523 matches
-
limfoamele, sarcoamele și carcinoidul. Evoluția anatomică a unui cancer colonic. Cancerul colonic este definit la nivelul peretelui colonic drept existența celulelor neoplazice sub musculara mucoasei; după depășirea acestei limite și semnarea caracterului de malignitate, extensia locală se face spre submucoasă, seroasă (pentru colon și rectul cu peritoneu) sau grăsimea perirectală. În procesul de extensie pot fi invadate organele vecine: peritoneul (porțiunile libere: cec, sigmoid, transvers), ureter, duoden (colon drept), ureter, vezică urinară, uter (sigmoid), vagin, vezică urinară (rect). Ganglionii limfatici în
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
secundară dietei sărace în fibre (1/2 din pacienți)Hipertrofie musculară, spasm, contracții neregulate epidemiologie - Comună în țările dezvoltate - Crește odată cu înaintarea în vârstă - 65 ani- 1/3 - 80 ani-1/2 2 anatomie patologică Macroscopic Pungă de mucoasă acoperită cu seroasă/absența stratului muscular - Microscopic - Localizare oriunde în colon - Peste 90% în sigmoid și descendent Complicații - Diverticulita - inflamație pericolică, peritonită localizată, formare de abcese - Fistule (colovezicale frecvente) - Inflamațiefibroză-stricturi -Hemoragie-rupturi vasc în peretele slăbit Acute, importante, autolimitate prin tromboză vasculară spontană Cauză
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
pentru reluarea evoluției locale (pulmonare), fie pentru diseminarea la distanță, pe cale hematogenă sau limfatică. 7.2.2. ANATOMIE PATOLOGICĂ Tuberculoza produce trei tipuri de leziuni: leziuni foliculare, leziuni exsudative și leziuni atipice. Leziunile exsudative se întâlnesc în special la nivelul seroaselor și se deosebesc de leziunile exsudative ale altor inflamații banale prin elementele celulare conținute de aceste exsudate care conțin aproape în exclusivitate limfocite și macrofage. În acest exsudat, bacilul Koch, poate fi pus în evidență mai mult sau mai puțin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
segmentelor bronșiectatice, luând aspectul unei vomici. Sputa se colectează pe 24 ore într-un pahar de colectare unde se depune în trei straturi: la fund un sediment purulent, așa numita magmă purulentă; la mijloc un strat mucos; superior un strat seros. Alteori întâlnim o depunere în 4 straturi: la fund stratul purulent verzui; stratul mucos; un nou strat purulent cu „stalactite” care pătrund în stratul mucos; deasupra stratul spumos și bine aerat. Expectorația este de obicei inodoră și conține germeni gram
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
ulcer gastroduodenal (UGD), boală ulceroasă sau ulcer peptic (termen considerat depășit în prezent). UGD este definit anatomopatologic ca o pierdere de substanță circumscrisă, unică sau multiplă, însoțită de distrucție tisulară cel puțin până la nivelul muscularei mucosae. Pierderea poate penetra până la seroasă și este limitată prin inflamație. Epidemiologie Prevalența clinică a UGD este variabilă în funcție de cele două cauze majore: Helicobacter pylori (HP) și AINS. Se estimează că infecția cu HP afectează 50% din populație, dar numai 15% din persoanele infectate fac UGD
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fibrinoidul. Corpii hematoxilinici reprezintă resturi nucleare provenite din procesul de apoptoză. Sunt considerați echivalentul in vivo al fenomenului LE. Fibrinoidul este un material eozinofilic amorf care se depune pe vasele sanguine de-a lungul fibrelor de colagen și pe suprafața seroaselor. Structurile tisulare afectate cel mai frecvent sunt vasele sanguine (vasculita în vase de calibru mic și mediu cu afectare consecutivă a organului tributar), glomerulul renal (există 6 tipuri OMS de nefrită lupică), tegumentul (leziuni specifice), plexul coroid. Pot fi afectate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în vase de calibru mic și mediu cu afectare consecutivă a organului tributar), glomerulul renal (există 6 tipuri OMS de nefrită lupică), tegumentul (leziuni specifice), plexul coroid. Pot fi afectate în mod variabil ganglionii limfatici, splina, ficatul (hepatita lupică), membranele seroase (pleura, pericardul, mai rar peritoneul), cordul, sistemul nervos central. Tablou clinic Debutul bolii poate fi acut sau insidios prin manifestări clinice polimorfe care evoluează cu perioade de exacerbare și remisiuni. Manifestările clinice pot surveni simultan sau apar succesiv. Portretul robot
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
profunzimea leziunilor și regiunea interesată. 12.2.1.1. Profunzimea leziunilor a. contuzii superficiale care cuprind leziuni limitate la nivelul țesutului celular subcutanat reprezentate de: echimoze, hematoame, seroame și edem dur post-traumatic; b. contuzii profunde leziunile depășesc aponevroza regiunii sau seroasa cavităților. Dacă avem în vedere acest criteriu, contuziile pot fi: simple fără leziuni viscerale grave cu leziuni viscerale de intestine și gravitate variabila (rupturi de organe în cavități sau ale pediculilor vasculo-nervoși în regiunile periferice); mixte cele doua tipuri de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
