1,101 matches
-
diametrul sub 3 mm. În afara fibrelor simpatice vasoconstrictoare, vasele pulmonare conțin și filete nervoase simpatice vasodilatatoare ce întregesc efectele căii parasimpatice colinergice. Căile aferente sunt reprezentate de terminațiile senzitive vagale de la nivelul parenchimului și vaselor pulmonare. Se descriu terminații nervoase senzitive și în pereții alveolari, conectate la receptorii juxtacapilari de tip,,J”, precum și terminații eferente în legătură cu pneumocitele II, pentru controlul secreției de surfactant. Ca funcții, aceștia aparțin fibrelor amielinice de tip C și sunt similari cu nocireceptorii implicați în reacțiile anormale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cazul centrilor inspiratori, și în partea lui ventro-laterală, în cazul centrilor expiratori. Grupul neuronilor dorsali care intră în componența centrilor inspiratori se întinde de-a lungul formațiunii reticulate bulbare, cuprinzând și nucleul tradusului solitar, la nivelul căruia converg fibrele senzitive ale nervilor vag și glosofaringian. Prin intermediul acestora, centrii inspiratori primesc informații chemo- și mecanoreceptoare din plămâni și alte zone receptoare, cu rol reglator asupra tonusului și activității lor ritmice. Stimularea electrică a centrilor respiratori dorsali determină - prin intermediul căii bulbo-spinale - excitarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din sânge. Faptul se datorește stimulării centrilor respiratori de către reflexele chemoreceptive pe de o parte, și de impulsurile plecate de la nivelul cortexului cerebral motor, pe de alta. II.3.9.5. Alte reflexe care afectează respirația Deși excitarea oricărui nerv senzitiv produce modificări tranzitorii ale respirației, există anumite țesuturi bogate în receptori sensibili la stimuli mecanici, termici, chimici sau dureroși, a căror excitare determină reflexe respiratorii. Asemenea receptori se găsesc mai ales la nivelul căilor respiratorii, în vederea declanșării unor reflexe de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al căror neurotransmițător primar pare a fi glutamatul. În afara neurotransmițătorilor, mai multe neuropeptide au fost identificate la nivelul căilor aeriene ca modulatori ai controlului neural, contribuind la îngustarea căilor respiratorii în stările inflamatorii, astm, boală pulmonară obstructivă cronică etc. Fibrele senzitive aferente operează cu receptori ce aparțin fibrelor amielinice C și receptorilor lent sau rapid adaptabili, implicați în reacțiile reflexe de tuse. Activarea fibrelor C poate determina eliberări antidromice de neuropeptide de tipul substanței P, neurokininelor și peptidului CGRP ca activatori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
substanțele absorbite din lumenul intestinal. b) Submucoasa conține un strat tisular bogat în fibre elastice și de colagen, cu frecvente vase de sânge ce îl traversează. Tot aici, există o rețea nervoasă dispusă în plexuri (plexurile Meissner, cu rol atât senzitiv, cât și motor pentru muscularis mucosae și glandele secretoare). c) Stratul muscular, cu fibre netede circulare interne și longitudinale externe, are rolul de amestecare și propulsie a chimului intestinal; conține plexurile motorii Auerbach care, împreună cu plexurile Meissner, constituie un sistem
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
structurilor musculare și glandulare ale tubului digestiv este asigurat de componenta extrinsecă vago-simpatică întregită de cea intrinsecă enterică a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal. Componenta extrinsecă este reprezentată atât de fibrele eferente ale vagului și simpaticului toraco-lombar cât și de filetele senzitive aferente ale nervilor rahidieni și cranieni. Neuronii senzitivi având corpul celular în ganglionii enterici și paravertebrali transmit informații mecanoreceptoare (privind întinderea peretelui și deplasarea conținutului luminal), chemoreceptoare (osmolaritate, pH) și termoreceptoare la centrii reflecși ganglionari și cerebro-spinali. La rândul lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asigurat de componenta extrinsecă vago-simpatică întregită de cea intrinsecă enterică