827 matches
-
Andronescu, râzând cu toată fața-i ca o lună plină, săltându-și burta ca-n undoiri de val. După ambulanță venea o căruță cu doi boi. În căruță, între ranițe, stătea un moșneag: din când în când atingea boii cu sfârcul biciului și atuncea i se vedeau ochii, apoi părea că-și închide obrazul în sprâncenele-i stufoase și-n barba-i zbârlită. Câțiva soldați, cei mai slăbiți de drum, despovărați de greutăți, pășeau în urma chilnei de dinapoi, domol, cu capetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
oi pune genunchiul pe ea, se frânge. Ș-atuncea am zis așa: Dragă mi-ai fost tu mie, în viața mea, da’ de acuma te-am urât! Să piei din ochii mei! Ș-am alungat-o. Am plesnit-o cu sfârcul biciului, și i-am spus așa: Du-te unde te-a îndrepta Dumnezeu. Și pe urmă m-am mutat de la Domnești, n-am mai putut sta acolo, și iaca, ieri, numai mă trezesc cu dânsa... Cu bucceaua în mână, suie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
M-am pliat deasupra lui, foarte excitată deodată, și, ținându-mă de tăblia de la pat, am început să mă legăn înainte și înapoi. Clitorisul meu se freca de penisul lui și sânii mei îi atârnau peste față. Mi-a cuprins sfârcurile cu dinți ascuțiți, cu mâinile strângându-mi șoldurile, purtându-mă în sus și jos pe scula lui, din ce în ce mai repede. Căpătâiul patului scârțâia la unison cu zgomotele pe care le scotea el. „Ah! Ah! Ah! Ah!.“ Apoi, „Oh, la naiba, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
te gândești și la așa ceva. Barbados? Seychelles? Sri Lanka? Bali? — Nu te aud, John. John. Ce faci? Nimic, am răspuns eu, dar, de fapt, făceam o mulțime de lucruri. Eram deja călare pe scaunul de bucătărie a Selinei, butonându-i unul din sfârcuri cu mâna, în timp ce pe celălalt mi-l plimbam prin gură ca pe o bomboană de mentă. — Ce zici? am spus. — Dracu să te ia, am spus eu. — Ce? Au. Lasă-mă. vreau să văd nunta regală la televizor. — Și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
a șoldurilor era accentuată sinuos în mod voit. Cârlionții scurți de sub buric, nerași, sălbatici, deschiși la culoare, cârlionți ca la un pui. Buricul adânc, adânc, o pată întunecată pe albul pielii ei. Sânii mici, dreptul puțin mai mare decât stângul, sfârcul stâng înclinat un pic mai sus decât tovarășul său, dar amândoi încă moi și trandafirii, ca de copil. Umerii înguști, drepți, trași ușor în spate aproape militărește, îndrăzneți și încrezători. Brațele atârnându-i drepte și moi, cu palmele mâinilor întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Ca și Suki, avea părul blond șuvițat prins în vârful capului: purta o rochie albă fără bretele, din lycra, care venea atât de strâmtă pe corp încât arăta orice denivelare și orice formă care, în cazul ei, însemnau cele două sfârcuri - care probabil erau atașate direct pe osul pieptului, căci părea că nu are sâni deloc - și două oase proeminente ale șoldurilor. Deși deținea și un fund, acesta era redus la minimul necesar ca să nu se așeze direct pe osul pubian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
puf și o gaură mică roșie exact deasupra. Baby s-a uitat la mine confuză. Păi, bineînțeles! mi-a spus. Asta era la modă anul trecut! Doamne, și Amanda de Cadenet are cercel în buric! Mi-am dat găuri în sfârcuri acum. Doamne! am spus involuntar, ridicându-mi mâinile la piept pentru un moment, parcă pentru a mi-l păzi de niște cercei care ar putea țâșni în direcția mea - ca bărbații care, la cinema, se așază picior peste picior când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
bărbații care, la cinema, se așază picior peste picior când un personaj din film e lovit la ouă. Nu a durut? —Ba da, foarte tare, a răspuns nepăsătoare. Am presupus că trebuie să suferi pentru a-ți face găuri în sfârcuri. Mult mai mult decât în buric. Vrei să vezi? — Nu. În nici un caz, i-am spus convinsă, gândindu-mă că găurirea sfârcurilor ar putea să o fi afectat mai mult decât părea la început; cel puțin, așa își dublase mărimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
da, foarte tare, a răspuns nepăsătoare. Am presupus că trebuie să suferi pentru a-ți face găuri în sfârcuri. Mult mai mult decât în buric. Vrei să vezi? — Nu. În nici un caz, i-am spus convinsă, gândindu-mă că găurirea sfârcurilor ar putea să o fi afectat mai mult decât părea la început; cel puțin, așa își dublase mărimea pieptului. —Doamne, Baby, ce vei face când și asta se va demoda? Îți vei face gaură în labii? Da - doar dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
