1,443 matches
-
prima culegere, ele eșuând în sentimentalul romanțios sau în clasicismul pur decorativ monoton și uscat, în schimb critica salută în Grădina lui Teocrit (1928) o „revenire la matca primei personalități” (Perpessicius). În forma fixă a sonetului se închid grație și senzualitate, capacitate de evocare și meditație, prospețime de expresie și suavitate de simțire; o apropiere de Duiliu Zamfirescu, poet al idilelor cu figurație păgână, nu pare lipsită de temei. R. nu își limitează activitatea literară la aceea de poet. El traduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
cohorta celor chinuiți care se calcinează în căutarea esențialului”. El gustă Interior de C. Fântâneru, proza lui Gib I. Mihăescu, pentru care găsește formula concisă și exactă („vag, sterilitate, vid sufletesc și dezorientare” la primul, atmosferă „ambiguă, prilejuită de o senzualitate nestăpânită și cu preferințe pentru straniu și mister” la al doilea), sau pe insolitul M. Blecher, plasat în aceeași familie spirituală cu Lautréamont și Kafka. Curios lucru, respinge romanele lui Mircea Eliade, chiar și Maitreyi părându-i unul „ușor”, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
care s-au bazat ani buni pe atractivitatea perenă a designului minimalist, au decis să treacă la fapte. Noul șef al departamentului de design de la Volkswagen, Murat Guenak, are de Îndeplinit o misiune de salvare. El declară: „Vrem mai multă senzualitate, mai multă pasiune și mai multă emoție de la mașinile Volkswagen. O mașină nu poate exista În viitor dacă nu arată pasiune”. Să fim atenți la noile modele Audi cu o sămânță de simț animalic - capote puternice, aproape sculptate, grile ce
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Oprea, Romanul unei femei fragile, „Ziua literară”, 2003, 65; Horia Gârbea, Neliniștit, fără încântare, LCF, 2003, 32; Sanda Cordoș, Deshumări și emancipare, APF, 2003, 7-8; Ovidiu Mircean, O oglindă în care nu mai e nimeni, ST, 2003, 9; Iuliana Alexa, Senzualitate și moarte, RL, 2003, 43; Crenguța Năpristoc, „Agata murind”, OC, 2003, 198. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
se regăsește în Poezie deschisă, unde, ca odinioară Arhimede, poetul le „strigă contemporanilor noli me tangere”, având conștiința absurdei „neînțelegeri”, dar și credința că „Numai cine moare nu strigă” (Ascunsa rană). Lirica erotică a lui T. este încărcată de o senzualitate voit brutală, violent indiscretă, permanent în dispută cu o gingășie aproape florală, iar misterul carnal pare învăluit de un sentiment mistic ce apropie versul de primitivitatea pură, grea de sublimități, a Cântării Cântărilor, din care aici ajung câteva ecouri. Acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
Ion Caraion) sau la acela care revalorifică o modalitate expresionistă (Petre Stoica), ajungând la subtile alchimii poetice (Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov, Ilie Constantin, Șerban Foarță, Virgil Mazilescu, Adrian Popescu, Constantin Abăluță). Lirica feminină se înscrie între coordonatele senzualității diafane și cele ale cerebralității delicate (Gabriela Melinescu, Florența Albu, Doina Uricariu, Constanța Buzea, Simona-Grazia Dima). Lista cu numele poeților este impresionantă și vorbește de la sine despre exigențele revistei: Ion Negoițescu, Cezar Ivănescu, Al. Jebeleanu, Alexandru Lungu, Florin Mugur, Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
valoroase. Rubrici: „Cronica literară”, „Revista revistelor”, „Cronica Asociației”, „Idei, oameni, fapte”. Poezia nu depășește limitele minorului agreabil, intimist. Semnează versuri G. Tutoveanu, Al. T. Stamatiad, Alice Soare, Vladimir Cavarnali, Coca Farago ș.a. Publică proză Dan Petrașincu (modernism distilat prin retortele senzualității), I. A. Bassarabescu (realism comportamentist). Contribuie cu eseuri și studii de istorie literară Artur Gorovei, Augustin Z. N. Pop, Ovidiu Papadima, Gh. Vrabie. Cronica literară, lipsită de vervă, este asigurată de Gh. Hagiu, Aurel G. Stino, I. Argintescu, Ioan Șt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288588_a_289917]
-
adoratori ai lui Nana veniți în timpul expoziției la Paris găsim și "un Valaque, un prétendu comte, dont l'argent, toujours très irrégulier, avait une étrange odeur" [Zola, Nana, p.43]. Grupul masculin al Parizienei este elită societății, sensibilă la rafinament, senzualitate, provocare. Să luăm, de exemplu, Notre coeur și să-i examinăm pe admiratorii lui Michèle de Burne, care se adună în mezaninul ei rafinat, din strada Generalului Foy, după Saint-Augustin. Aici defilează cremă societății franceze: Maltry, filosoful; Lamarthe, scriitorul; Predole
