2,533 matches
-
este meritorie. Și când mulți alții se codesc să-și dezvăluie trăirile și sentimentele, el le dă pe față și rugul de liniște din interior devine vâlvătaie. Icoana țăranului român, cu palma cât o țară - a cărui principală hrană este seva mesteacănului care-l face vânjos și-i dă puteri aproape supranaturale, să muncească și să lupte, este un motiv care se regăsește în aproape toate poemele cărții de față. O poezie a duratei, cu un mesaj care rămâne încrustat în
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
dă pe mâna străinilor și că niciun sacrificiu nu este prea mare, atunci când e vorba de a salva Patria de la pieire. Ciclicitatea istoriei ne-a învățat că atunci când avem mai multă nevoie de un Călăuzitor, atunci el se înalță din sevele neamului nostru. Trebuie doar să-l identificăm și să-l urmăm. Trebuie să alungăm profeții mincinoși, așa cum ne învață Dreapta credință și să punem toți umărul la ieșirea neamului din marasm, acolo unde ne vor toți trădătorii și vrăjmașii acestui
VINE D.N.A.! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1486291604.html [Corola-blog/BlogPost/384829_a_386158]
-
îmi fântâneau în ochi, noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe, risipei date. Azi, sub ochiul timpului clipind spre iarnă, dor amurgurile de prea plin, aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă, Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii. Azi, să rămân în ramul toamnei aș vrea, lupoaică albă până în clipă acea definitivă când lumina se întoarnă în “nous”, când mă închid în lumină. Referință Bibliografică: Lupoaică albă risipei dată / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN
LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1493470776.html [Corola-blog/BlogPost/362199_a_363528]
-
mai este iarbă așa moale pe aici..... -De parca pentru iarbă ... -Și nici copacii de aici nu mai sînt așa înalți și drepți...și nici mierla nu mai cînta așa duios.... -...ei, ei... -Și nici pămîntul asta nu mai are seva... -...ei, na, și tu acum...îngîna timid -Si cîntul nu mai este dulce și portul nu mai este frumos... -Lasă-mă cu astea...îndrăzni nepotul -De ce ,taica, să-ți curgă sudoarea muncii pe pămînt străin? -De nevoi, tataie, de nevoi
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1409575146.html [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
ți-am scris zeci de scrisori, cu până gândului și din cerneală sufletului. Ți-am scris și am să-ți scriu până la apusul vieții. Îmi împletesc din dorurile mele firele subțiri ale speranței. Gândurile mele ți le trimit zilnic,din seva amintirilor noastre. Îți păstrez palmele pe inimă mea și cu capul în plecat în poala stau în genunghi în fața ta. Îmi este dor de mangierea degetelor tale pe fata mea să-mi șteargă lacrimile și să-mi mângâie zâmbetul. Ai
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
ți-am scris zeci de scrisori, cu până gândului și din cerneală sufletului.Ti-am scris și am să-ți scriu până la apusul vieții. Îmi împletesc din dorurile mele firele subțiri ale speranței. Gândurile mele ți le trimit zilnic,din seva amintirilor noastre. Îți păstrez palmele pe inimă mea și cu capul în plecat în poala stau în genunghi în fața ta. Îmi este dor de mangierea degetelor tale pe fata mea să-mi șteargă lacrimile și să-mi mângâie zâmbetul. Ai
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
stafie Și de ochi deochi să-i fie Că prea multe vieți desfie ...! Mama ei de moarte fugă, Fugă-i fuga de răpciugă Dracului a dracu slugă Necromană biofugă... Cea cu cap de mort și glugă, Care viața o subjugă Seva toată să i-o sugă. O blestem cu praf de rugă, Cu icre de buturugă Și lapți sterpi de la păstrugă Viața moartea s-o distrugă! Referință Bibliografică: MOARĂ MOARTEA...! / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 537, Anul II