acela în care îmi înfierbântase de multe ori închipuirea. Știam că nu mai sunt asemenea cuvinte. Am luat o măslină și mi-am trecut-o pe buze, ca și cum aș fi sărutat bobul acela uleios, ca și cum i-aș fi mușcat ei sfârcul țâței, ca și cum mi-aș fi uns cu seva ei uscăciunile. — Evreii, i-am arătat femeii de lângă mine măslina, cred că destinul lor e ca al măslinei. Abia strivită, măslina dă tot ce are mai bun în ea, uleiul ăsta nemaipomenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Caraman gazeta, fluturând-o nedumerit. Se scoală, dă să pornească spre mine, apoi se răstoarnă în scaun. Ridică din umeri. „S-a terminat, maestre“, îmi strigă. „Am renunțat la prețioasa matale colaborare. Schimbăm profilul. Mai mișcat, mai... Zvânc! Muc și sfârc, ăsta-i comandamentu’ de-acu’. Ce s-o mai frecăm cu transformarea... Toți se transformă până la urmă, de scrii, de nu scrii. Hai, că-ți dau de-o bere.“ Donșoara Țapu chicotește, trăgând un scaun lângă ea. Mă opresc locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
puține exemplare și la mine nu mai ajunsese nici unul. Cepele erau o minune. Marfă bună, mândria C.A.E.R.-ului, aduse din Polonia. Mari, aurii, țapene. În Pădurea de mesteceni băgase Wajda niște sâni pietroși, mustoși sub pielea aurit-rumenită, cu sfârcurile tot așa molcome, retezate, ca botișoarele cepelor de care abia făcusem rost. Când le priveai din depărtare sau dacă erai beat, cepele acelea păreau chiar portocale. Nu se găseau portocale prin prăvălii decât din pură întâmplare în acea vreme. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
avântul meu s-au risipit zadarnic“. La o masă vecină, o fetișcană frumoasă, cu plete lungi negre, bust drept, trapezoidal, cu o bluză de pânză topită albă, sub care i se vede sutienul cu bretele lungi, susținând sânii pietroși, cu sfârcurile spărgând cupele și țâșnind prin urzeală, răsfoiește o colecție din Scânteia. Remarc, peste umărul ei, articole decupate. Mă apropii în treacăt și văd din ce an sunt ziarele: 1960. Văzusem astfel de colecții cu articole decupate din presa țărănistă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-mă parcă să-i sărut locul acela umed. Nu mai făcusem așa ceva niciodată. Mă împingea cu mâna. Icnea. „Hai, curajosule! Soldățoi fricos!“ Mă umilea. Mă înfuria semeția ei. Mă amețea în același timp freamătul sexului ei. Seva prelingându-se. Tremurul sfârcului întărit. Am pătruns-o cu limba, hulpav, de parcă aș fi mușcat dintr-o nemaipomenită poamă mustoasă, zemoasă. Îmi dispăruse scârba. Mă aprinsesem. Am vrut să mă retrag, să o trag peste mine, să intru cu toată setea în ea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mine. Îmi amintesc cum Își ținea capul sus, sfidător, În timp ce Îi mîngîiam gîtul cu vîrfurile degetelor. Îmi amintesc cum mi-a luat mîinile și le-a așezat pe sîni și cum Îi tremurau privirea și buzele cînd i-am luat sfîrcurile Între degete și le-am ciupit năuc, cum a alunecat pe podea În timp ce Îi căutam pîntecele cu buzele și coapsele ei albe mă primeau. — Ai mai făcut asta vreodată, Daniel? În vise. — Serios. — Nu. Dar tu? — Nu. Nici măcar cu Clara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de femei care gemeau Întinse pe scaune ginecologice, amplasate nu pe podea, ci pe tavan. Noimann le observa cu atenție picioarele care, În locul unghiilor, erau Împodobite cu pleoape și gene vopsite strident, posedând, În același timp, pe labii și pe sfârcuri dinți. La fiecare mișcare a mâinilor chirurgilor, femeile Își dădeau ochii peste cap, scrâșnind puternic din măsele. Noimann se pregătea tocmai să-și scoată din geanta diplomat dăltițele, burghiele și cleștii de stomatolog când un medic ciung, ras În cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