moderate (medii) sunt consecințe ale unor traumatisme mai importante: fenomenele ce apar au caracter inflamator, sunt vii și persistente. Elementul vascular este dominant și mai important, la acesta adăugându-se prezența de leziuni ale țesutului celular subcutanat: echimoze, hematoame, colecții seroase, etc. Procesele de resorbție ce le antrenează explică persistența fenomenelor inflamatorii. Zona interesată prezintă același aspect clinic, ca orice alt proces inflamator de alte etiologii. reacții majore sau grave; sunt direct proporționale cu: întinderea și profunzimea distrucțiilor tisulare (musculare, vasculare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Leziunile produse prin strivire, compromit cel mai frecvent vitalitatea pielii determinând o mortificare cu formare de escară, care prin eliminare transformă contuzia în plagă. Țesuturile subiacente pot suferi multiple decolări, rupturi vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul cavității abdominale se produc: rupturi de organe parenchimatoase sau cavitare, rupturi vasculare cu formare de hematoame sau
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul cavității abdominale se produc: rupturi de organe parenchimatoase sau cavitare, rupturi vasculare cu formare de hematoame sau hemoragii în seroase, etc. 12.2.5. EXAMENUL CLINIC AL UNUI CONTUZIONAT Anamneza completă, însoțită de un examen obiectiv metodic, generalizat și efectuat în dinamică, este foarte importantă. Interogatoriul trebuie să stabilească prin datele culese de la bolnav sau anturaj momentul producerii accidentului și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Inspecția zonei contuzionate va aprecia întinderea, prezența sau absența excoriației (leziune superficială a pielii), edemul, modificările de culoare ale tegumentelor (roșu, violaceu, galben verzui etc.). Palparea va evidenția modificări de temperatură locală (rece sau cald), consistența formațiunilor postagresiune (hematoame, colecții seroase etc.), prezența sau absența pulsului arterial periferic. În contuziile profunde palparea va aprecia existența herniilor musculare (ca urmare a leziunilor aponevrotice), dezinserții sau rupturi musculare și/ sau tendinoase, manifestată clinic prin impotență funcțională selectivă. Prezența de hematoame circumscrise sau difuze
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
vascular care îl alimentează și care transmite în întreaga masă a acestuia pulsații sincrone cu pulsul; acesta este un element clinic cheie care precizează forma anatomo clinică a hematomului (pentru detalii vezi „traumatismele vasculare”). 12.2.6.3. Seromul (colecția seroasă Morell-Lavallș) Este o acumulare de lichid serolimfatic cuprinsă între fața profundă a hipodermului și fascia de înveliș a regiunii, (fig.12.3 ), consecutiv ruperii vaselor limfatice la nivelul orificiilor care străbat fascia. Seromul este determinat de traumatisme tangențiale față de planul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire (plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave (cu leziuni viscerale). Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pot interesa organe cavitare determinând la torace pneumotorax sau
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Sunt frecvente și relativ ușor de recunoscut. Practic orice traumatism care determină leziuni tisulare se însoțește și de interesarea vaselor limfatice. În majoritatea cazurilor sunt interesate vase limfatice mici astfel încât lezarea lor determină pierderi puțin importante de limfă. Cu excepția colecțiilor seroase descrise de MorellLavallș, leziunile limfaticelor se întâlnesc mai frecvent după intervenții pe axilă, triunghiul lui Scarpa, după evidări ganglionare sau intervenții pe torace și regiunea cervicală când sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
semne de compresiune mediastinală și alterarea rapidă a stării generale ca urmare a puncțiilor repetate și spolierii organismului de grăsimi și proteine. Aceasta indică terapia chirurgicală de urgență. În rupturile traumatice ale vaselor limfatice mici și mijlocii se produc colecții seroase întinse, mai ales în zonele unde există aponevroze puternice. 12.4.5. TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR VASCULARE ACUTE 12.3.5.1. Tratamentul traumatismelor arteriale Tratamentul leziunilor vasculare acute constituie o urgență medicochirurgicală. Intervenția de urgență în aceste cazuri are drept scop
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