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Ce constituie specificul și puterea Parizienei? Frumusețea? Bogăția? Elegantă? Toate împreună, dar mai ales o armonizare a acestor trăsături. Chiar în primele fiziologii literare, portretul Parizienelor denotă o ființă complexă, ca în baladele lui François Villon, în care el apreciază senzualitatea lor spirituală, finețea malițioasa și arta replicii. Paul de Kock da o definiție concisa și comuna a Parizienei din perioada cercetată: "une femme réellement belle, riche, élégante et spirituelle est Parisienne" [p.IX]. Fiind de acord, în principiu, cu fiecare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Dames, p.364]. Francezului, consemnează S. de Gramont [p.84], îi place să seducă și să fie iubit. Elegantă și farmecul fac parte din arsenalul seducerii. Ce are în plus Pariziana față de alte femei? Pariziana întruchipează grațioasa finețe, rafinamentul și senzualitatea feminină. Totul se conjuga cu elegantă: a reuși cu elegantă, a seduce, a trata, "elegantă este o armă, o insignă, un obiect care atrage respectul, o scrisoare de recomandare" [Beauvoir 1998, ÎI, p.280]. Elegantă, grațiozitatea, siguranța și dezinvoltura nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
prin contradicțiile și inconsecventa să, produs al unui temperament caracterizat prin combinația de sânge rece și cap fierbinte, simțul practic, dar sedus de artă, utopie, vis127. Alte calități ale francezului moștenite de Pariziana sunt realismul și ingeniozitatea, individualismul și indisciplina, senzualitatea și vanitatea, sociabilitatea, simțul echilibrului și al măsurii, caracterul jovial și optimist. Dar pe fundalul unui caracter care poate fi numit stabil al francezului, parizianul se caracterizează că tip instabil, curios și ironic, cu reputație de persoana ușuratica și capricioasa
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să în scenă, Pariziana nu face economie de mijloace. Totul se pune la bătaie: semnele (bijuterii, costume, maniere) și atmosfera (mister, obscuritate). Resursele spectacolului actualizează stratul ascuns al realității, care rămâne deseori implicit. Aparent inocentă (știind, de fapt, ce este senzualitatea și sexualitatea), Pariziana este, în realitate, o ființă destul de experimentata (fără iluzii în ce priveste dramă familială, a cărei cauza sau victima este), doritoare de o viața publică strălucită. Lipsa de profunzime o face să nu ia lucrurile prea în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fin" [Maupassant, Miști (souvenirs d'un garçon), în La parure, p.432]. Fiica contelui Ladricourt îl cucerește din priviri pe bătrânul baron Sandorff: "elle avait positivement rendu fou, avec șes regards de feu" [Zola, L'Argent, p.29]. Totul transmite senzualitate în descrierea Parizienei: "Mme de Marelle rajustant en face de la glace leș petits cheveux frisés de șes tempes, toujours défaits au sortir du lit" [Maupassant, Bel-Ami, p.303] În ansamblul aspectului exterior, Pariziana este un tot armonizat, reușind de fiecare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
femeia și rochia ei, un tot indivizibil?" [Baudelaire, 1971, p. 212, subl.n.]. Dragostea, notau frații Goncourt, este deseori "un rêve à propos d'une robe". Rochia este cartea de vizită a unei femei. Modă Parizienei este o poetica a senzualității. Funcțiile de stimulare erotică ale modei sunt cu atât mai bine îndeplinite, cu cat femeile se prezintă într-o manieră de fiecare dată nouă. Schimbarea de toaletă permite o schimbare de perspectivă și o resuscitare a interesului față de persoana deja
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
șont tentantes avec leurs toilettes claires, leurs toilettes légères qui montrent la peau" [Maupassant, L'inconnue, în La parure, p.685]. Costumul sculptează, cât permite codul estetic al epocii, corporalitatea sensibilă a Parizienei. Natură țesăturii (satin, mătase, dantelă, catifea) conota senzualitatea atingerii. Încorsetata, decorată cu mănuși și pălărie, în mătase, blănuri și dantele, Pariziana tulbură sufletele și inimile bărbaților. "Quand elle traversa leș salons, dans să grande robe de faille roșe à longue traine Louis XIV, encadrée de hautes dentelles blanches
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
text, fiecare dintre trăsăturile sale trimițând la toate celelalte. Pariziana personifica provocarea care distruge frontierele între real și ireal, fizic și fantasma, spirit și corp, exterior și interior, eroina și victima (a bărbatului, a familiei, a modei sau a propriei senzualități). Identitatea pariziana este schimbătoare, înșelătoare, un "semn flotant". Împovărata de toate neajunsurile, femeia de la sfârșitul secolului al XIX-lea este concepută în contradicție totală cu portretul idealizat de la începutul secolului. În românul realist/naturalist se constată o demitizare progresivă a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