a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal. Componenta extrinsecă este reprezentată atât de fibrele eferente ale vagului și simpaticului toraco-lombar cât și de filetele senzitive aferente ale nervilor rahidieni și cranieni. Neuronii senzitivi având corpul celular în ganglionii enterici și paravertebrali transmit informații mecanoreceptoare (privind întinderea peretelui și deplasarea conținutului luminal), chemoreceptoare (osmolaritate, pH) și termoreceptoare la centrii reflecși ganglionari și cerebro-spinali. La rândul lor, interneuronii realizează diverse tipuri de conexiuni excitatorii sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal extinsă de la esofag până la sfincterul intern anal. Aceasta prezintă un important grad de independență față de componenta extrinsecă vago-simpatică deoarece secționarea vagilor nu suprimă motilitatea tubului digestiv. Rețeaua polineuronală enterică este formată din mici neuroni motori, senzitivi și interneuroni sub formă de plexuri viscerale situate în pereții întregului tub digestiv. Conectați prin filete amielinice de tip C secundare și terțiare distribuite sub formă de plexuri ganglionare la efectorii musculari și glandulari locali, acești neuroni sunt dispuși atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a receptorilor gustativi din mucoasa bucală și cea linguală; - asociată, prin activitatea musculaturii masticatorii și a deglutiției; - psihică, prin vederea, mirosirea sau aducerea aminte a alimentelor; - umorală, directă asupra centrilor salivari. Arcurile reflexe excitosecretoare salivare sunt constituite de: - căile aferente senzitive, reprezentate de ramurile nervilor lingual, glosofaringian și vag; - centrii salivari din substanța reticulată de la nivelul joncțiunii dintre bulb și protuberantă; - căile aferente secretoare, care se împart pentru următoarele glande astfel: • glanda parotidă: a) fibrele parasimpatice (colinergice), cu origine în nucleul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se realizează constituirea bolului alimentar. Introducerea alimentelor în gură declanșează reflexele bulboprotuberanțiale de masticație și salivație prin mecanismul excitării receptorilor sensibilității gustative, tactile și proprioceptive de la nivelul mucoasei și musculaturii bucale. Căile aferente ale acestor reflexe sunt reprezentate de filetele senzitive ale corzii timpanului și glosofaringianului în cazul receptorilor gustativi și ale trigemenului pentru sensibilitatea tactilă și proprioceptivă. Dacă la nivel periferic aceste căi sunt distincte, la nivelul releului talamic și zonei de proiecție corticală, ele se intrică, fiind greu de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sediu bulbar. La producerea sa participă aproximativ 25 de mușchi de la nivelul faringelui, laringelui și esofagului. Odată declanșată, deglutiția nu poate fi stopată voluntar, deoarece este un stereotip cu răspunsuri de tip tot sau nimic. Calea aferentă, reprezentată de filetele senzitive ale glosofaringianului și vagului, face legătura între zona reflexogenă (zona Vasilief) de la nivelul vălului palatului și pilierilor anterior ai faringelui, pe de o parte și centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Impulsurile motorii sunt transmise la periferie pe calea nervilor cranieni V, VII, IX, X și XII, iar la diafragm și mușchii abdominali prin nervii spinali. Excitarea centrului vomei poate fi realizată fie prin mecanism reflex, ca urmare a iritației filetelor senzitive din faringe, stomac, apendice, colecist, miocard, uter sau labirint, fie prin mecanism direct central, de natură compresivă, psihică sau medicamentoasă (apomorfină, emetină, glucozide etc.) (fig. 110). . II.4.5. REGLAREA SECREȚIEI GASTRICE Fenomenele chimice ale digestiei gastrointestinale continuă și desăvârșesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pereților anali să ducă la eliminarea conținutului fecal. Dacă din diverse motive defecația nu poate avea loc, acest act poate fi inhibat voluntar prin menținerea sfincterului extern contractat. În același timp, impulsurile de distensie ano-rectală se transmit pe calea simpatică senzitivă a nervilor hipogastrici la un centru inhibitor lombar al defecației din L2-L4 (simpatic). De aici se descarcă impulsuri pe calea nervilor hipogastrici (fibre motorii), care determină scăderea peristaltismului colonului descendent și contracția sfincterului anal intern. O parte din materiile fecale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