tactica lui Lev Nikolaevici...” „Adică”, zise stomatologul, cu gândurile duse aiurea. În memorie Îi reveni o scenă În care protagoniști erau el și prima sa logodnică, legată În bucătărie de un scaun. Noimann se apropiase de ea, aprinzând bricheta În dreptul sfârcurilor. Logodnica țipase de spaimă. Noimann jubilase. Jocul Îl incitase În așa măsură, Încât Noimann Își pierduse cu desăvârșire controlul, sfârșind prin a-i stinge țigările de pubis. A urmat inevitabila ruptură și prima lui degringoladă. Un marș care a durat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pot satisface cele mai secrete fantezii În materie de sex...” Biciul Îl folosise el sau Satanovski? Sau distinsa domnișoară arhitect Îi biciuise pe amândoi, altoindu-i, rând pe rând, ca pe niște armăsari năbădăioși ce scot foc pe nări, pe sfârcuri, pe subsuori și prin alte locuri mai sensibile?! Noimann se simțea În sinea sa un păcătos. Buricele degetelor, buzele, laringele și ochii, fiecare orificiu, fiecare por de pe epiderma lui trecuseră prin Încercări supreme. „Oare viața Înseamnă experiment?” se Întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
strigătele, În alte euri care s-au evaporat În aer”, gândește Noimann și gândurile Îi ies din cap și se agață de păienjeniș... Lilith, Lilith... „Eu și cu Lilith am fost totuna. Un singur corp, patru picioare, patru brațe, patru sfârcuri și două spinări, când deasupra, când dedesubt... Apoi o singură spinare, ca și cum ar fi fost două, stând În două picioare, ca și cum ar fi stat În patru, târându-se În patru labe, ca și cum s-ar fi târât În opt. Un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
băiețești din piele roșie, care atârnau atât de jos pe șolduri și urcau atât de mult pe coapse, Încât avusese nevoie cu siguranță de o ședință specială de epilat. Singurele accesorii la acest „costum“ erau ciucurii argintii care atârnau din sfârcurile sânilor ei mari cât niște mere și o diademă uriașă cu pene multicolore și cu blană, care i se revărsau pe spate. Nu simțisem nici măcar o dată vreo atracție sexuală față de femei În toți cei douăzeci și șapte de ani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
fața În gâtul meu. La un moment dat, În timp ce se ascundea astfel, Își sprijini bărbia pe umărul meu și privi la manechinul care stătea lângă mine, cu picioarele Încrucișate seducător, cu fața În mâini, coatele pe genunchi și ciucurii de pe sfârcuri deplasați puțin de pe centru. —Uită-te numai la ea, șopti el, răgușit, privind-o fix pe fata care părea cea mai tânără dintre toate. Uită-te cum le imită pe celelalte manechine, cum le urmărește mișcările șoldurilor, ochii, gurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Îi lăsa Întreg spatele gol, și o parte din fund, deși părțile cu adevărat obscene erau acoperite, și-i ajungea de fapt până la genunchi. În față cobora până la buric, dar materialul se agăța totuși de sânii ei perfecți, chiar lângă sfârcuri. După o analiză mai atentă, am hotărât că probabil o lipise acolo. Niște sandale argintii decoltate, cu toc cui, și o poșetă din piele de aligator Îi completau ținuta. Crezi că au măcar Cristal acolo? Întrebă Davide, pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Apoi se așeză pe vine, se aplecă În față și-și presă sânii cât putu de tare În timp ce-i făcu semn celei care o pipăise să-i tragă fermoarul. Când se ridică din nou, satinul negru abia dacă-i acoperea sfârcurile și părea să se Încline În față din cauza dezechilibrului de greutate. Își terminară Cosmo-urile șterpelite, lăsară paharele goale pe chiuvetă și se Întoarseră pe jumătate alergând, pe jumătate țopăind Înapoi la etaj, ca să se alăture din nou petrecerii. Când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de radiouri Philco lângă canapea - evident, recolta unui jaf dintr-un depozit. Buzz își scoase bastonul de la brâu și trecu prin bucătărioara stropită de grăsime, îndreptându-se spre dormitor. Alte postere lucioase pe pereți - stripperițe în chiloți tanga și cu sfârcurile abia acoperite de niște ciucurei sclipitori. Buzz o recunoscu pe Audrey Anders, „Va Va Voom Girl”, despre care se spunea că ar fi absolvit un colegiu dintr-un loc uitat de lume. Lângă ea ocupa spațiul o blondă zveltă. Buzz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
reverul lui Buzz: — E falsă. Buzz prinse accentul sudist din vocea fetei. Își aminti de bârfa de vestiar despre ea: când dansa, Va Va Voom Girl putea să-și rotească simultan, în direcții opuse, ciucurii cu sclipici ce-i acopereau sfârcurile. — Duduiță... Din New Orleans? Atlanta? Audrey îi aruncă o privire lui Tommy Sifakis, care se târa pe marginea trotuarului. — Mobile, Alabama. Mickey te-a trimis să faci așa ceva? — Nu. Mă miram eu că n-ai fost surprinsă. Acum știu de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]