după cum, în altă ordine de idei, fiecare din personajele autorilor examinați există în interiorul unui orizont etic specific, pus în evidență sub diferite unghiuri. Dintre toate orașele occidentale, Parisul are reputația unui imperiu al simțurilor. Femeia pariziana se considera de o senzualitate ieșită din comun și incomparabila la capitolul ars amandi. De aceea devalorizarea dragostei este un simptom frapant al transformării societății pariziene moderne. Rațiunea de a fi a femeii pariziene în literatura jumătății a doua a secolului nu mai este aceea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
explozia de culoare sau esențializat în câteva linii cu mare putere de sugestie. După aproape un deceniu, remarcăm unele modificări în tehnică și viziune, o mai bună articulare și abstractizare spre simbolistica modernă. În noile cadre rustice descoperim aceeași eleganță, senzualitate, obsesie a amănuntului ca altădată. Satul înseamnă pentru Ionel Spânu un loc al veșnicei reîntoarceri, un mit al redescoperirii de sine și , nu în ultimul rând, o oază de liniște în civilizația noastră stresantă. A surprins unele secvențe din peisajul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
dragostei și a păcii nu este pe sfârșite, ci că abia a ajuns la maturitate. O nouă melodie intră repede în inimile oamenilor, la fel de puternic cum o făcuseră celebrele tangouri ale începuturilor anilor ’30, readucând în aer o liniște, o senzualitate și o deli- ca tețe care păruseră pierdute. Compus de Mișu Constantinescu, pe versu rile lui Nicușor Constantinescu, Nicolae Vlădoianu și ale cunoscutului poet și textier de origine evreiască Eugen Mirea, Cristi înregistrează alături de orchestra Honigsberg, la Columbia, tangoul Stinge
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cea mai apropiată masă de scenă, punându-și în valoare trăsăturile, formele și ele- ganța, mai ales prin rochiile ei de gală, ce îi descopereau de fiecare dată pielea apetisantă. Sigur că nu au trecut multe seri până când, atras de senzualitatea aproape violentă pe care o emana, Cristi a intrat în vorbă cu ea și a invitat-o la o cafea. Era vrăjit de-a dreptul de buzele ei mari și cărnoase, de culoarea trandafi- rului roșu, de ochii ei mari
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
dacă vreți. Dar înainte trebuie să vă spun un secret al Zarazei, pe care nimeni în afară de mine nu-l știe. Toți erau numai ochi și urechi. Da, era perfectă... Toată parcă venită din altă lume, cu un șarm și o senzualitate sălbatică până în cele mai simple mișcări și priviri. Atât de frumoasă, dar atât de fru- moasă, încât ți-era teamă s-o atingi, să n-o murdărești cumva, să n-o zgârii, să nu se spargă ca un pahar de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
S’il revient un jour, À lui ma tendresse et la douce ivresse, Qu’un brûlant amour, Garde à son retour... Un velur sonor de culoarea și fluiditatea leneșă a mierii de pădure, o mușcătură dintr-un fruct nemaiștiut, o senzualitate diabolică potențată de o distincție tipic franceză. Căpătase un trecut și un prezent: fotografiile aduse mi-o arătau în Carmen la Metropolitan, în Eboli la Scala, în Adalgisa la Teatro Săo Carlos din Lisabona, în Fidalma la Gran Teatre del
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cât mai puțin, ca să îți păstrezi ușurința! Rămâi personaj. Nu se cântă niciodată aria aceea cu voce de Azucena! Cine ești? O prințesă superbă, cea mai fascinantă femeie de la Curtea Spaniei și povestești despre un trecut maur, numai dantelă și senzualitate și viclenie. E un moment fericit, poate singurul din operă. Dacă îmbraci haina mezzosopranei sumbre și cu prune în gură, adio și-un praz verde! — Adalgisa din Norma? — Grea, dar o iubeam foarte tare, pentru că mă scotea din repertoriul meu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Ale gerea lui Sir Georg Solti însuși. Cine să uite spectacolele de la Opera din Paris, din 1970, în care a dat peste cap toate cli șeele pe care se obișnuise să le aibă eroina lui Bizet? Avea de partea ei senzualitatea naturală, privirea fulgerătoare și seducția vocală înnăscută. Devenită franțuzoaică după căsătoria cu Emmanuel Bon de ville în 1974, Viorica a întruchipat la Palais Garnier, într-o ma nieră aproape referențială, câteva dintre personajele marelui repertoriu, alături de cei mai mari cântăreți
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
grotescă, alături de Salomeea Eddei Moser, simplă până la esență. "A fost un mare succes, ni s-au cerut multe spectacole în plus, mai ales din punctul de vedere al punerii în scenă. Am căutat mai degrabă esența textului de Wilde, decât senzualitatea la care te conduce imediat muzica lui Strauss. Am plasat deșertul în fundal, cu un Christ îngropat pe jumătate - bineînțeles, cu scandal din partea spectatorilor și am ales să subliniez as pectele dramei umane care se petrece, nebunia personajelor. și aici
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]