MOARĂ MOARTEA...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/Moara_moartea_romeo_tarhon_1340174599.html [Corola-blog/BlogPost/357669_a_358998]
-
precum și din diaspora românească. Dorim să dăm, din județul Vrancea, frunte eroică a neamului, un semnal viu, permanent de iubire pentru glia străbună, de implicare majoră în viața culturală a țării. Fără bunăcredință, lumina rațiunii, înțelepciune, iubire nu putem însănătoși seva cea sfântă a României. În țară se întâmplă multe lucruri frumoase, minunate, care abia așteaptă să fie cunoscute și pe care Noi, trebuie să le înmulțim spre folosul vieții noastre, pentru creșterea bogăției spirituale dar și a calității traiului zilnic
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN by http://confluente.ro/A_aparut_primul_numar_tiparit_mihai_marin_1370874215.html [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
se alege decât cu frunzele. Printre plante se zăresc sub cer pământurile golașe care ziua îi fură soarele. Acolo sus soarele arde toată ziua și pământul se calcinează: se vede și pe întuneric. Acolo via nu-i doar frunze și seva intră toată în struguri. Bătrânul meu sprijinit în baston în iarba umedă, stă cu pumnul încordat: dacă vin hoții în noaptea asta, sare în mijlocul șirurilor și le înmoaie spinarea. Sunt oameni pe care trebuie să-i tratezi ca pe animale
Meseria de a trăi. Jurnal 1935-1950 by http://revistaderecenzii.ro/meseria-de-a-trai-jurnal-1935-1950/ [Corola-blog/BlogPost/339284_a_340613]
-
1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului copacul, eu, tu, frunza-i blândă podoabă dăruindu-mi viață în fiecare dimineață foșnești mirabilă osândă ți-e cântul susur, vântul leagăn și trupul ți-e potir de rouă clădindu-se din seva nouă, umbrar pe lăstărișul geamăn mi-e gerul aspră silnicie pierdută-n crudul primăverii mă răcorești în toiul verii și dărui toamnei rodnicie copac și frunză, dar ceresc etern prilej de bucurie împreunați în veșnicie și-n cel mai simplu
COPACUL, EU, TU, FRUNZA-I BLÂNDĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1435041327.html [Corola-blog/BlogPost/353259_a_354588]
-
în memoria lumii pe vechii insulari cum sunt denumiți foștii locuitori ai insulei Ada Kaleh. Am fost invitat la locuința dumnealui să-mi arate documentația strânsă în mulți ani de viață. Am constatat că acest om poartă în sânge încă seva pământului rămas acolo sub apele Dunării. Spun asta căci sunt puțini acei oameni care să adune picătură cu picătură poze, facsimile de acte, strânse cu migală de prin arhivele județene, sau diverse vederi ale fermecătoarei insule dispărute. Mi-a povestit
INSULA ADA KALEH VA TRĂI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_insula_ada_kaleh_va_trai_mihai_leonte_1366213301.html [Corola-blog/BlogPost/345851_a_347180]
-
descoperire și o invenție totodată, devenind o instituție grecească și una dintre principalele trăsături ale civilizației elene, chiar dinainte de epoca homerică. Numeroasele conflicte și războaiele care se iveau chiar între ei, putea fi un motiv, însă descoperirea aceasta își trăgea seva dintr-o motivație umană intrinsecă, motivând astfel și pe cel mai capabil și dezvoltat cât și pe ‘opusul. Se cunoaște foarte bine la ce mentalitate extremă s-a ajuns astfel în Sparta... Cu toate că se cunoaște azi caracterul ‘civilizator al războaielor
SOCIETĂŢILE MATRIARHALE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1418124889.html [Corola-blog/BlogPost/384589_a_385918]
-
