911 matches
-
istorică, deoarece nu-1 interesează. Menționăm că nici unul dintre autori nu citea și nici nu dorea să citească propria sa carte. Cunoscând aceste lucruri, puteți spune ce carte a citit fiecare? 8. DOUĂ VÂRSTE Gigel este un copilaș drăguț. Astăzi Își serbează ziua de naștere o dată cu tatăl său, care s-a născut În aceeași zi și lună. Tatăl lui Gigel Împlinește exact de 11 ori mai mulți ani decât copilul său. Peste 6 ani Însă el nu va mai fi decât de
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
În orizontul reconcilierii universale, un nou stil de viață ne oferă elixirul contactelor protejate - sexual, lingvistic sau ideologic. Organul fricii de viitor se grefează pe țesutul ororii de trecut. Secția de reanimare culturală ne implantează senin perfuziile reconcilierii. Anesteziați, vom serba ziua mondială a progresului 1. Aceste teorii relativiste despre om și societate au ajus să exercite o puternică influență chiar asupra mediilor teologice. În America de Nord, critica modernității din „cursul scurt” al manualelor deconstructiviste influențează chiar decizia asupra rosturilor pastorale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și ei Domnului Christos, abia născut de Fecioara Maria... (după Ion Dragoslav - Povești de Crăciun, București, 1914) Crăciunul la Bethleem Peștera nașterii Când se apropie sărbătorile Crăciunului, hagiii din toate părțile lumii creștine pornesc spre Palestina, leagănul legii creștine, ca să serbeze ziua sfântă a Nașterii Mântuitorului. În noaptea Crăciunului, evlavioșii se adună la Biserica măreață din Bethleem, zidită pe locul unde s-a născut Isus Hristos. Interiorul bisericii este strălucit. Pe jos - albe și curate lespezi de marmoră, acoperite cu covoare minunate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Alsacia, pătrunde în Franța, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în timpul războiului franco-german (1890), ca și în Țările de Jos, în Spania, Italia, Elveția. Apoi și în Orient. De pildă, în Rusia unde se bișnuia ca Ajunul Crăciunului să fie serbat în mijlocul unei păduri de brazi, unde cel mai frumos era împodobit. La noi, ca datină, pomul de Crăciun nu era cunoscut până la sfârșitul veacului al XIX-lea, iar la începutul secolului XX se întâlnea numai în casele nemților din orașele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
aprilie cădea sărbătoarea plugarului din părțile noastre de lume; căci Gheorghie înseamnă, în elină, lucrător de pământ; și lucrătorul de pământ, cu ajutorul suliții soarelui, biruiește balaurul iernii și al inerției solului. Mai mult: la aceleași epoci schimbătoare și consacrate, se serba atunci, ca și acum, ziua învierii lui Mitra, ori a lui Osiris, după ce omul-Dumnezeu stă în întunericul de mormânt al peșterii trei zile. Era bucuria revenirii soarelui de primăvară, manifestată prin muguri și flori, prin daruri de miei și ouă
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Liceului Nr. 2, la care știu că lucra prof. Geo Nichita. 539 De la doamna directoare Poleac nu am primit documentele trimise de prof. V. Tempeanu. Ele erau necesare autorului Monografiei, la care voia să continue munca, chiar dacă nu se va serba Semicentenarul școlii. Toate au rămas În arhiva Liceului, sau poate la... cel ce se străduia să Încropească Monografia. 919 ca simplu particular). Am trimis și o cerere În acest sens. Cum stați cu sănătatea? Ați primit medicamentele de la München? Nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mata pe a școalei, sau e vorba de altă monografie? Astfel fiind lucrurile, V-aș ruga să luați contact cu d. Nichita și cu d-na directoare, ca să se limpezească această chestiune, căci și În cazul, când nu se mai serbează semicentenarul - din motive misterioase - anuarul nu poate fi Împiedicat să apară și, În acest caz, alcătuitorul lui are nevoie de materialul documentar, pe care l-am trimis, și pe care nu-l poate neglija, decât din motive de rea voință
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mi-a trimis un capitol interesant din Biografia ce-mi plănuiește. E intelectual de adevărată rasă; dar prea modest. Sunt invitat la Pitești pentru a ține o conferință. Subiectul meu: Actualitatea ideilor pedagogice ale lui Goethe. La anul se vor serba cei 75 ani de la Întemeierea soc. „Junimea” a elevilor acelui liceu. Printre fondatori figurează și Minulescu. Cele cuvenite familiei matale; iar matale Îți urează sănătate deplină de la ai mei și revedere cu bine V. Tempeanu P.S. Am găsit o notiță
