1,344 matches
-
așteptat 15 zile. După ideile mele, atunci el era un adevărat Cincinatus al Romei vechi. O casă mică, În genul englezesc, asemănător cu cele ale vecinilor, era palatul președintelui Statelor Unite. Nici o gazdă, nici măcar valeți. Am bătut la ușă, o tânără servitoare a deschis. Am Întrebat dacă generalul e acasă și mi-a răspuns că este. I-am spus că i aduc o scrisoare. Mi-a cerut numele, greu de pronunțat În englezește, pe care ea nu l-a putut reține. Intră
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
militar al României la Moscova, iar celălalt director adjunct la IRSOP Despre Mărită Iliescu, mama de partid și de stat a lui Iliescu, Lumea liberă prezintă următoarea fișa biografica: MĂRITĂ ILIESCU "Mama vitregă a lui Ilici a fost, după 1944, servitoare și bucătăreasa la Ana Pauker. După 1945, Dej a alfabetizat-o și a trimis-o la Agenția Economică de la Sofia, unde a stat multă vreme. De la Sofia, Dej a trimis-o la Agenția Economică de la Moscova, dar, la cererea rușilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
l-am fi catalogat printre compozitorii minori. N-a depășit nivelul muzicii de larg consum (valsuri, marșuri, polci), așa că să stea la locul lui, alături de Ivanovici & comp. și să fie cântat duminica, în parc, când sfârâie mititeii și se plimbă servitoarele cu cătanele în permisie. Austriecii l-au declarat rege al valsului (imposibil la noi, fiindcă avem un singur post de meta-rege, ocupat de Hagi) și, la fiecare început de an, adună spuma cremei societății vieneze în fosta sala a manejului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sărac - este de o curățenie exemplară” <endnote id="(585, p. 254)"/>. „Nici chiar evreicele mai bogate” din spațiul românesc nu șovăie să-și văruiască pereții casei „cu mâna lor”, notează Rudolf Henke În 1877 <endnote id="(299, p. 134)"/>. O servitoare ruteancă (personaj dintr-un roman semnat de Aharon Appelfeld) povestește cum făcea, prin anii ’30, curățenie În casele evreiești din orașele bucovinene : „De Paștile evreiești, [...] am muncit din greu : frecam oalele cu nisip, după aceea le cufundam Într-un butoi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de elegante și erau Împodobite cu lanțuri de aur și inele cu pietre prețioase, Încât unele dintre contesele noastre engleze ar rivaliza cu greu cu ele. Rochiile lor aveau trene lungi și minunate, ca acelea purtate de prințesele care au servitoare a căror singură Îndeletnicire este de a le purta trena. Aceasta demonstrează marea bogăție a unora dintre evreii din Veneția” <endnote id="(225, p. 108)"/>. Probabil că În Anglia acelei epoci se răspândise faima frumuseții și bogăției evreicelor sefarde din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
probabil se pregătea să mă apostrofeze. Dar am scăpat tocmai la timp! [19] Să nu se creadă însă că viața mea de copil refugiat se scurgea tihnită între lecturile ziarelor, „lumea” noastră și conferințele lui Niculae Iorga. Ne mai având servitoare, multe dintre atribuțiile exterioare ale „fetei la toate” îmi reveniseră de plin drept mie - fratele meu fiind prea mândru pentru aceasta -, așa încât programul zilnic era mult mai bogat și mai variat, cuprinzând și alte preocupări decât acelea intelectuale. Dimineața începea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
tipic al unei astfel de „educații“ care Îl strică pe cel care-i acceptă favorurile, o concesie făcută puterii magice ale acelei „picături“, chiar dacă aceasta provenea de la o biată metisă vîndută unui cacique∗ sau era rezultatul unui viol asupra unei servitoare indiene, de către stăpînul ei spaniol beat? Însă călătoria noatră se apropia de sfîrșit, iar profesorul a amuțit. Drumul s-a curbat și am trecut un pod peste același rîu pe care-l văzuserăm mai devreme, dimineața, ca pe un firicel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
față se reflectă un colț al pianinei din partea opusă, ce pare un fel de fronton cerat În lumina cernută prin perdelele frumos croșetate, cumpărate acum vreo cinci ani de la Viena. Însoțitoarea noastră iese puțin din casă, fiind strigată de o servitoare, timp În care Începem precipitat să ne facem poze cu aparatul nostru digital În diferite ipostaze: cu fiică-mea În fața pianului, cu mine la biroul tatălui, cu nevastă-mea În fața oglinzii. După care, oarecum satisfăcuți și cu un aer nevinovat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