administrarea de substanțe opace la raze X. II.5.10. MECANISMELE NEUROREFLEXE ALE MICȚIUNII S-a prezentat mai înainte că micțiunea se produce printr-un mecanism neuro-reflex. Impulsurile inițiate în însuși peretele vezical, datorită distensiei sale, sunt conduse prin fibrele senzitive (parasimpatice) la nivelul centrilor nervoși lombo-sacrați, de unde, pe căile eferente, este transmisă comanda la formațiunea efectoare, detrusorul vezical și aparatul sfincterian. Calea eferentă este reprezentată de fibre simpatico-parasimpatice. Fibrele simpatice își au originea în corpii neuronilor situați în coarnele laterale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se datoresc formei și densității diferite a melanocitelor și melanozomilor. Îndeosebi melanocitele din pielea neagră sunt mai mari și conțin mai multă melanină. Printre factorii care influențează melanogeneza, figurează hormonul melanocitostimulator hipofizar și radiațiile ultraviolete. Un rol important dețin nervii senzitivi și căile nervoase ale simpaticului colinergic de la nivelul foliculilor piloși cutanați. În afara funcției senzoriale de preluare și transmitere a informațiilor tactile, termice și dureroase, pielea asigură astfel reacțiile de protecție și apărare contra diverselor agresiuni ambientale. II.6.1. FUNCȚIA
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasodilatatoare periferice, receptorii H2 sunt implicați în acțiunile gastrosecretorii. Acestea sunt utilizate în explorarea funcției secretorii a stomacului. Efecte secretagoge exercită histamina și la nivelul glandelor salivare și lacrimale, pancreasului, bronhiilor, intestinului și medulosuprarenalei. Ca mediator chimic potențial al fibrelor senzitive histaminergice, histamina endogenă participă la producerea reacțiilor reflexe de axon și la apariția senzației de durere. În calitate de hormon local, histamina mastocitară și nemastocitară contribuie la mecanismele de reglare a circulației din cursul reacțiilor hiperemiante de apărare tisulară normală și patologică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inactivante: enzima de conversie a angiotensinei, aminopeptidaza P și carboxipeptidaza N. Implicațiile funcționale ale kininelor plasmatice sunt multiple datorită acțiunilor fizio-farmacologice la doze extrem de mici. Ele produc vasodilatație, creșterea permeabilității capilare, diapedeză, edem, contracția musculaturii netede extravasculare, iritația terminațiilor nervoase senzitive etc. Între efectele celor trei plasmakinine nu sunt decât diferențe cantitative. Astfel, kalidina exercită doar jumătate din activitatea bradikininei pe ileonul izolat de cobai, în timp ce efectele hipotensoare sunt de 2-3 ori mai puternice la iepure și șobolan. În general, proprietățile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
central și cel periferic, celulelele enterocromafine ale tubului digestiv, terminațiile dendritice din piele, tractul genito-urinar, având funcții de hormon local și neuromediator. Cele mai dense concentrații de SP există în terminațiile nervoase din straturile 1-3 ale cornului medular dorsal, nucleul senzitiv trigeminal și al tradusului solitar, substanța neagră din trunchiul cerebral și ceva mai reduse în ganglionii bazali, amigdală, habenulă, hipotalamus, talamus. Unele din aceste structuri sunt și locuri de plecare ale unor căi SP-ergice: conexiuni cortico- și reticulo-spinale ce sfârșesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și ai sistemului APUD. Efectele SP la nivelul țesutului neuronal sunt mai ales de tip excitator, determinând prin acest mod de acțiune depolarizarea neuronilor postsinaptici din cornul dorsal medular, unele structuri cerebrale (amigdala, neuroni motori corticali, habenulă) sau ganglionare (nucleul senzitiv al trigemenului); efectele reglatoare sunt cel mai frecvent legate de medierea durerii (favorizarea transmiterii), fiind, alături de opioidele endogene (blocanți presinaptici ai SP), una din substanțele-cheie în mecanismul de „gate-control” la nivel medular și supramedular. În același timp însă, SP are