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Semicentenarului nu va avea loc, deși se folosea de materialul documentar trimis de prof. V. Tempeanu. 932 Mulțumiri pentru frumoasele vești, pe care mi le-ați trimis prin ultima misivă, mai ales aceea, că la 30 iunie 1971563 se va serba Semicentenarul liceului 2. Am propus În scris și-mi pare rău, că n-am adunat mai multe semnături, să se numească acum, cu prilejul sărbătoririi semicentenarului, „Elena Doamna” soția lui Cuza, care a locuit multă vreme la Ruginoasa, jud. Baia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din vreme, ca să nu se ivească nemulțumirile iscate cu 570 D. Frițescu este autorul unei monografii Închinate școlii primare (azi generale) Nr.1, de pe str. I. Dragoslav, din păcate rămasă În manuscris, deși era gata la data când s-a serbat Centenarul. 571 Pe o micromonografie „R. Schweitzer-Cumpăna” apărută la Editura Meridiane, marele artist a avut amabilitatea să-mi adreseze rânduri pe care poate nu le merit. L-am cunoscut personal, cu prilejul unui prânz la prof. V. Tempeanu și mi-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și ține la mine, dar mai ales la ideea de a reapărea o revistă de mare clasă, cum a fost cea condusă de Gorovei. știu eu dacă urmașii vor fi la Înălțimea lui?576 Prin urmare, semicentenarul nu se mai serbează. Cel puțin anuarul festiv iese? Îți trimit matale o copie de pe un raport al meu cu privire la această școală și la uneltirile Canaliei, a cărui Întreagă viață a fost numai să facă rău, să Împiedice binele. De aceea am fost o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
deschiderea „Muzeului pentru literatură”. Deunăzi am trimis direcției Liceului No. 2 două dovezi de sărbătorire a semicentenarului altor licee: un anunț recent al liceului din Găești și altul - al Gimnaziului „Alecu Donici” din... Fălticeni (de acum vreo 30 ani) - ambele serbându-și această aniversare. Am o rugăminte: dacă articolul trimis despre Înființarea școalei secundare nu apare sigur În presa suceveană, te rog să mi-l Înapoiezi, ca, modificat, să-l trimit doamnei Ungureanu, care, cum mi-a telefonat, adună „Amintiri folticenene
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
așa, ca să nu fiu spin În ochii celor (sau celui), care s-au zeificat („autozeificat”, cum bine mi-a scris Turculeț) În „Anuarul festiv” al lui „N. Gane”, scos cu prilejul Centenarului și din cauza căruia, bănuiesc, că nu s-a serbat semicentenarul liceului No. 2583, deși acest lucru s-a făcut de absolut toate celelalte licee din Țară. Nu-i nimic, Însă: adevărul istoric nu poate fi Înăbușit. Voi găsi eu prilejul să scriu În altă parte acest istoric. Primirea extraordinar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
medic dl. Dr. Diaconescu, cel care ți-a dat rețeta, mi-a făcut o surpriză, care mi-a produs sentimente amestecate. Poate că mata știi despre ce e vorba 594. Ai văzut, cred, din ziare, că În alte orașe se serbează cu fast semicentenarul școlilor și că Însuși tov. Ceaușescu le trimite mesagii calde de salut. La noi lucrează Încă... oculta 595. Salutări de la ai mei. Arată sărutări de mâini doamnei matale. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu 47 Bft
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Aștept deci. Până atunci sărutări de mâini Doamnei matale și cele mai bune urări de sănătate și cu toată prietenia. V. Tempeanu 634 Melanie și Virgil Tempeanu s-au născut În aceeași lună, aceeași zi, doar În ani diferiți. Își serbau ziua de naștere la 10 septembrie. 990 74 8120, Buftea 18 dec. 1975 Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc mult pentru ampla epistolă, care a fost adevărată confesiune cu bune și rele. Imediat i-am dat telefon d-nei Ungureanu, care e cam
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe cei reținuți acolo și pentru asta trebuia să-i căutăm punctele vulnerabile. O altă idee era să ne înarmăm, să procurăm armament de la soldații ruși. Iar pentru zilele de 7 și 8 noiembrie, care erau zile nelucrătoare, că se serba marea victorie a revoluției socialiste, noi pregătisem o mică diversiune. Se făcea o tribună cam în zona Palatului Sportului de acum, și acolo luau loc oficialitățile orașului, ale județului, de la partid, capii militari și oficialitățile rusești. Și noi trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