mai inaltă în verb și sentiment" . Și încă un element semnificativ care încarcă de spirit sadovenian adunarea noastră: printre animatorii acestei frumoase zăbave la Fălticeni, se află și urmașii neamului Șoimăreștilor. Vasile Șoimaru, universitarul de la Chișinău, viță șoimăreană purtătoare de sevă, ni i-a revelat pe descendenții reali ai lui Tudor Șoimaru, eroul sadovenian, în cartea sa documentară Neamul Șoimăreștilor - 500 de ani de istorie și, prin prezența sa la Fălticeni azi, face și mai viu spiritul care tutelează acest loc
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
nefericitului, făcându-l de nerecunoscut.” Ca urmare, căpitanul a fost declarat eroul luptei, decorat, împroprietărit cu terenul din Hegenau, ce va deveni paradisul Tunnerilor, și ridicat la rangul de general. Urmașii acestuia trăiesc legenda căpitanului și se hrănesc continuu din seva amintitului blestem. Adevărul este destinul este o forță căreia nu i te poți împotrivi. Țesătura narativă din Diavolul din Vermont reia mitul platonician al peșterii, în care individul trăiește drama propriei însingurări într-o iluzie a binelui și a bunăstării
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Maria_Daniela_P%C4%83n%C4%83zan.html [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
SCRIITORILOR ROMÂNI George ROCA: Distinse domn, vă mulțumesc că ați acceptat acest interviu. Știu că sunteți veșnic ocupat și nu aș vrea să vă răpesc timpul, dar totuși aș dori să aflu cât mai multe despre dumneavoastră. De unde vă trageți seva? Cum au fost începuturile? Al Florin ȚENE: Pe atunci, sub dealurile molcome cu vii ale Drăgășaniului, locul unde am văzut lumina zilei, nu cunoșteam un adevăr pe care l-a spus monseniorul Vladimir Ghika că: „Omul este una dintre făpturile
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
matern”. Mai cu seamă că începuse să ningă cu zăpezile de altădată, transformându-le, bietele, într-un ghem de omăt agățat pe crengile înghețate și moarte și pe care se depuneau fulgi mari și scânteietori de zăpadă, cumva conservându-le seva dătătoare de viață pentru clipe mai prielnice. Vroiam să le ajut în neputința lor de a-și lua zborul, dar nu am găsi nici o modalitate pentru a nu le tulbura siesta... Mă gândeam să le bag în casă, puteam să
JURNALUL UNUI OM NEÎNSEMNAT (FRAGMENTE) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366910_a_368239]
-
drum. Raze de soare vesele dansează Albinele se-ntrec în hărnicie Iar sufletele noastre lin vibrează Îmbrățișate-n dulce armonie. Revarsă tainic floarea de cireș Pe creștetele noastre amorțite Miresme proaspete iar din măceș Plouă petale-n ierburi despletite. Cu sevele fierbând șoptește nucul Că-n primăvară totu-n noi renaște În ramuri crude cântă iarăși cucul Smeriți vom aștepta în zori de Paște Să fim scăldați în raze de Lumină Și flori de suflet să-mpletim cuminți Să presărăm Iubire
E PRIMĂVARĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/E_primavara_.html [Corola-blog/BlogPost/350498_a_351827]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOATĂ ARMONIA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 566 din 19 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Luna pe verandă Gânduri dau buluc Birul pe ofrandă, Capul pe butuc Sevele din oase Poartă handicapul Zidurile groase Nu le spargi cu capul Câtă osteneală Cheltuie un faur Să dea la iveală Doar un bob de aur! Fețele plecate Fiecărui zbor Drumurile toate Duc la un izvor Înfrunzește via Tainicul demers Toată
TOATĂ ARMONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/Toata_armonia_ion_untaru_1342696249.html [Corola-blog/BlogPost/355079_a_356408]
-
din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Identificare Desfiră-n amurg chip din ochii iubitei răpit-n serai Bahică Amfore cu vin vechi cât apa de mare bețivind zeii... Etimologie Rucărului natal, Din cuib de raze țâșnește copacul roș expirând seve... Referință Bibliografică: Haik-uri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