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu mine am văzut hidoșenia spoită, asudată, care mi-a atras atunci mâna în tenebrele ei. De fapt doar eu am văzut, ea a simțit-o pe pielea ei, de parcă ar fi fost îmbrăcată într-o retină pură, pufoasă și senzitivă și, pe ea, de la insuportabila imagine răsturnată, cât un timbru de mică, ar fi ieșit buba colcăitoare. Ochii tăi în oglindă, Victor, sânt frumoși, puternici, cinstiți, de cavaler fără pată și prihană. Te-am privit până când aerul din sala de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
apoi cea tactilă. Sensibilitatea cutanată este o sensibilitate punctată, distribuția receptorilor în suprafața cutanată este punctiformă, spațial discretă, unele puncte răspunzând la anumiți stimuli, cu o anumită experiență senzorială, alții la alți stimuli cu alte senzații, iar între diferitele puncte senzitive s-au putut identifica puncte sau arii non-senzitive. Senzațiile de presiune Pentru exploatarea senzației de presiune se utilizează esteziometre cu fir de păr (de cămilă sau din coamă de cal), ace tactile, esteziometre electromagnetice etc., de exemplu, esteziometrul Bujas, care
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Inflamația se desfășoară în mai multe etape: etapa alterativă (de agresiune), etapa vasculo-exsudativă (etapa reacțională), etapa productiv-proliferativă și etapa reparatorie (de vindecare, cicatrizare). Fenomenele lezionale debutează prin modificări ale țesutului interstițial și ale celulelor parenchimatoase, urmate de stimularea terminațiilor nervoase senzitive și modificarea nespecifică a calibrului și permeabilității vaselor mici (produsă de acțiunea directă a agentului etiologic). Acțiunea directă a oricăruia dintre agenții etiologici ai inflamației poate afecta vasele mici, colagenul, proteinele necolagene interstițiale și celulare ale parenchimului ce suportă agresiunea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
exudatului inflamator. Oricare ar fi agentul etiologic și condiția etiopatogenică, apariția inflamației este determinată de un anumit mecanism de declanșare. Se admite că debutul reacției inflamatorii (indiferent de etiologie) este constituit din două tipuri de modificări: 1.stimularea terminațiilor nervoase senzitive, 2.alterări inițiale ale țesutului întrestițial și ale celulelor parenchimatoase. Aceste țesuturi dezvoltă treptat în jurul lor modificări vasculare, modificări celulare și modificări umorale, care vor constitui adevărate etape în evoluția procesului inflamator. Stimularea terminațiilor nervoase senzitive produce (prin reflex de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
1.stimularea terminațiilor nervoase senzitive, 2.alterări inițiale ale țesutului întrestițial și ale celulelor parenchimatoase. Aceste țesuturi dezvoltă treptat în jurul lor modificări vasculare, modificări celulare și modificări umorale, care vor constitui adevărate etape în evoluția procesului inflamator. Stimularea terminațiilor nervoase senzitive produce (prin reflex de axon) creșterea calibrului vaselor mici (arteriole și venule cu un diametru sub 30 microni) și capilare. La modificări ale calibrului vascular se adaugă și creșterea permeabilității vasculare. Acțiunea directă a agenților etiologici ai inflamației produce alterări
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
activării căii poliol. Retinopatia proliferativă asociată cu apariția vaselor de neoformație poate duce la orbire, ca urmare a hemoragiilor în corpul vitros (ruperea vaselor nou formate). Neuropatia diabetică se manifestă, cel mai frecvent, ca o neuropatie periferică ce alterează inervația senzitivă și motorie a extremităților. Se caracterizează prin: afectarea celulelor Schwann (acumulare de sorbitol); degenerarea mielinei (prin glicare); afectare axonală (microangiopatie vasa-nervorum). Neuropatia periferică se asociază cu tulburări ale inervației organelor pelvine, fenomen care conduce la: impotență sexuală, alterări a dinamicii
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]