parcă și prin culoare, se manifesta luându-ne jalea și ducând-o mai departe... Eu atunci mă gândeam acasă, pentru că era Sfântul Nicolae. Și poate că nici o sărbătoare nu avea atâta fast cât avea ziua de Sfântul Nicolae. Tata își serba cu sfințenie ziua. Cât eram la țară, veneau din împrejurimi, protipendada localităților, pentru că la tata se tăiau purcei, se tăiau miei, se bea țuica de Pitești... După ce am pierdut tot de acolo și am ajuns în Constanța, săraci ca toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
După ce am pierdut tot de acolo și am ajuns în Constanța, săraci ca toți ceilalți, ziua de Sfântul Nicolae nu mai era chiar la fel... Veneau mai puțini, sigur că da, se împuținaseră, dar ziua, totuși, se păstra... Nu se serba ziua mea sau ziua mamei, dar ziua de sfântul Nicolae, da. Și eu mă gândeam ce e acasă... Ș-atuncea a venit Ștefan Pascu pe punte, și a avut impresia că am vreun gând. Și m-a întrebat ce am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fost colegi cu el la Iași, mi-au spus că era copil de spălătoreasă, dotat intelectual extraordinar... de la ăia la socialism științific și la filozofie le era frică să meargă la ore când era el, ce probleme punea. Când își serba ziua de Sfântul Mihai, îl serba și pe rege... Citise Capitalul, citise Kant, citise Aristotel, Platon... și la matematică se descurca cu o ușurință uimitoare. Dom’le, până la urmă eu am plecat, și el, din câte am auzit eu, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mi-au spus că era copil de spălătoreasă, dotat intelectual extraordinar... de la ăia la socialism științific și la filozofie le era frică să meargă la ore când era el, ce probleme punea. Când își serba ziua de Sfântul Mihai, îl serba și pe rege... Citise Capitalul, citise Kant, citise Aristotel, Platon... și la matematică se descurca cu o ușurință uimitoare. Dom’le, până la urmă eu am plecat, și el, din câte am auzit eu, n-o mai terminat anul 4 că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
izbucniri de veselie și de voie bună. Era aici, tot Iașul... de la cei cu stare, până la cei nevoiași veniți din mahalalele sărăcăcioase de pe malurile Bahluiului și ale Nicolinei, pentru care ieșirea de sâmbătă seara, reprezenta bucuria vieții lor și o serba îmbrăcând straiele de sărbătoare. Era locul de întâlnire și plimbare a fiilor și fiicelor mahalalelor și al întregii tinerimi. „Turul pe Lăpușneanu”, între Piața Unirii și Corso, a intrat în obișnuința ieșenilor, ca tabietul cafelei sau ziarul. Calea Lăpușneanu avea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
săptămîni, de azi începînd . Voi păstra totul în secret, nu însă față de puținii mei intimi, ca lovitura să aibă efectul ce-l doresc. Așa cum v-am spus, sîmbăta, 9 dec[embrie], d[upă] a[miază], de pe la 17 în sus, voi serba 30 de toamne ce le împlinesc mîine. Vă rog foarte mult să veniți (și să mă anunțați telegrafic ora cînd veniți ca să vă aștept). Grăbindu-mă ca scrisoarea să ajungă cît mai repede, închei urîndu-vă, din partea noastră, numai bine. Cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
casă cu cerdac, doi urători]”> Dragii noștri, În pragul Anului Nou 1978 vă urăm, din toată inima, multă sănătate, noroc și fericire, ani mulți și rodnici în succese literare. Dorim vajnicului nostru fin Ducu Alexandru și minunatei Roxana, care și serbează la 5 ianuarie ziua de naștere, să obțină în anul ce vine succese tot mai mari la învățătură și să aibă spor la citirea cărților frumoase. La mulți ani 1978! Nuța, Lăcrămioara și Mihai Drăgan P.S. Am primit ed[iția
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Dimitrie A. Sturdza își exprima convingerea că "serbarea de astă di are o mare însemnătate. Ea este una din faptele care va sta ca semn despărțitor între trecut și viitor"1483. În cadrul aceluiași discurs, domnul Dimitrie A. Sturdza aprecia că "serbăm pe Ovidiu în (...) cetatea Tomis, în care el a trăit, și-l serbăm în frumosul monument ce se ridică dinaintea nostră, nu ca străini, ci ca urmași ai neamului lui, ca descendenți din însuși ilustrul popor căruia el aparținea"1484
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mare însemnătate. Ea este una din faptele care va sta ca semn despărțitor între trecut și viitor"1483. În cadrul aceluiași discurs, domnul Dimitrie A. Sturdza aprecia că "serbăm pe Ovidiu în (...) cetatea Tomis, în care el a trăit, și-l serbăm în frumosul monument ce se ridică dinaintea nostră, nu ca străini, ci ca urmași ai neamului lui, ca descendenți din însuși ilustrul popor căruia el aparținea"1484. În încheierea discursului său, Dimitrie A. Sturdza îi îndemna pe participanți: "(...) să salutăm
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]