îl numește Coșeriu în Textlinguistik), însă și aceasta ar fi trimis prea mult la "cadrele" vorbirii "în general". Tipul de semnificat pe care îl propunem aici se apropie într-un anumit grad de "semnificatul în uz" despre care vorbea lingvistul japonez Tsugio Sekiguchi (Emma Tămâianu Morita, "Valorizarea integralismului în lingvistica japoneză. Câteva repere", în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" - Philologica, vol. 46, nr. 4, 2001, p. 111). Insistăm, totuși, asupra faptului că semnificatul pe care îl
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
anumit grad de "semnificatul în uz" despre care vorbea lingvistul japonez Tsugio Sekiguchi (Emma Tămâianu Morita, "Valorizarea integralismului în lingvistica japoneză. Câteva repere", în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" - Philologica, vol. 46, nr. 4, 2001, p. 111). Insistăm, totuși, asupra faptului că semnificatul pe care îl avem în vedere nu se situează în planul vorbirii individuale (nivelul III al tabelelor reproduse în capitolul II al volumului de față), ci, asemenea celorlalte cinci tipuri de semnificat din "semantica structurală" coșeriană, (tot) în planul "idiomatic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
p. 176. 409 Ibidem, p. 179. 410 Ibidem, pp. 182-187. 411 Indicațiile de pagină lipsite de alte precizări bibliografice trimit la ediția Mihail Sadoveanu, Creanga de aur. Măria Sa, Puiul Pădurii. Nunta Domniței Ruxanda, Editura pentru Literatură, București, 1969. 412 Cu privire la semnificatele idiomatice ale expresiilor respective, v. alte trei exemple: "Cum asta, măi Chirică? Parcă vorbești de pe ceea lume. Crezi tu că vom putea noi singuri secera și strânge atâta amar de grâu, că doar sute și mii de brațe trebuiesc acolo
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
avea ochi albaștri. "Dracul să te ia, gândi el, și umbra mea își bate joc de mine acuma"." (Mihai Eminescu, "Sărmanul Dionis", în Proză, prefață de Eugen Simion, Litera Internațional, București, 2010, p. 99) 413 DEX 2012 ne oferă următoarele semnificate: "a) (în concepțiile religioase) viața de dincolo de moarte; b) (în basme) regiune imaginată dincolo de acest pământ, celălalt tărâm". 414 Radu Cernătescu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române, Cartea Românească, București, 2010, p. 299. 415 Ibidem, pp. 266-273. 416
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
trezire spirituală, ridicare a gândului, printr-o serie de transformări ale conștiinței, până la Cel Nevăzut, idee subliniată de evocarea triunghiului, al cărui apex simbolizează aspirația tuturor lucrurilor spre o unitate mai înaltă - dorința de a scăpa de extensie, i.e., mundenitate (semnificata de bază triunghiului)8, în non-extensie, spre origine, în sens absolut, ori "particulă primară" poescă. În aceste spații "hipogeene", vom regăsi "întronat" Sufletul 9, prin care trebuie să înțelegem mai curând "o anumita preocupare cu viața"10, i.e., creația, si
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și anumite epitete, mai ales negative, adaptează logica după bunul său plac, se străduiește să stârnească sentimentele care pot întuneca Minciuna, în general, și minciunile politicianului în special, sunt facilitate de limbaj. Profitând de faptul că semnele lingvistice, semnificantul și semnificatul, judecata limpede și discernământul (teama, ura, mândria) sau o gamă largă de simboluri și sloganuri, pe care le manipulează cu măiestria unui pianist virtuoz. nu seamănă cu lucrurile, ele pot fi folosite pentru a afirma că ceea ce este nu este
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
înainte de toate, "în interpretarea cuvintelor compuse și a derivatelor a caror funcție designativă ar putea fi ambigua (din punctul de vedere al sistemului ori întrucât conține forme ambigue). Aceste determinări ale desemnării prin intermediul "lucrurilor" pot conduce la o fixare a semnificatului în planul normei limbii" (Coseriu, 1966, p. 105, trad. mea, C.M.). Pentru a sublinia însemnătatea metodologica și utilitatea practică ale distincției dintre "semnificat" și "desemnare", dar și ale deosebirii dintre cunoașterea limbii și cunoașterea lucrurilor, se poate apela la un
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]