În domeniul medicinei. Subsecția Femenină Biopolitică a Astrei a avut un rol important În promovarea educației fetelor, mai ales a celor de la țară, În igiena nașterilor, dar și În găsirea unor locuri de muncă sigure (e drept, mai ales ca servitoare În casele orășenilor Înstăriți). Practic, asistența socială s-a dezvoltat pentru prima oară În România, inclusiv În sensul calificării superioare, grație Subsecției Femenine a Astrei. Veturia Manuilă, eugenistă pe filiera educației americane, este ctitoră a primei Școli superioare românești de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
percepeau prostituatele nu doar ca infractoare, ci și ca mame sau femei tinere care puteau deveni mame. Mai mult, ei recunoșteau faptul că femeile adesea deveneau prostituate din cauza neajunsurilor economice sau deoarece cădeau victime meseriilor lor, În special dacă erau servitoare. De aceea, unii adepți ai eugeniei au propus măsuri radicale pentru a Împiedica femeile din clasele proletare să cadă victime prostituției, chiar dacă aveau o propensiune naturală pentru acest comportament degenerat: Trebuie asigurate salarii egale pentru bărbați și femei, protecție muncitoarelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
unii adepți ai eugeniei au propus măsuri radicale pentru a Împiedica femeile din clasele proletare să cadă victime prostituției, chiar dacă aveau o propensiune naturală pentru acest comportament degenerat: Trebuie asigurate salarii egale pentru bărbați și femei, protecție muncitoarelor Însărcinate și servitoarelor ș...ț salarii minime pentru angajatele În restaurante, cârciumi, cafenele; recunoașterea paternității și obligativitatea tatălui de a-și crește copiii... eliminarea rubricii „ilegitim” din codul civil 73. Astfel, unii eugeniști sperau să prevină, Într-o oarecare măsură, prostituția și să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
asociația se ocupase de problemele femeilor de la sate, dar fără regularitate. Membrele Uniunii Încercaseră să găsească locuri de muncă sigure pentru tinerele femei din mediul rural care migraseră la oraș, identificând familii din clasa de mijloc ce aveau nevoie de servitoare. De asemenea, Uniunea Încercase să Înființeze și unele școli comerciale pentru astfel de femei, În cadrul cărora erau Învățate cusutul și alte ocupații „feminine”. Nu În ultimul rând, organizația Încercase să educe femeile de la sate despre datoriile lor de mame și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a Întări legătura femeilor cu mediul rural. Cu toate acestea, percepția promotorilor reformelor eugeniste despre migrația urbană era construită pornind doar de la imaginea femeilor care Într-adevăr aleseseră să se mute la oraș și lucrau mai ales ca bucătărese sau servitoare În casele burgheze și care erau, de altfel, singurele femei de la sate pe care eugeniștii le cunoșteau. Felul În care Subsecția Biopolitică Femenină a Astrei planificase școlile țărănești pentru femei aproape ignora problemele economice, probabil cel mai important motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
a conduce la biserică pe atâția rătăciți, mai ales căutând să se reguleze atâtea căsătorii în neregulă ce se află între catolicii din oraș. S-a recomandat de asemenea într-un chip deosebit ca terțiarele să se îngrijească de plasarea servitoarelor catolice în familii bune unde să nu fie în primejdie de a-și pierde credința și cinstea. 7) La urmă s-a propus ca fraternitatea din București să adune un fond pentru fabricarea sau cumpărarea unei Candele de argint care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
decât să zică: „Ce?” Apoi, fulgerător, se întoarse cu mâinile întinse în disperare spre familia sa. În aceeași clipă Jurowschi a tras câteva focuri de revolver asupra țarului. Victimele cădeau una după alta. Numai două fiice ale țarului și o servitoare nu fuseseră atinse. Ele alergau de jur împrejurul odăii în plânsete și strigăte disperate. Ca prin minune gloanțele nu le atingeau. Jurowschi, Voicov și alți câțiva cekiști s-au apropiat de ele și le-au pus revolverul la cap, trăgând cât mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să fie îngropat, clopotul bisericii a bătut încontinuu, un semn al respectului și iubirii de care se bucura printre supuși. Blestemul castelului a persistat și după moartea domnitorului. Fiul cel mic al lui Cuza, Dimitri, se îndrăgostește de una dintre servitoare și se sinucide în camera sa, după ce Elena Cuza o alungă pe tânără. Tânărul este înmormântat tot în curtea bisericii, în stânga tatălui său. Celălalt fiu, Alexandru, moare în 1890 în timpul lunii de miere pe care și-a petrecut-o în