HAIK-URI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haik_uri_0.html [Corola-blog/BlogPost/356044_a_357373]
-
foc... sătui/ să stăm sub blana lupului// suntem păduri, vom fi mister/ cu rădăcini înfipte-n cer/ suntem copaci atinși de ger/căliți de focul lui Homer.” Cartea aceasta, 13 Octombrie rece, arată din ce profunzimi și adâncimi își trage sevele și spre ce înalte grădini cu pomi cu mere de aur se ridică. Deasupra durerii și a omului căzut în suferință se înalță o clipă de speranță: copiii și urmele făcute pe cărarea vieții, semnele sub formă de cruce, sau
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
militari. Toți vorbeau de el cu pietate. O generație superbă de intelectuali trimiși și puși după gratii și sortiți fără greș exterminării, pentru a face să dispară elementele de cultură "burgheză" din memoria comună a unei națiuni. Toți își trăgeau seva intelectuală și preocupările filozofice, ca și ancorarea în idealul creștin și românesc de la Nae Ionescu. Mulți dintre ei au murit în închisori, cu demnitate și cu sufletul senin. După eliberarea din închisoare, n-am mai putut citi din opera lui
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
fi avut la el o carte din care îmi citea. Am reținut doar esențialul: exploatarea unei astfel de plantații începe după cinci-șase ani și durează vreo douăzeci, lemnul copacului este de esență tare și se folosește la confecționarea mobilei, iar seva lui este toxică. Plantația la care ne-am oprit avea mulți arbori încă tineri, neajunși la anii de exploatare, cum de altfel existau și alții care așteptau tăcuți transformarea lor în mobilă. Era îngrijită, curată, chiar am avut impresia că
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1360471720.html [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
Ard departe stele fără nume, La-nceput de viață și de moarte. Curge-n mine-o lentă melodie, Sunt atât de singur pe planetă ... Vreau să am în palmă galaxie, Vreau să fiu copil călare pe cometă. Simt cum urcă seva înspre ceruri, Latr-un câine-amarnic a pustie, Luna este ciobul spart de geruri, Înțeleptul, o furnică în chilie. Fără nume sunt și fără mine Cade clipa în nemărginiri să moară, Curg lumini din stelele virgine, Eu mă nasc pentru întâia oară
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Alensis_de_nobilis_poeme_al_alensis_de_nobilis_1359541200_dokvo.html [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
Cade clipa în nemărginiri să moară, Curg lumini din stelele virgine, Eu mă nasc pentru întâia oară ... AXIS MUNDI (2) Catargul se leagănă-n mișcări șovăielnice, Treptele urcă în slavă stăpânul, Valul se sparge în unde concentrice, Pământul trimite, cu sevele, vinul. Istorii se nasc dintr-o mare gâlceavă Pe aur cărat cu sârg în morminte, Încă-i mai dăm lui Socrate otravă Urlându-ne setea de sânge-n cuvinte ... Privim cu dispreț spre cei care vin, Ne place răspunsul aflat
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Alensis_de_nobilis_poeme_al_alensis_de_nobilis_1359541200_dokvo.html [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
începe, Sus, la cetățuie, triburile parșe Urlă fantomatic, călărind otrepe. A-nceput mareea, în ființe cântă Dor de ducă orfic, ucigaș și sumbru, Iar fecioare goale delirând descântă Mugurii de sfarcuri peste corn de zimbru. Vraja serii urcă izbucniri de sevă Înspre vechi neliniști care cheamă-n rut, Sburători sar ziduri cu parfum de Evă Ce așteaptă clipa cu un nod în gât. Peste ape,reci, șerpi dansează-n smârcuri Șuierând la lună peste dinți, lucid; Pruncii printre vise cheamă lapte
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Alensis_de_nobilis_poeme_al_alensis_de_nobilis_1359541200_dokvo.html [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]