tumor” Primul caz de tumoră pulmonară benignă cu celule clare a fost raportat în 1963 [106]. Este o tumoră cu origine controversată. În timp ce unii autori sugerează originea epitelială a tumorii (în epiteliul nonciliat al bronșiolelor, celulele Clara sau în celulele seroase epiteliale) [4], alți autori au demonstrat rezultate negative pentru testele imunohistochimice cu markeri epiteliali (citokeratina), însă cu teste pozitive pentru proteina S-100 și melanina neagră umană sau proteina asociată melanozomilor [50, 51]. Tumorile descrise în literatură au fost asimptomatice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
5%; malformațiile splenice - 5%; malformațiile pericardice, hepatice și pancreatice, fiecare cu câte 2,5%. Herniile diafragmatice congenitale sunt mai frecvent întâlnite la bărbați. Acestea pot fi: embrionare (fără sac herniar) și fetale (cele două cavități sunt separate de un „diafragm seros”; există sacul herniar) [61]. Mecanismul care stă la baza apariției acestor hernii congenitale este întreruperea dezvoltării, migrației sau fuziunii precursorilor diafragmatici [36, 37, 69, 88]. Localizarea acestor hernii este în concordanță cu fuziunea defectuoasă a unuia sau mai multora din
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
ce par să se dezvolte mult mai târziu în viața fetală. De regulă, aceste hernii sunt expresia unei comunicări libere între cavitatea pleurală și cea peritoneală (nu există sac herniar). Rareori sunt rezultatul unui deficit de muscularizare a diafragmului („diafragm seros”) și se formează mai târziu în viață, având un sac format din membranele seroase. Un rol important îl au factorii favorizanți reprezentați de gradientul de presiune dintre cavitatea abdominală și cea toracică (presiunea ridicată din cavitatea abdominală și presiunea negativă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
hernii sunt expresia unei comunicări libere între cavitatea pleurală și cea peritoneală (nu există sac herniar). Rareori sunt rezultatul unui deficit de muscularizare a diafragmului („diafragm seros”) și se formează mai târziu în viață, având un sac format din membranele seroase. Un rol important îl au factorii favorizanți reprezentați de gradientul de presiune dintre cavitatea abdominală și cea toracică (presiunea ridicată din cavitatea abdominală și presiunea negativă din cavitatea pleurală) și aspirația intratoracică a viscerelor abdominale (100). Prezența ficatului și splinei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
studiat aplazia completă a unui hemidiafragm [4, 5]. Sacul herniar absent în herniile embrionare este prezent în herniile fetale. În cele mai multe hernii ale cupolei diafragmatice sacul herniar lipsește, iar cavitatea abdominală comunică liber cu cea pleurală. Prezența așa-numitului „diafragm seros”, ca urmare a deficitului de muscularizare a diafragmului, caracterizează hernia diafragmatică cu sac herniar. Acest diafragm seros, din care se dezvoltă sacul herniar, întârzie migrarea viscerelor abdominale în torace. Existența sacului herniar are o importanță deosebită întrucât limitează tranzitului organelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
herniile fetale. În cele mai multe hernii ale cupolei diafragmatice sacul herniar lipsește, iar cavitatea abdominală comunică liber cu cea pleurală. Prezența așa-numitului „diafragm seros”, ca urmare a deficitului de muscularizare a diafragmului, caracterizează hernia diafragmatică cu sac herniar. Acest diafragm seros, din care se dezvoltă sacul herniar, întârzie migrarea viscerelor abdominale în torace. Existența sacului herniar are o importanță deosebită întrucât limitează tranzitului organelor abdominale în cavitatea toracică. În statistica proprie am observat preponderența cazurilor fără sac herniar (circa 3/4
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
Tumorile benigne sau maligne cu punct de plecare diafragmatic sunt foarte rare. Diafragmul este afectat mai frecvent indirect, prin invazie de la o formațiune tumorală a unui organ din vecinătate (plămân, ficat, esofag, stomac etc.) sau de determinări secundare la nivelul seroaselor, care îl tapetează-pleurală sau peritoneală. ISTORIC Foarte puține informații se găsesc în literatură în legătură cu acest subiect, ceea ce ne arată raritatea unor astfel de cazuri. Grancher (1868) este creditat cu prima descriere a unei tumori diafragmatice, un fibrom benign, descoperit cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
în condițiile în care România se găsește într-o zonă cu frecvența crescută de apariție a chistelor hidatice. Chistul hidatic primitiv al diafragmului este foarte rar întâlnit, infestarea, în cazul acestuia, fiind pe cale hematogenă. Acesta se dezvoltă între cele două seroase care tapetează diafragmul, adică pleura și peritoneul. Simptomatologia este nespecifică la fel ca și pentru restul formațiunilor cu această topografie [6, 14]. Pentru diagnostic se pot folosi în plus testele serologice Cassoni și Weinberg-Pirvu. Caracteristic pentru chistul hidatic diafragmatic primitiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]