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
Bossel. Mai erau baluri mascate la sala Franzelaru 255, la sala Ziepser 256, la Pomul verde 257, la Jignița 258. Apoi un altul la Dacia, altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău era numit astfel fiindcă măsculițele, mai cu seamă servitoarele, veneau desculțe, își spălau picioarele în hârdău, își puneau ciorapii și ghetele sau pantofii pe care îi aduceau în mână și apoi intrau în bal. Motivul e lesne de înțeles: antreprenorul nu tolera ca măștile să intre în sală cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu încălțămintea murdară de noroi sau de zăpadă. Balul acesta atât de inferior, frecventat de elementul femeiesc, era foarte căutat de bărbații din societatea mai de sus; tot tineretul băieților „de familie“ venea la acest bal spre a danța cu servitoarele care, pe vremea aceea, erau, de multe ori, fete drăgălașe. Pe atunci profesia galanteriei nu era destul de răspândită pentru ca să atragă și să le facă cocote de marcă, pe toate câte erau frumușele. Aveam 18 ani când am intrat pentru întâia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dacă te cunoșteam mai demult, bună treabă am fi făcut împreună. Cu cât incultura lui Drasch apărea mai evidentă, cu atât și popularitatea lui creștea mai mult. Însă această popularitate se exercita numai printre clasele cele mai de jos, printre servitoare, mahalagioaice, precupeți și precupețe etc. Manierele ca și înfățișarea doctorului impresionau adânc aceste naturi primitive care nu vedeau decât aparențele. Drasch era înalt, avea o figură energică, purta întotdeauna pălărie cu marginile foarte largi, avea un picior colosal de mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de altădată București, 1965, pp. 70-71). Totodată, pe scenă răsunau cântece patriotice: Muzica sună, Șoimul, Dați ajutoare pentru răniți; când apărea o ediție specială a ziarelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zilei; o doamnă Orăscu și fiica sa Cleopatra au fost găsite în pimniță, moarte prin strangulare. Iată cum s-a petrecut crima: Doamna Orăscu locuia cu fiica sa Cleopatra și avea în serviciul său un bătrân servitor român și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și fiica sa Cleopatra au fost găsite în pimniță, moarte prin strangulare. Iată cum s-a petrecut crima: Doamna Orăscu locuia cu fiica sa Cleopatra și avea în serviciul său un bătrân servitor român și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi unguri în pimniță, apoi a chemat pe domnișoara ca să-i arate în pimniță ceva. Servitoarea mergea în urmă. Când fiica doamnei Orăscu ajunse jos, cei doi unguri se repeziră asupra ei și o prinseră de mâini și de picioare, iar Rosa îi aruncă după gât o frânghie cu care o sugrumă. Apoi servitoarea se duse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pimniță ceva. Servitoarea mergea în urmă. Când fiica doamnei Orăscu ajunse jos, cei doi unguri se repeziră asupra ei și o prinseră de mâini și de picioare, iar Rosa îi aruncă după gât o frânghie cu care o sugrumă. Apoi servitoarea se duse iarăși sus și chemă grabnic pe doamna Orăscu, spunându-i că domnișoara și-a rupt piciorul. D-na Orăscu alergă, dar când ajunse în gura pimniței, își văzu fiica întinsă jos moartă. Se întoarse repede înapoi, țipând și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sus și chemă grabnic pe doamna Orăscu, spunându-i că domnișoara și-a rupt piciorul. D-na Orăscu alergă, dar când ajunse în gura pimniței, își văzu fiica întinsă jos moartă. Se întoarse repede înapoi, țipând și chemând ajutor, dar servitoarea îi aruncă și ei lațul după gât și cu ajutorul celor doi unguri o târâră în pimniță. 394 bucureștii de altădată 169. Victor-Emmanuel (Vittorio Emmanuele) al II-lea (n. 1820), primul rege al statului italian unificat, începând din 1861 și până la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]